3,053 matches
-
ca ființă primordială a utilizat semnele verbale ale "limbii unice" (vezi mitul Turnului Babel) cu care a fost înzestrat de Dumnezeu, acesta trebuie să fi fost similar cu acela al omului primitiv, caracterizat prin intuitivitate, polivalență logică, inversarea relației de cauzalitate, viziune antitetică asupra lumii [Stănciulescu, 1995:72-82]. Astfel: • Predominanța intuitivității decurge din participarea intuitivă a lui Adam la elaborarea lexicului, prin generarea unor cuvintelor-nume pe cale "naturală", motivată, respectiv prin definirea lor în consens cu referențialul, așa cum pare să sugereze fragmentul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
A fi mort" și totuși "a nu fi mort" înseamnă o aparentă încălcare a principiului terțului exclus, pe care numai o logică polivalentă de tip și/și (omul este și trup și spirit) poate să o explice. • Pervertirea relației de cauzalitate rezultă din modificarea unor raporturi generative care, potrivit "logicii mundane", nu ar trebui să se întîmple. Spre exemplu, în spațiul existenței edenice a omului, cunoașterea corelată în mod obișnuit cu ideea de trăire intelectuală mai bogată este cea care îi
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
logicii mundane", nu ar trebui să se întîmple. Spre exemplu, în spațiul existenței edenice a omului, cunoașterea corelată în mod obișnuit cu ideea de trăire intelectuală mai bogată este cea care îi va genera moartea spirituală. Iată o relație de cauzalitate aparent lipsită de sens; căci, în realitate, ceea ce îi va determina omului căderea din lumea valorilor axiologice, echivalată cu o "moarte" spirituală, nu este cunoașterea ca atare (nici măcar a cunoașterii binelui amestecat cu răul), ci înșelarea de către protopărinți a încrederii
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mecanism cauzal direct Între un set de idei și un anume rezultat politic 1. Desigur, În analiza socială, asumarea oricărei legături cauzale automate Între diferiți factori și rezultate politice este amăgitoare. Mai degrabă este vorba de o perspectivă flexibilă asupra cauzalității, o viziune potrivit căreia contextele teoretice sunt Înțelese ca filtre pentru conceptualizare și acțiune. Ele oferă categorii prin intermediul cărora sunt identificați subiecții, obiectele, problemele și agendele politice rezonabile ale lumii relațiilor internaționale. De-a lungul timpului, aceste contexte teoretice au
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cele două loturi este mai redusă. Mecanisme prin care componenta genetică poate predispune la autoimunitate. Afecțiunile autoimune sunt asociate sau lincate cu gene sau cu markeri din regiunea CMH (6p21) sau non CMH. În prezent, se încearcă identificarea relației de cauzalitate dintre acești markerii și bolile autoimune. Proteinele codificate de genele din aceste regiuni pot altera funcționarea sistemului imunitar și, implicit, pot genera riscul apariției bolilor autoimune, prin participarea la selecția timică și la maturarea limfocitelor (stabilirea repertoriului de TCR), discriminarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se puteau explica numai prin constrângerile mediului. Societăți care trăiau în același mediu prezentau diferențe puternice și societăți care trăiau în medii diferite propuneau analogii tulburătoare. De fapt, constrângerile de mediu impuneau doar limite. Totuși, în anii 1950, ideea de cauzalitate legată mai mult sau mai puțin direct de mediul înconjurător a cunoscut o a doua perioadă de glorie sub numele de "ecologie culturală" (Julian Steward), apoi ca "materialism cultural" (Marvin Harris). Toate trăsăturile culturale de la tehnologie la ritualuri, trecând prin
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
mai explicit, asupra unor autori ca Géza Roheim, Georges Devereux, Edmond și Marie-Cécile Ortigues, Roger Bastide și mulți alții. Interesul acestor cercetări constă în grija lor de a articula nivelul individual cu cel colectiv. Ele depășesc, într-adevăr, ideea unei cauzalități la nivel individual: dacă religia răspunde adesea nevoilor individului, membrii unei societăți date sunt religioși nu din motivul acestui răspuns la nevoile lor. De altfel, descoperirea că în multe culturi individul este considerat drept întâlnirea efemeră (pe timpul unei vieți) a
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
viziune asupra lumii bazată într-o mai mare măsură pe competiție, pe realizarea intereselor private, decât aveau părinții și bunicii lor acum câteva zeci de ani. Se datorează toate acestea procesului de globalizare? Nu îmi propun aici să demonstrez o cauzalitate directă între procesul de globalizare și toate aceste schimbări care au loc în sat.. Într-un demers mai degrabă descriptiv, cum este cel de față, scopul este de a înregistra toate aceste schimbări față de modelul comunitar tradițional și pe cât posibil
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dintre sistemul electoral și cel de partide, precum și exemplele analizate au dus la o rafinare a legilor lui Duverger. Astfel, Duverger (2003) admite că sistemul electoral este doar unul dintre elementele cauzale și consideră că legile sale descriu tendințe de cauzalitate în ceea ce privește legătura dintre sistemele electorale și sistemele de partid. Regula pluralității limitează posibilitatea formării celui de-al treilea partid atât ca urmare a efectului mecanic care conduce la subreprezentarea partidelor mici, cât și a efectului psihologic care îl determină pe
Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
după toate indiciile, de o criză de natură structurală, istorică. Rezultatul este, în esență, o stare (încă) de subdezvoltare culturală prin raportare la parametrii universali. Teza, știm bine, este profund nepopulară, deoarece ea pune în lumină nu puține complexe și cauzalități vinovate, în genere ocultate. Cu atât mai mare este meritul lui Ion Vartic, autorul unui tăios și excelent articol (la care subscriem integral): Et in Liliput ego! Ideea sa centrală pune problema în termenii ei fundamentali și fără mănuși: în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
țările de mare cultură, factorul de sinteză, organizare și orientare generală de concepte și metode a studiilor literare de orice categorie. O mare literatură este însoțită și de o puternică și originală reflexie literară. Evident, nu este vorba de o cauzalitate mecanică și nici măcar de un paralelism real. Teoria literaturii este doar un aspect și o prelungire specifică a filozofiei artei și literaturii. Ea derivă și se inspiră pe de altă parte și dintr-un curent filozofic. Dintr-o serie de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de risc alături de alți posibili factori de risc. (Wolman, 1990)184. Un caz aparte de atribuire internă-stabilă și globală pentru un eveniment aversiv este numai parțial predictibil pentru un stil de atribuire. Astfel nu se poate stabili o relație de cauzalitate între un stil atribuțional defavorabil și un grad crescut al depresiei. Teoria lui Seligman rămâne deschisă cercetărilor ulterioare care vor veni să o completeze. Teoria deznădejdii sau a disperării Această teorie aduce o serie de completări și lămuriri legate de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
acceptat să fie dispensarizați. La aceste cazuri tratamentul corect, bine aplicat, completat de psihoterapie realizează nu numai profilaxia secundară a bolii psihice, adică a descompensării sau agravării tulburărilor psihopatologice, ci și pe cea a suicidului, dată fiind frecvența relației de cauzalitate dintre ele (Cosman, D., 2000)365. Modelul crizei după Caplan (1964)366, explică de ce este probabil ca o persoană să dezvolte o stare psihologică aparte încărcată de emoții, resentimente sau frustrări, pe când altă persoană aflată într-o situație similară rezolvă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ca teatrul elisabetan, teatrul epic brechtian, piesele moderniste sau piesele de avangardă, nu respectă gramatica narațiunii de sorginte proppiană, potrivit căreia fabula, ca structură globală a dramei, este un lanț dinamic de evenimente și acțiuni, ci folosesc, în locul relațiilor de cauzalitate, legături tematice sau metaforice și refuză structurile dramatice coerente pe care le înlocuiesc adesea cu un teatru al absurdului. Aceste sublinieri sunt ilustrate într-o analiză a piesei Endgame de Samuel Beckett care nu are o acțiune unitară și o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
anumită formă de liberalizare, în plus față de cea deja existentă (în Iordania sau Kuweit). Mai mult decât atât, sărăcia, înapoierea și inegalitățile economice extreme din țările cu economii dominate de petrol se identifică cu culturi nesecularizate, repunând problema raportului de cauzalitate între doi factori (a se vedea paragraful următor). Datele empirice cu privire la răspândirea democrației în lume indică un obstacol de natură culturală: diferențele etnice. De fapt, din cele 86 de democrații (în 2001), 64 erau mono-etnice, și, în general, probabilitatea ca
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
un "salt" cultural. Saltul este posibil numai ca rezultat al unui proces educațional care poate fi unul de lungă durată și, fără îndoială, extrem de dureros. De asemenea, statusul economic precar al unor etnii ne forțează să reluăm problema legăturii de cauzalitate între cele două fenomene și relația lor cu democrația. 4. Care sunt condițiile esențiale ale democrației contemporane? Răspândirea democrației nu garantează întotdeauna consolidarea și persistența acesteia. Este deci oportun să reformulăm întrebarea astfel: "Este posibilă identificarea anumitor condiții "apolitice" relevante
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și Pârvan, modelele sale intelectuale, el vede istoria ca o parte a culturii generale și, dincolo de fapte, caută legile secrete care le determină și, totodată, caută legile ce acționează la suprafața fenomenului. Ca istoric, Alexandru Zub studiază faptele trecutului și cauzalitățile din spatele lor, voind a prinde sistemul ce le guvernează, nu numai efectele lor în plan social. Acest tip de demers intelectual nu poate ocoli literatura ca parte ficțională a istoriei. Alexandru Zub arată o mare deschidere spre lumea ideilor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
urinare cronice). Înainte de a indica colecistectomia trebuie să fim cât se poate de siguri că aceasta nu se adresează unei afecțiuni asimptomatice. Prognosticul este bun, dar bolnavii rămân simptomatici. Tratamentul este medical măcar până când se reușește stabilirea cu exactitate a cauzalității simptomatologiei. Se recomandă diete sărace în grăsimi, corectarea obezității. În cazul calculilor radiotransparenți se poate tenta disoluția sau litotripsia extracorporeală. În cazul în care simptomele sunt clar legate de colecistul patologic se recomandă colecistectomia. II. Complicațiile mecanice ale litiazei biliare
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
arăta, într-un spirit behaviourist, cîteva aspecte ale comportamentelor organismelor vii susceptibile de a fi analizate în lumina realizărilor unora dintre mașinile analogice. Modelul propus înlocuia tradiționala rela-ție cauză-efect a unui stimul funcțional ce conduce la un răspuns printr-o cauzalitate circulară ce are nevoie de un feed-back negativ. Erau prezenți neurofiziologii McCulloch și Rosenblueth, antropologii Gregory Bateson și Margaret Mead, psihanalistul Lawrence Kubie, filosoful și directorul fundației, Frank Fremont-Smith, căruia Mc Culloch i-a propus, după război, să organizeze un
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sau, mai rău, din exces de inteligență, nu e o noutate, psihologia călăului a fost îndelung studiată de-a lungul timpului (între alții, mai recent, de Hannah Arendt sau Jonathan Littell). Dar ineditul analizei lui Morgan Sportès rezidă în ilustrarea cauzalității vidului intelectual și educațional, al relațiilor între aculturație și uniformizarea valorilor mondializate foarte vizibilă în discuțiile dintre tineri, pline de formule servite de-a gata de ziare și îndeosebi de televiziuni, precum "schimbarea strategiei de comunicare", despre care vorbește liderul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a pierderilor implicate de orice decizie întemeiată pe o informație care, prin natura sa, nu poate fi exhaustivă. Fenomenele sunt în interconexiune unele cu altele, în sensul că se generează și se influențează reciproc. Acest fapt conduce la noțiunea de cauzalitate, care exprimă interacțiunea dintre cauză și efect astfel încât întotdeauna cauza să preceadă efectul. Desfășurarea fenomenelor constă astfel într-un șir neîntrerupt de momente, într-o succesiune cauză-efect, efectul fiind la rîndul lui cauză pentru un alt efect ș.a.m.d.
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
alt efect ș.a.m.d. Astfel se formează un lanț cauzal. Orice întrerupere a lanțului cauzal înseamnă de fapt existența unui efect care să nu aibă cauză. Nici un fenomen nu se abate de la acest principiu care poartă numele de principiul cauzalității. Cunoașterea desfășurării evenimentelor este asigurată de cunoașterea legilor care guvernează fenomenul și a ansamblului de condiții în care se desfășoară acesta. Deci legea este un element primordial în cunoașterea fenomenelor deoarece exprimă raporturile esențiale, necesare, generale, relativ stabile și repetabile
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
ale comportamentului abuziv, respectiv caracterul intenționat de a răni pe cineva, caracterul repetitiv precum și raportul inegal al puterii între părțile implicate. Pentru o perioadă notabilă de timp, aceste elemente definitorii ale bullying-ului au fost insuficient analizate, lipsa investigațiilor sistematice asupra cauzalității fenomenului permițând încetățenirea următoarelor „mituri” aferente acestuia: - mărimea clasei sau a școlii reprezintă un factor favorizant al violenței psihologice; - conduitele agresive sunt o consecință a competiției în vederea obținerii unor note mari; - procesul de victimizare este justificabil prin factori externi, fiind
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
pentru a gestiona o situație. Astfel, această legătură de atașament destul de firavă între părinte și copil are un impact semnificativ asupra celui din urmă, cu repercursiuni în special asupra capacității sale de a empatiza cu ceilalți copii. Viziunea panoramică asupra cauzalității actelor negative ale elevilor este completată și de perspectiva centrată pe trăsăturile de personalitate ale individului aferente modelului Big Five, respectiv extraversiune, agreabilitate, nevrozism, conștiinciozitate și deschidere. Dintre aceștia, ca predictori ai unor conduite agresive se delimitează scorurile scăzute ale
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
receptarea, nici prelucrarea informațiilor nu este ghidată în mod necesar de rațiune. Modelele pot fi rezumate după cum urmează (vezi tabelul 5.1). Tabelul 5.1 Modelele de analiză a politicii externe (Allison/Steinbruner) rațional non-rațional impersonal modelul I: actorul rațional (cauzalitatea strategică externă) modelul II: procesul organizațional (cauzalitatea birocratică) personal modelul III: politica guvernamentală (cauzalitatea strategică internă) modelul IV: procesul cognitiv (cauzalitatea psihologică) PARADIGMA ANALITICĂ: MODELUL ACTORULUI RAȚIONAL Asumpții În cadrul paradigmei analitice, comportamentul național este tratat ca o alegere rațională în vederea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]