4,620 matches
-
lucrând în condiții similare. Experimentele impun adesea existența unor modele cât mai asemănătoare cu situațiile reale existente. În final, o ipoteză validată prin acest sistem devine o teorie științifică sau o lege a naturii. Metoda științifică se bazează pe determinismul cauzal (orice fenomen are o cauzăă, pe repetabilitatea fenomenului (fenomenul poate fi reprodus în condiții experimentale, pe obiectivitatea experimentatorului și precizia măsurătorilor efectuate de către acesta. Prin urmare, știința consideră că fenomenele naturale se manifestă independent de voința și conștiința observatorului. Mai
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
situații și ca o undă, introducând astfel dualitatea corpuscul-undă. Louis de Broglie deschidea astfel un nou orizont pentru mecanica cuantică - una dintre cele mai controversate și interesante domenii ale fizicii - și aceasta pentru faptul că la nivelul particulelor elementare determinismul cauzal devine incert. La acest nivel observatorul nu mai poate determina exact starea și proprietățile unei particule elementare, ci numai din punct de vedere al probabilității statistice. Acest fapt este binecunoscut în fizică sub numele de principiul de incertitudine al lui
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
cuantice, interpretare formulată de Niels Bohr și Werner Heisenberg, conform căreia actul observării conștiente de către un observator determină colapsarea dintr-o multitudine de stări într-o unică stare a particulei observate. Acest fapt aduce însă sfârșitul obiectivității și a determinismului cauzal din fizica newtoniană, de vreme ce conștiința observatorului joacă un rol activ în manifestarea obiectului observat. Mecanica cuantică este cel mai ciudat domeniu al fizicii de până acum, care demonstrează că la nivel subatomic comportamentul particulelor elementare încetează de a se mai
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
sferică. Solidele platonice par a fi schițele pentru autoorganizarea întregului Univers. Robert Lawlor, în cartea sa „Geometria sacră - filosofie și practică” observa rolul jucat de geometrie, ca știință fundamentală, în antichitate. Culturile antice considerau geometria și numerele ca descriind energiile cauzale care determinau existența și evoluția Universului, guvernând implicit și viața omului. Trigonometria antică definea unghiul ca o relație dintre două numere și acest mod de operare permitea relaționarea acestuia cu frecvențele sonore. Diagramele sacre hinduse precum Sri Yantra imaginau toate
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
asemenea interpretare este precară. Ea exaltă ca o perfecțiune a voinței, ceea ce este în fond, o deficiență a cunoașterii. Ea întreține iluzia că a acționa ( sau a nu acționa ) fără motive, înseamnă a sustrage acțiunea ( sau refuzul ei ) unor determinări cauzale, confundând eliberarea de constrângeri ( posibilă ) cu o iluzorie eliberare de necesitate. Ea desconsideră faptul că nu te poți domina pe tine dacă nu domini, prin cunoaștere și acțiune eficace, ambianța guvernată de un determinism pe care indiferența nu-l oprește
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
lucru care există are cu necesitate o cauză în virtutea căruia există”. Ceea ce diferențiază însă concepția lui B. Spinoza de alte interpretări bazate pe acest principiu este concluzia netă că viața noastră interioară: afectele, dorințele, este guvernată de aceeași necesitate fundamentată cauzal ca și lumea fizică. Extinderea necesității cauzale la sfera vieții interioare a omului are ca efect contestarea libertății voinței: Nu există în suflet voință absolută, adică liberă; ci sufletul este determinat să vrea cutare sau cutare lucru, datorită unei cauze
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
cauză în virtutea căruia există”. Ceea ce diferențiază însă concepția lui B. Spinoza de alte interpretări bazate pe acest principiu este concluzia netă că viața noastră interioară: afectele, dorințele, este guvernată de aceeași necesitate fundamentată cauzal ca și lumea fizică. Extinderea necesității cauzale la sfera vieții interioare a omului are ca efect contestarea libertății voinței: Nu există în suflet voință absolută, adică liberă; ci sufletul este determinat să vrea cutare sau cutare lucru, datorită unei cauze care, la rândul ei este determinată de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
morale sau intelectuale, sunt reglate după legi fixe și naturale, că,așadar, nu există nimic din tot ceea ce s-a numit voință liberă omenească sau dumnezeiască, nici din ceea ce s-a numit întâmplare”. Pragmatismul afirmă că necesitatea implică un lanț cauzal infinit, iar libertatea un act previzibil, nou, nedeterminat cauzal, apare ca fiind principal nesatisfăcătoare. Libertatea umană nu este un dat, ci un rezultat care se cucerește progresiv, prin acțiune umană, ceea ce înseamnă transformarea în fapt a alegerii și a deciziei
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
naturale, că,așadar, nu există nimic din tot ceea ce s-a numit voință liberă omenească sau dumnezeiască, nici din ceea ce s-a numit întâmplare”. Pragmatismul afirmă că necesitatea implică un lanț cauzal infinit, iar libertatea un act previzibil, nou, nedeterminat cauzal, apare ca fiind principal nesatisfăcătoare. Libertatea umană nu este un dat, ci un rezultat care se cucerește progresiv, prin acțiune umană, ceea ce înseamnă transformarea în fapt a alegerii și a deciziei, cu ajutorul activității umane creatoare, care are drept efect cucerirea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
înțeleasă sub forma cauzelor și legilor. Tot ceea ce se întâmplă are o cauză, nu există libertate absolută. Cauzele fac din orice act ceva necesar, conduc la o limitare sau anulare a libertății umane. Actele umane ar fi rezultatul unor constrângeri cauzale. Determinismul este teoria filosofică ce studiază raporturile directe sau indirecte, cauzale sau condiționale, esențiale sau neesențiale, necesare sau întâmplătoare, logice, etc. din și dintre obiectele lumii, raporturi desemnate de categorii filosofice corespunzătoare. În sens restrâns, determinismul este teoria filosofică potrivit
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
o cauză, nu există libertate absolută. Cauzele fac din orice act ceva necesar, conduc la o limitare sau anulare a libertății umane. Actele umane ar fi rezultatul unor constrângeri cauzale. Determinismul este teoria filosofică ce studiază raporturile directe sau indirecte, cauzale sau condiționale, esențiale sau neesențiale, necesare sau întâmplătoare, logice, etc. din și dintre obiectele lumii, raporturi desemnate de categorii filosofice corespunzătoare. În sens restrâns, determinismul este teoria filosofică potrivit căreia orice obiect este determinat. Una din consecințele determinismului asupra libertății
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
etc. din și dintre obiectele lumii, raporturi desemnate de categorii filosofice corespunzătoare. În sens restrâns, determinismul este teoria filosofică potrivit căreia orice obiect este determinat. Una din consecințele determinismului asupra libertății poate fi gândită din perspectiva existenței constrângerilor de tip cauzal. Astfel, dacă sunt acceptate constrângeri din partea unei instanțe supranaturale, de pildă în forma destinului prestabilit, atunci libertatea umană va fi înțeleasă doar în corelație cu acceptarea necesității supranaturale. Acest gen de viziune se extinde și asupra fenomenelor naturale, condiționate de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ideile adecvate care devin astfel în măsura în care se apropie de intelectul divin prin iubirea intelectuală, o concepție sub specia eternității. Rațiunea , care aspiră la totalitatea eternă, accede în același timp șa substanța dincolo de timpul ce aparține modurilor, iar prin înțelegerea necesității cauzale a lui Dumnezeu ea depășește efemerul, atingând voința eternă și de neclintit a divinului. Dumnezeu , ca singura substanță creatoare, este numit Natura Naturans, în timp ce modurile și atributele, ca substanțe create, sunt Natura naturata. Ceea ce este constrâns în natură este lucrul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
lucrului și libertatea divină. Raportul dintre cauzalitate și libertate este rezolvat de Spinoza prin cunoaștere. El definește libertatea ca fiind necesitate înțeleasă, întrucât omul poate fi liber dacă înțelege prin cunoaștere necesitatea. Omul are o libertate închipuită atunci când din raportul cauzal cunoaște numai cauza sau numai efectul, adică libertatea umană închipuită este rezultatul unei cunoașteri pe jumătate. Spinoza vorbește de o libertate relativă. Omul posedă libertatea, o libertate oferită în sensul liberului arbitru. Liber este doar acel om în care voința
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
celor două sexe la nivel de cuplu fiind mai mult decât discutabilă (Hawkes 1993, 1996; Hill & Kaplan 1993). Reevaluările recente susțin, însă, mai degrabă interpretarea tradițională, în care interesele reproductive, fără a fi ignorate, se găsesc imbricate într-o rețea cauzală complexă (ex. Marlowe 2005, 2007). footnote>. Ea nu poate fi separată de existența unui inventar tehnologic aparte și de o anume specializare<footnote Această specializare a inventarului poate merge foarte departe: există situații în care una dintre activitățile destinate femeilor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Aceste clasificări sunt utilizate pentru a înțelege mai bine modul de utilizare. În funcție de obiectivul urmărit în timpul interviului se pot utiliza mai multe tipuri de întrebări: întrebări exploratorii - folosite pentru obținerea unei informații; întrebările descriptive - folosite pentru clarificarea unor aspecte; întrebările cauzale - folosite pentru a demonstra sau lămuri legăturile cauzale dintre elementele auditate. Forma de concepere a unei întrebări este impusă de tipul răspunsului așteptate. Întrebările nu trebuie să cuprindă un număr mare de cuvinte. O întrebare se consideră lungă dacă răspunsul
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
bine modul de utilizare. În funcție de obiectivul urmărit în timpul interviului se pot utiliza mai multe tipuri de întrebări: întrebări exploratorii - folosite pentru obținerea unei informații; întrebările descriptive - folosite pentru clarificarea unor aspecte; întrebările cauzale - folosite pentru a demonstra sau lămuri legăturile cauzale dintre elementele auditate. Forma de concepere a unei întrebări este impusă de tipul răspunsului așteptate. Întrebările nu trebuie să cuprindă un număr mare de cuvinte. O întrebare se consideră lungă dacă răspunsul primit cuprinde un număr mai mic de cuvinte
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
cred, eu consider, eu presupun, consider că, presupun că) -adverbe sau locuțiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivității: probabil că, probabil, desigur, fără îndoială, cu siguranță. conjuncții și locuțiuni conjuncționale cu rol argumentativ pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, final sau conclusiv; deoarece, din cauză că, încât, așadar, deci, ci, dar, însă, sau, ori. -formule ca: în primul rând..., în al doilea rând, de exemplu, în concluzie, deoarece, astfel, pe de o parte..., pe de altă parte. -termeni sau expresii care
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
sau evaluate în totalitatea lor doar parțial, prin măsurări repetate. S-a constatat din practica măsurărilor că erorile întâmplătoare Δxi au următoarele proprietăți: - erorile Δxi mici în valoare absolută sunt mai frecvente decât erorile Δxi mari în valoare absolută (principiul cauzal); - toate erorile întâmplătoare sunt mai mici decât o anumită limită, care ar corespunde erorii datorată tuturor cauzelor de erori (principiul limitativ); - dacă numărul măsurătorilor este suficient de mare se constată că numărul valorilor negative este egal cu numărul valorilor pozitive
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
unor vaccinuri, medicamente. Anumite tipuri de agenți patogeni sunt endemici(se dezvoltă pe un anumit sistem imunitar) în anumite zone, iar în alte zone infectarea și răspîndirea anumitor agenți patogeni este mult diminuată. Mycobacterium tuberculosis (R. Koch, 1882) constitue agentul cauzal obișnuit al tuberculozei umane în aproximativ 90% din cazuri .(doctor Constantin Anastasiu, 1977). Răspîndirea a diverse tulpini a bacilului Koch nu este aceeași pe tot globul. Infecțiile apărute în Europa, America de Nord, America de Sud, China, Japonia, Australia, sunt cauzate în principal de
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
care-l reprezintă pe Dumnezeu care este infinit. Fondul comun al dovezilor cartesiene va consista pur și simplu în a afirma că în ideea de Dumnezeu există mai multă realitate obiectivă decât în orice altă idee și că, din perspectivă cauzală sau a priori, Dumnezeu trebuie, bineînțeles, să existe (formal, evident și eminamente). Evoluăm aici într-o sferă foarte apropiată de realismul platonician. Nu se spune în Republica: “ceea ce este perfect poate fi perfect cunoscut și ceea ce nu este deloc nu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
pentru care nu există nici un intermediar între gîndire și obiectul ei Caterus, afirmă că este inutil de a căuta cauza unui lucru care “actualmente nu este deloc”. Răspunsul lui Descartes este capital. Mai întâi el afirmă încă odată necesitatea corespondenței cauzale a ideii de Dumnezeu și a ideatului său: ) În continuare el expune ceea ce diferențiază argumentul său cauzal de argumentul Sfîntului Toma și de cel al lui Anselm: .) Incomprehensiunea noastră față de infinitul fizic și succesiunea nesfârșită a cauzelor nu ne permit
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
a căuta cauza unui lucru care “actualmente nu este deloc”. Răspunsul lui Descartes este capital. Mai întâi el afirmă încă odată necesitatea corespondenței cauzale a ideii de Dumnezeu și a ideatului său: ) În continuare el expune ceea ce diferențiază argumentul său cauzal de argumentul Sfîntului Toma și de cel al lui Anselm: .) Incomprehensiunea noastră față de infinitul fizic și succesiunea nesfârșită a cauzelor nu ne permit, contrar celor gîndite de Sfîntul Toma, să raportăm lumea sensibilă la Dumnezeu. De data aceasta cartesianismul întâlnește
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Alte exemple arhitecturale ne-au pus la îndemână rețele similare, bazate pe necesitățile staticii fizice și ale ordinii vizuale. Schița lui Nervi este deosebit de grăitoare, deoarece indică interacțiunea sistemelor centrice și a legăturilor vectoriale în dependență directă de forțele fizice cauzale. O paralelă mai directă cu propria noastră abordare ne-o dă lucrarea de fiziologie a văzului de Peter Dodwell și William Hoffman. Autorii consideră „câmpurile vectoriale mecanisme formale care susțin organizarea modelelor vizuale”. Ei afirmă că, în interiorul creierului, câmpurile vectoriale
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
6000 ore la 3000 ml lei. cheltuieli indirecte variabile 35,4 milioane lei din care variabile 25 mil lei variabile. Se cere: a) să se prezinte fișa costului standard al produsului P. b) să se calculeze indicii de eficiență (globali, cauzali) IV. 3. Metode de calculație a costurilor parțiale Costurile privind eliminarea arbitrarului în modul de repartizare a unor tipuri de cheltuieli au condus la apariția unor noi concepte de calculare a costurilor, considerate metode de calculație a costurilor de tip
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]