20,803 matches
-
legale. Privite individual, fiecare dintre cele două texte corespund exigențelor de constituționalitate examinate în prezenta cauză, însă doar coroborate și aplicate în ipoteza schimbării încadrării juridice într-o faptă pretabilă împăcării părților, ulterior citirii actului de sesizare a instanței, acestea capătă, prin interpretare sistematică, valențe neconstituționale. Prin urmare, Curtea va pronunța o soluție prin care va constata că soluția legislativă cuprinsă în art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal, care privește sintagma „și dacă are loc până la citirea
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
fără vot deliberativ, contravine prevederilor constituționale invocate. ... 12. Se mai arată că asistenții judiciari, contrar dispozițiilor art. 401 alin. (2) din Codul de procedură civilă, semnează minutele hotărârilor alături de judecători. În realitate, votul asistenților judiciari, majoritari în compunerea completului, capătă un caracter deliberativ. Mai mult, sintagma „complet de judecată“ este incompatibilă cu votul consultativ al asistenților judiciari ce intră în compunerea completelor de judecată care soluționează, în primă instanță, cauzele privind conflictele de muncă și asigurări sociale. ... 13. Curtea de
DECIZIA nr. 3 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270590]
-
sunt familiarizați din dialectul local. Se va pune accent deosebit pe consoanele compuse, transcrise cu două litere, cât și pe singura consoană compusă transcrisă cu trei litere, acestea fiind fundamentate pe cuvinte familiare elevilor. Educația diferențiată, particularitățile individuale ale elevilor, capătă valențe deosebite în predarea limbii materne maghiare în clasele/școlile cu predare în limba română. În general, formațiunile de studiu nu sunt simultane, dar formarea grupelor de studiu a limbii materne va fi deja. Elevii dispun de competențe lingvistice diferite, prin
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
direcție pozitivă (cu specii de esență tare) În asemenea stațiuni în permanentă transformare nu se fac intervenții radicale privind instalarea vegetației forestiere considerată mai valoaroasă, sucesiunea naturală producându-se treptat, în timp, în favoarea speciilor principale, pe măsură ce solul capătă însușiri mai bune prin îmbogățire în materie organică (humus) LUNCA ȘI DELTA DUNĂRII - SILVOSTEPA ȘI STEPA F 1 . LUNCA ȘI DELTA DUNĂRII – REGIM LIBER, DE INUNDAȚIE - - Formații forestiere predominant azonale - zăvoaie Cuprinde teritoriul în care în mod natural au existat
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
inferioară +++) Termenul de șleau este întrebuințat pentru a denumi grupa de tipuri în sens larg, adică inclusiv goruneto- și stejăreto-șleauri, șleau, plopișuri etc. Partea a II-a COMPOZIȚII, SCHEME ȘI THNOLOGII DE ÎMPĂDURIRE A TRENURILOR DEGRADATE Problema împăduririi terenurilor degradate, capătă o importanță deosebită, având în vedere condițiile grele de vegetație oferite de aceste terenuri, extinderea acestor terenuri, consecințele ecologice și economice negative ale proceselor de degradare. Prin urmare, problema reconstrucției ecologice prin împădurire a acestor terenuri este o problemă de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Constituție. Este menționată în acest sens și jurisprudența prin care Curtea Constituțională a precizat că este posibil ca o lege organică să cuprindă, din motive de politică legislativă, și norme de natura legii ordinare, dar fără ca aceste norme să capete natură de lege organică, întrucât, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de Constituție legii organice (Decizia nr. 88 din 2 iunie 1998, Decizia nr. 548 din 15 mai 2008). ... 11. Se arată că, în ipoteza în care proiectul Legii învățământului
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
a desființat de drept Sentința penală nr. 367 din 12 martie 2020 a Judecătoriei Bacău se bucură de caracter executoriu doar până la momentul desființării acesteia prin calea de atac, situația provizorie creată ca efect al admiterii în principiu putând căpăta caracter definitiv doar ca urmare a menținerii acestei soluții în calea de atac sau a neatacării acesteia; ori după cum se poate observa, în speța dedusă judecății, încheierile atacate au fost desființate. Totodată, instanța a reținut că a admite raționamentul
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
prin care a fost admisă cererea de redeschidere a procesului penal. Încheierea prin care se admite în principiu cererea de redeschidere a procesului penal se bucură de caracter executoriu doar până la momentul desființării acesteia prin calea de atac, putând căpăta caracter definitiv doar ca urmare a menținerii acestei soluții în calea de atac sau a neatacării acesteia, fapt ce atrage desființarea de drept a hotărârii pronunțate în lipsa persoanei condamnate. Prin admiterea căii de atac exercitate împotriva încheierii de redeschidere
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
care o poate da instanța supremă în legătură cu sensul normei de drept, cu cea mai adecvată interpretare a lui, atunci când este susceptibil de mai multe înțelesuri, astfel încât ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanțelor, jurisprudența să capete coerență și unitate. ... 49. Este vorba, așadar, despre o interpretare cu caracter de principiu asupra unei norme de drept stabilite ca incidentă cauzei, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, iar nu despre determinarea, în concret, a acestei norme de
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
etc.). Astfel, aplicând jurisprudența de principiu în materie a instanței de la Strasbourg, Curtea Constituțională apreciază că procesul-verbal întocmit în condițiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală poate constitui «mărturie în acuzare», organele enumerate în cuprinsul normei căpătând calitatea de «martori» în sensul Convenției. Curtea Constituțională a constatat, astfel, că posibilitatea conferită de textul criticat, de a fi audiate în calitate de martori și persoanele care au întocmit procese-verbale în temeiul art. 61 din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
și la condiții de valabilitate stabilite ulterior prin lege sau printr-o decizie a Curții Constituționale. Așadar, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate astfel formulată nu relevă un viciu de neconstituționalitate intrinsec al normelor criticate, ci se susține că acestea capătă valențe neconstituționale prin publicarea deciziilor instanței de control constituțional nr. 51 din 16 februarie 2016 și nr. 302 din 4 mai 2017. ... 24. Referitor la efectele deciziilor de admitere ale Curții Constituționale, prin Decizia nr. 169 din 2 noiembrie 1999
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
pe boală de la o echipă medicală la alta etc. Ponderea rezultatelor patologice în totalul investigațiilor efectuate (pe tipuri de investigații) Indicatori de siguranța a pacientului: Rezistența la antibiotice Numărde antibiotice/pacient/boală Număr cacterii rezistente la antibiotice Număr bacterii care au căpătat rezistență în cursul spitalizării Flora microbiană din spital și spectru rezistenței la antibiotice Numărul cazurilor care au depășit DMS pe secție Evenimente santinela Analiza morbidității și mortalității etc. Comisia de audit clinic se întruneste ori de câte ori este nevoie
REGULAMENT din 13 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255585]
-
capăt conflictului de drept penal, intră în categoria actelor prin care se înfăptuiește justiția, a căror verificare de către judecătorul de cameră preliminară trebuie să fie efectivă. Se arată că simplul drept al persoanei interesate de a se adresa justiției capătă caracter formal atâta vreme cât garanțiile specifice procesului echitabil nu sunt respectate. ... 10. Totodată, se arată că regula stabilită de art. 21 alin. (2) din Constituție, potrivit căreia nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiție, semnifică faptul că legiuitorul
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
inculpatului atunci când este vorba de o neglijență gravă sau de o încălcare a regulilor de deontologie profesională și greșeala comisă nu poate fi reparată printr-o acțiune în despăgubire (în cazuri de amendă sau penalități financiare, dacă inculpatul nu capătă cazier). În plus, clientul nu trebuie să fi știut de eroarea comisă și trebuie să demonstreze că nu a comis chiar el o greșeală, fără de care eroarea avocatului nu ar fi fost posibilă. Totodată, autonomia inculpatului a fost dezbătută
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
de față sunt subordonate, în realitate, răspunsului instanței supreme la întrebarea determinantă privind eventuala obligativitate a verificării pentru legalitate și temeinicie a actului remediu, de către procurorul ierarhic superior. Numai în ipoteza unui răspuns afirmativ la această întrebare ar putea căpăta pertinență chestiunile ce țin de limita temporală a unei atari verificări, efectele nerespectării acestui interval și, eventual, exigențele de formă ale actului remediu. În fine, se impune a se sublinia că prezervarea scopului urmărit de legiuitor prin reglementarea procedurii hotărârii
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
din 9 decembrie 2020, paragraful 19, Decizia nr. 77 din 10 februarie 2021, paragraful 69). Este posibil ca, din motive de politică legislativă, o lege organică să cuprindă și norme de natura legii ordinare, dar fără ca aceste norme să capete natură de lege organică, deoarece altfel s-ar extinde domeniile strict limitative rezervate prin Constituție legilor organice. De aceea, printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziții dintr-o lege organică, dacă acestea nu conțin norme de natura legii organice
DECIZIA nr. 432 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260836]
-
României, Partea I, nr. 1.265 din 21 decembrie 2020). Curtea a stabilit, de exemplu, că „este posibil ca o lege organică să cuprindă, din motive de politică legislativă, și norme de natura legii ordinare, dar fără ca aceste norme să capete natură de lege organică, întrucât, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de Constituție legii organice“ (Decizia nr. 88 din 2 iunie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 3 iunie 1998, Decizia nr. 548 din
DECIZIA nr. 432 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260836]
-
Mureș - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că efectuarea de către inspectorii antifraudă a rapoartelor de constatare tehnico-științifică are loc nu din dispoziția ANAF, ci numai după ce aceștia sunt detașați în cadrul unităților de parchet, căpătând statutul și obligațiile specialiștilor din cadrul acestora. De altfel, procurorul este cel care stabilește atribuțiile specialistului detașat, prin ordonanța prin care se dispune efectuarea raportului de constatare tehnico-științifică, iar specialistul detașat este obligat să procedeze nu numai la respectarea ordonanței
DECIZIA nr. 308 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261225]
-
al normelor procesual penale se desprinde opțiunea legiuitorului de a utiliza cele trei noțiuni (judecător de drepturi și libertăți, judecător de cameră preliminară, instanță judecătorească) ca noțiuni distincte, de sine stătătoare. Astfel, în contextul reglementării procesual penale, noțiunea „instanță“ nu capătă un caracter generic, care permite includerea în această categorie și a judecătorului de drepturi și libertăți și a judecătorului de cameră preliminară. Noțiunea anterior menționată prezintă un caracter specific în cadrul normativ procesual penal, indicând organul judiciar care judecă cauza
DECIZIA nr. 357 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260942]
-
funcționării instalațiilor fără întrerupere la nivelurile de satisfacere a cerințelor de consum - în principal prin capacități de rezervă în dotarea surselor termice. În cadrul spațiilor destinate activităților medicale și complementare (conform 3.6.2.1) cerința generală de asigurare a condițiilor de igienă capătă un criteriu foarte strict de clasificare a încăperilor prin cerințe de asepsie - lipsa de germeni, care trebuie satisfăcute. Instalațiilor termice aferente acestor încăperi li se impun caracteristici constructive și funcționale cu atât mai stricte cu cât și cerințele de asepsie
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259528]
-
III.2, autoritățile locale vor elabora noile Planuri de Urbanism General (PUG) pentru fiecare dintre cele 6 UAT-uri. O reglementare urbanistică coerentă pentru întreaga regiune, ce va include reguli privind coloritul și stilistica clădirilor nou-construite sau reabilitate, va permitemunicipalităților să capete un aer unitar, de orașe cu specific montan, promovându-se ca destinații pentru sejururi săptămânale, oferind o atmosferă opusă orașelor mari, agitate și pline de smog. Proiectele din Planul de regenerare urbană vor avea în vedere atât amenajarea spațiului, prin
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
ale dreptului la un proces echitabil. Art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale dispune, printre altele, obligația statelor de a institui instanțe independente și imparțiale și de a promova instaurarea procedurilor eficiente. Îndeplinirea acestor obligații capătă sens când are ca rezultat împuternicirea judecătorilor de a administra în mod just și corect justiția, atât în drept, cât și în fapt, în avantajul strict al cetățenilor. Scopul motivării hotărârii judecătorești este de a demonstra părților că au fost
DECIZIA nr. 437 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263191]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 12 iunie 2009, a stabilit că „este posibil ca o lege organică să cuprindă, din motive de politică legislativă, și norme de natura legii ordinare, dar fără ca aceste norme să capete natură de lege organică, întrucât, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de Constituție legii organice. De aceea, printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziții dintro lege organică, dacă acestea nu conțin norme de natura legii organice, întrucât se referă
DECIZIA nr. 648 din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262882]
-
care o poate da instanța supremă în legătură cu sensul normei de drept, cu cea mai adecvată interpretare a lui, atunci când este susceptibil de mai multe înțelesuri, astfel încât ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanțelor, jurisprudența să capete coerență și unitate. ... 84. Este vorba, așadar, despre o interpretare în drept cu caracter de principiu asupra unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă cauzei de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, iar
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei și nicidecum pe cele referitoare la aplicarea unor decizii ale instanței de contencios constituțional, întrucât nu aceste decizii intră sub incidența textului criticat, ci legea penală mai favorabilă, care capătă acest caracter fie ab initio, prin aceea că așa a fost adoptată de către autoritatea legiuitoare primară sau delegată, fie ulterior, prin intervenirea unei decizii de admitere a Curții Constituționale. Caracterul mai favorabil nu este dat de decizia Curții Constituționale
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]