3,396 matches
-
să-l poată vedea celelalte maimuțe, e posibil ca banda lor să se destrame și să dispară în pădure... Sigur, e posibil și să aleagă altă maimuță... Ținea foarte mult la teoriile sale. Era suficient ca un lucru să-i capteze atenția și, indiferent dacă era sau nu o problemă, formula imediat o ipoteză, inclusiv etapele de urmat și concluziile. Această trăsătură o enerva în mod deosebit pe soția lui. Când usca vasele, se furișa în spatele ei și o privea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
unor fapte petrecute cândva. Gândea cu greutate și se simțea confuz, aproape drogat. Cu toate acestea era nefericit și avea o senzație ciudată de disconfort fizic. Brusc îi trecu prin minte întrebarea: "Unde e Trask?" Aproape imediat atenția îi fu captată într-un cerc de imagini mintale. Erau asemănătoare imaginilor ce i se derulaseră prin minte, dar acum i se părea că ele descriu viața lui Wade Trask; un băiat conștiincios și timid, ale cărui temeri se transformau în idealuri ascunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
se opriră. I se părea că se află în spațiu, plutind în întunericul luminat de stele. Auzi o voce care îi vorbea aproape direct în ureche ― sau poate era un gând proiectat în creierul lui Trask, pe care el îl captase prin rezonanță: ― Eu a fi foarte satisfăcut de această comunicare directă. Timp de mai mulți ani nu mi-avea dezvăluit niciodată planurile. Dar acum eu avea un mesaj de maximă importanță pentru specia umană. Oameni nu se prea pricepe a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
464. „Ca oricare lucrare a spiritului, și critica cunoaște o tehnică, tradițională, dublată de una instinctivă, individuală și chiar instantanee. Căci fiecare carte își impune lectura ei și fiecare lectură pretinde alt diapazon, alt mod de a surprinde și a capta tonul potrivit.” Perpessicius 465. „Pentru a lăuda o carte nu e câtuși de puțin necesar să o9 deschizi; dar dacă ești hotărât să o critici e totuși mai prudent să citești. Cel puțin cât autorul este în viață.” Rivarol 466
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
nu e nici o problemă. Irene a ridicat nițel capul. Ahmad se uita la un peisaj pe care ea nu-l înțelegea. Pe fereastră nu se vedea altceva decât munți, pini și o fâșie de râu. Nu era nimic care să capteze atenția. Nimic făcut de mâna omului. Femeia și-a pus tălpile în întregime pe podea și asta a făcut-o să se simtă puțin mai în siguranță. Aterizarea a fost destul de brutală: avionul a sărit de câteva ori înainte ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
zâmbea când s-a urcat în barcă alături de Bergowitz și-a pornit-o în susul râului. Jina i-a urmărit cu privirea până când nu i-a mai văzut, apoi a băgat mâna în buzunar. S-a uitat la Irene, care le captase atenția agențilot - toți au tresărit când femeia a întins mâna peste umăr ca să-l prindă pe jinn-ul din stânga. Apoi Jina s-a dus către Danny și i-a dat fiului ei cuțitul pe care-l văzuse prima dată prins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
răsucită ingenios și actualizată savuros, prin trimiteri mai transparente sau mai subtile la realitatea cotidiană (și culturală, în sens largă. Spre surprinderea mea, juniorul, de ani șapte, gustă în primul rând aceste aluzii, parodii, trasoare umoristice și ironice, nelăsându-se captat integral de povestea în sine. De pildă, din splendidul Chicken Little, replica lui favorită este „Darth Vader e chiar tatăl lui Luke?“, întrebarea pe care un personaj le-o adresează imediat extratereștrilor abătuți pe Pământ. Într-adevăr: pe cine să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
întâmplat, e clar că nici o energie nu-l poate doborî - amintiți-vă ce-a făcut cu arma lui Kent, parc-ar fi fost o jucărie! - Ce fel de monstru avem la bord? exclamă cineva. Păi, dacă-i în stare să capteze energia și s-o transmită pe orice lungime de undă, atunci nimic nu-l mai poate opri să ne omoare pe toți! - Ar fi făcut-o de mult dacă ar fi fost invincibil, replică Morton. Și porni cu pași hotărâți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pod se putea nărui sub pașii unui regiment în marș - ați auzit desigur vechea poveste - dar, după părerea mea, nu e ceva periculos. Ceea ce ne propunem noi este să forțăm ușile, emițând vibrații pe care monstrul să nu le poată capta! - Are cuvântul Gourlay, spuse Morton. Gourlay se ridică încet - părea somnoros și cam plictisit de discuțiile purtate în junii lui. Grosvenor îl bănuia că-i place să treacă drept indiferent în ochii colegilor săi. Gourlay era șeful secției de comunicații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
răsucire a cadranului encefalostatului. Trebuia să fie foarte prudent. Chiar să fi vrut, tot n-ar fi putut să se pună la unison cu acești extratereștri. Pulsațiile astea ritmice ascundeau toate nuanțele posibile ale rațiunii și ale demenței. Trebuia să capteze doar undele care ar fi apărut ca "normale" în graficul unui psihiatru. Aparatul le proiecta pe o rază de lumină care, la rândul ei se reflectă direct pe imagine. Făptura din spatele imaginii nu părea afectată de aceste schimbări. Dar, neașteptându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
lucruri mult mai importante. Voia să influențeze un grup numeros - alcătuit poate din milioane de ființe - să le influențeze în așa măsură, încât să le oblige să se retragă cât mai departe de navă. Acum era limpede că le putea capta gândurile, așa cum și ele i le puteau capta pe ale lui. Asocierea lui cu sistemul nervos al atâtor ființe nici n-ar fi fost posibilă altfel. Grosvenor își proiecta așadar gândurile în noapte: - Trăiți într-un univers, despre care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
grup numeros - alcătuit poate din milioane de ființe - să le influențeze în așa măsură, încât să le oblige să se retragă cât mai departe de navă. Acum era limpede că le putea capta gândurile, așa cum și ele i le puteau capta pe ale lui. Asocierea lui cu sistemul nervos al atâtor ființe nici n-ar fi fost posibilă altfel. Grosvenor își proiecta așadar gândurile în noapte: - Trăiți într-un univers, despre care nu știți nimic altceva decât ceea ce vă sugerează imaginile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
se desfășura la nesfârșit în fața ochilor minții sale. Imaginea asta, laolaltă cu țipetele luminoase pe care le zărea în hăul întunecos, alcătuiau toată lumea lui. Pe vremuri, simțurile îi fuseseră foarte ascuțite, dar de când începuse să- și piardă puterea nu mai capta semnale decât de la o distanță de câțiva ani-lumină. Așa și acum, abia dacă desluși primele semnale ce-i indicau prezența navei. Energie, materie... Impresii vagi se învălmășeau în creierul lui amorțit. Simți o durere aprigă, ca și cum un mușchi, multă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
o fi desenat von Grossen pe hârtia aceea? Grosvenor aștepta ca altcineva să răspundă, însă cum toți tăceau, se hotărî să vorbească: - Cred că eu, domnule director. - Te ascultăm, zise Morton după ce șovăi o clipă. - Singurul mijloc prin care putem capta atenția unui extraterestru este de a-i pune sub ochi un simbol universal valabil, începu Grosvenor. Întrucât von Grossen este fizician, simbolul folosit de el poate fi lesne ghicit. Făcu o pauză pentru a-și roti privirea prin sală. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
planului astronomului - poate că nici nu era contra lui. Convocând o ședință în care propriu-i punct de vedere nu putea fi decât minoritar, Kent dovedea că se supune procedurii democratice. Era un mijloc abil, deși cam demagogic, de a capta bunăvoința oamenilor. Propunerea lui Lester stârnise, de fapt, obiecții serioase, dar Kent nu părea să aibă cunoștință de ele, căci dacă ar fi avut, ar fi însemnat că nu-i pasă de pericolele ce amenințau nava. După ce astronomul răspunse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
nări, izbuteam uneori să mai prind cu un colț de retină această rază. Nu-mi mai amintesc cum Îmi reușea, pare-se că eram tare caraghios. Mă prefăceam că mă lansez Înot În apă pînă-n brîu și, răsucindu-mă cumva, captam reflexul luminii, o senzație suficient de intensă ca să mă mai bucure. Îmi doream atît de mult să nu pierd această co moară, Încît devenisem, prin desele mele contorsionări, o curiozitate pentru ceilalți copii. Mama m-a scos de cîteva ori
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Again. Twistul nu era Încă inventat În zorii lui 1900, poate că melodia, cu sonoritatea și ritmul ei, avea puterea de a absorbi toate liniile asemănătoare. Dacă străbuna ar fi avut har muzical, chiar și urechile mele nedestupate ar fi captat cît de cît corect din glasul ei refrenele Midwestului dinainte de primul război. Căci În Midwest, la Chicago, a ajuns Floare În cele din urmă. Ceasornicarii s-au Întors din Illinois cu Mr. George cu tot și, potrivit Înțelegerii, i s-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
gîndindu-se la zidul casei bunicilor. Abia recuperînd acel pătrat de culoare, prin analogie și extensie, putea să-și reprezinte din nou cerul. M-am oprit la el fiindcă fusese eroul unei istorii ciudate care, bine povestită, era În stare să capteze interesul lui Richi. I-am dat deci drumul, explicîndu-i că, pe la mijlocul lui decembrie 1960, lună de iarnă seacă, fără zăpadă, la cei aproape zece ani ai lui, Viorel era un băiat ca toți ceilalți dintr-un sat de la poalele Zarandului
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a cerut să fie dusă de la Rătești la fiica ei, Maria, la Pișcari. Au rămas de pe urma ei poveștile născocite și cele trăite din care am Înșirat cîteva În aceste pagini. Pe una dintre ele Însă n-am putut s-o captez În cîmpul de atracție al confesiunilor mele de acum. Are de-a face cu dorul de măritiș al unei tinere tru fașe, apar acolo o vrăjitoare bătrînă, un pumn de guldeni, adică bani de aur adevărat, un diavol În carne
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
alteia În cap pe acel Ruba, sînt pe cale să-și dea palme că s-au luat după smintelile ăluia, dar nu se pot abține să nu speculeze asupra modului lui de a recepta lumea și de a Încerca să o capteze În cărți prin glasurile altora. Iată ce dezvăluie, În ultima sa scrisoare, de această dată În proză, domnișoara A: „Mi-e greu să te urmăresc. Nu mi-l pot reprezenta pe Ruba decît fluid, Îmi curge printre degete, Îl pierd
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
sens: • Ofer elevilor posibilitatea de a-mi vedea clar fața și gura. • Vorbesc dintr-o zonă bine luminată a sălii de clasă. Reduc zgomotul de fond prin dezactivarea retroproiectoarelor, calculatoarelor sau alte tipuri de aparate atunci când acestea nu sunt utilizate. • Captez atenția tuturor elevilor înainte de a comunica cu clasa. • Vorbesc clar și natural, în ritm normal, cu excepția cazului in care mi se cere să vorbesc mai rar. Evit să-mi acopăr mâinile cu fața atunci când vorbesc. Dacă elevii nu înțeleg, repet
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
Shakespeare? Despre Eminescu? Îi rog pe cititori să ghicească numele poetului care se bucură de asemenea aprecieri din partea lui Miron Blaga. Fără îndoială, nu poate fi vorba decât de un mare poet. „Scriitura lui - adaugă apologetul -, orice domeniu ar atinge, captează și încântă, el reușind să se adapteze unor registre diverse - de la relatarea neutră până la analiza pe muchie de cuțit, de la tratarea savantă, strâns argumentată și susținută de o logică impecabilă, până la anecdotic, ironie și execuție pamfletară.“ Ei bine, a venit
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
trăsătură distinctivă „ochii lui albaștrii cuprinși în cadrul feței“, stă de vorbă, întâi, pe peronul metroului, cu... Dumnezeu. Acesta i se înfățișează... iată cum i se înfățișează: „Pe bancă se așează un domn. Costumul lui alb și misterul din ochii lui captează atenția. Se pune lângă băiat. Tânărul, speriat, se uită fix în ochii lui, sperând să găsească acolo ceea ce dorește acest domn.“ După ce „se pune“ lângă băiat, domnul începe un dialog enigmatic, din care noi, cititorii, trebuie să înțelegem cine e
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
adevărat, mai jucăuș, dar suferind de aceeași inconsistență literară: „capelmaistru capelan / - din capelă-n / capitală - / capișonul capitat / cap și (punct) și iar la cap // capra cu capriț capsată / capie fără / căpăstru / căpcăun cu căpeneag / capăt (punct) și de la cap // capsoman captând captură / capiște făr de / capitel / cap la capăt în capcană / cap și (punct) și iar la cap.“ Aceasta este, într-adevăr, impresia cititorului, că i se dă „iar la cap“ - dintr-un „capriț... fără căpăstru“. Plini de optimism, autorii explică
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
despre durere și despre milă. Într-un decor apocaliptic, eroii lui Sarah Waters încearcă să depășească umilințele și răutățile războiului. Ceea ce atrage în Veghea este felul în care autoarea știe să reconstruiască o epocă și să orchestreze narațiunea astfel încât să capteze atenția cititorului de-a lungul întregului roman, un roman psihologic, în care viața interioară a personajelor este surprinsă în cele mai mici detalii. Veghea este un titlu care se potrivește perfect tuturor personajelor, pentru că fiecare dintre eroii lui Sarah Waters
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]