8,276 matches
-
folosit niciodată, ca să vă faceți o idee, cât de murdare, friguroase, neconfortabile, stricate, borâte, cu uși care nu se închid, nemăturate de la darea în folosință, zgomotoase și populate cu o fauna de noapte amestecată cu navetiști somnoroși, nespălați, duhnind a ceapă sau a usturoi, dacă nu a țuică sau a coniac ieftin, care sforăie dacă nu joacă toci sau popa prostu' și care invadează și clasa întîi, nepăsîndu-le câți bani ai plătit tu în plus, pentru că ei oricum nu plătesc, găsindu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
mai bine ca oricine. Există întotdeauna sub pat o scrumieră; improvizată, de obicei dintr-o cutie de conservă, care nu se prea golește niciodată și care duhnește a tutun, inevitabil un ziar vechi pe care zac în întuneric resturi de ceapă, neapărat niște coji de parizer minuțios curățate, nu cumva să rămână vreo bucățică de carne pe ele, era mult mai bine pe vremea când se făcea în mațe naturale pe care, la nevoie, le puteai mânca fără probleme, nu ca
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
să cred în Dumnezeu? Pescuiam până dădea soarele. Făceam kilometri întregii pe malul râului, după care ne întorceam, cu doi, trei eleni uscați de soare, la bindie, locul de scăldat al satului, traversând grădinile și livezile oamenilor, mâncând pe apucate ceapă verde, castraveții necopți, sau fructe abia ieșite din floare, bineînțeles nespălate, ajungând frânți către seară acasă la bunici, care ne făceau câte o omletă din zece ouă, într-o tigaie specială cu trei picioare, pe căre să o poți pune
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
se albeau de la atâta băgat în gură. Restul mâinii mai avea urme de la băligarul de dis-de-dimineață în care căutasem râme și coropișnițe pentru pescuit, că lăcustele care-i plăceau cleanului ieșeau mai târziu, dar și de la pământul din care smulgeam ceapa verde, pe care o băteam de picior până când cădea tot ce mai rămânea între mustățile din capul bulbului, ca să o putem mânca. Neavând cuțit la noi, mustățile de care-ți vorbeam le mușcam și le scuipam, dar tot mai rămânea
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
intrat în căsuța unui om. M-a poftit să stau. M-am uitat ce face: făcea inele... Mi-a spus nevasta lui că face inele pentru cei mai de vază stăpânitori din oraș. Și știi ce mîncau? Am văzut: o ceapă și o bucată de turtă mucedă. Turta era de orz. Mai aveau o ceapă, și au zis să și-o lase pe a doua zi. I-am dat eu pâinea mea, măcar că din țara dușmană trebuie să luăm, nu să
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
face: făcea inele... Mi-a spus nevasta lui că face inele pentru cei mai de vază stăpânitori din oraș. Și știi ce mîncau? Am văzut: o ceapă și o bucată de turtă mucedă. Turta era de orz. Mai aveau o ceapă, și au zis să și-o lase pe a doua zi. I-am dat eu pâinea mea, măcar că din țara dușmană trebuie să luăm, nu să dăm. Puarem, de-ar ști, ar pune să mă ucidă. Toată lumea spune că așa
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
bun dacă a fost înzestrat cu asemenea funcție, dar viața lui personală nu este deloc sociabilă, dureros este însă că fiica mea nu vede sau nu vrea să vadă, astfel gândi doamna Neli, în timp ce-și plivea straturile de ceapă. Nu trecu mult timp și i se alătură și tanti Aurica, care-i dădu aceeași veste, deja primită de la Ramona. -Și tu ești cu acest... și te bucuri! -Cum să nu te bucuri, doamnă de așa bunătate de băiat
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
doi meri care rodeau pe rând, unul într-un an, celălalt în următorul. Făceau mere acrișoare, cu coaja groasă. În acea livadă, care era în dreapta casei și mai în spate, erau pruni și zarzări, printre care se aranjau straturi pentru ceapă și pătrunjel. Locului, cei ai casei îi ziceau ,,arie” fiindcă acolo se aduceau cartofii, porumbul cu tot cu hlujdani pentru curățat, și răsărita (floarea soarelui) care trebuia bătută. Se apropie de poarta mare, pentru căruțe, făcută din scânduri lungi, bătute-n cuie
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
un conținut de fibre. În Japonia, foile presate de alge uscate (nori) sunt folosite în același fel pentru a înveli tot felul de ingrediente, cum ar fi sparanghelul gătit în apă, salata verde și varza crudă, peștele crud, fasole verde, ceapa tocată, roșiile, carnea de vită mărunțită, avocado și alte alimente sănătoase bogate în enzime care sunt atât nutritive, cât și delicioase. Aceste alimente se numesc „rulouri” (temaki) și nu numai că sunt foarte ușor de digerat în stomac și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
sau vegetale Animale: unt, smântână, untură, seu, carne grasă Vegetale: ulei de măsline, de soia, de floarea-soarelui, de susan, de șofran, de porumb și toate uleiurile din nuci IV. Legume: salată verde, țelină, varză, broccoli, spanac, fasole verde, castravete, sparanghel, ceapă, vinete, gulie, napi, praz, dovlecei, păstăi, ardei gras, ridichi, morcovi, bame, anghinare, măsline etc. Excepții: cartofii se comportă ca alimente bogate în amidon; roșiile au rol de fructe acide V. Fructe: Fructe acide: portocale, grepefrut, lămâi verzi, lămâi, fructe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
condimentele excesiv de stimulatoare din același motiv. Maestrul Chao Pi-chen îi sfătuiește pe practicanți „să se abțină de la cele Cinci Rădăcini Iuți, care sunt afrodiziace și măresc producția de fluid generativ”. Aceste rădăcini sunt usturoiul, prazul și cele trei varietăți de ceapă. Pe de altă parte, dacă sunteți slăbit din punct de vedere sexual sau impotent, este o idee bună să începeți prin a include plante și alimente afrodiziace în dieta dumneavoastră, pentru a secreta suficientă spermă și hormoni sexuali ca să genereze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Io vin din locuri mulmai murdare și mai jegoase decât dintr-un rahat de puț de jos, așa cum curvulița astai pe cale să afle. — Bine... zice ea, Încheind târgul. Un contract verbal e suficient. Poate că nu face nici cât o ceapă degerată da nu prea posă iei o muie Înapoi după ce ai dat-o. — Așa te vreau. Un schimb cinstit nu-i o hoție. De ce să mai amestecăm și statul păpușă? De ce să mai completăm atâtea hârțoage nasoale? Zâmbesc pe când mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
care-l cinstim azi. Când s-a Întâmplat ultima oară ca Lennox să fie În Gorgie În afara orelor de serviciu? Masa e bunicică. Încep cu un cocteil de creveți, continui cu friptură de vită, cartofi prăjiți, ciuperci și rotocoale de ceapă, urmat de Black Forest Gateau. Stronach și Dolacre mănâncă niște paste, iar Lennox Își ia pui Kiev. Sunt o grămadă de paraziți la masa asta, o droaie de celebrități minore din fotbal care Încearcă să-i atragă atenția lui Dolacre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
să interpreteze diferite semne și să facă preziceri. Este vorba, în special, de acele persoane care fie interpretează semnele păsărilor (vezi cântatul cocoșului) sau semnele telurice (cutremurele sunt prevestitoare de rău), fie încearcă să facă previziuni meteorologice (calendarul foilor de ceapă) etc. Majoritatea celor care recurg la astfel de practici nici nu știu că este vorba de divinație și nu se numesc pe sine prezicători. De exemplu, o persoană din județul Suceava, care practică în fiecare an "calendarul foilor de ceapă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ceapă) etc. Majoritatea celor care recurg la astfel de practici nici nu știu că este vorba de divinație și nu se numesc pe sine prezicători. De exemplu, o persoană din județul Suceava, care practică în fiecare an "calendarul foilor de ceapă", spunea că "este un obicei moștenit din strămoși și care arată clar cum este timpul, lunile ploioase și secetoase. Nu este nici un păcat aici, ne ajută în agricultură..." (A.S., Suceava, 68 ani). Dintre acești practicieni rurali ai divinației există azi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în diverse spații culturale. Un alt rezultat interesant a fost obținut atunci când 52% dintre subiecții chestionați au enumerat câteva forme populare de divinație. În mediul urban acest fapt înseamnă foarte mult. Dintre cele mai cunoscute practici divinatorii enumerăm: "calendarul de ceapă" și "practicile de aflare a ursitului". Despre ele se crede, în primul rând, că "sunt niște tradiții vechi". Așadar, mentalitatea urbană este încă influențată de o serie de idei care fac trimitere la spațiul tradițional românesc. Ele nu mai au
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
motivul pentru care ele sunt adesea păstrate într-un loc "ferit", iar apoi sunt amestecate cu grijă. În cazul celor care ghicesc în cafea, prima etapă se reduce la prepararea cafelei. Cei care fac însă divinație meteorologică cu ajutorul calendarului de ceapă își pregătesc mai întâi cele necesare: "La Anul Nou iau o ceapă mare și frumoasă, o tai în două și aleg douăsprezece foi. Le pun pe un fund de lemn la fereastră. În fiecare dintre ele pun o linguriță de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
apoi sunt amestecate cu grijă. În cazul celor care ghicesc în cafea, prima etapă se reduce la prepararea cafelei. Cei care fac însă divinație meteorologică cu ajutorul calendarului de ceapă își pregătesc mai întâi cele necesare: "La Anul Nou iau o ceapă mare și frumoasă, o tai în două și aleg douăsprezece foi. Le pun pe un fund de lemn la fereastră. În fiecare dintre ele pun o linguriță de sare și aștept până a doua zi" (A.S., 68 ani, Suceava). În
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
capacitatea de percepție, înțelegere și interpre tare a fiecărui om, individual, pe de altă parte, ideea camuflării sacrului în profan reinstituie sacrul ca fiind inerent manifestărilor din registrul profan, desacralizat, și reduce dimensiunea profană la incapacitatea omului de a per cepe și a fi în legătură cu sacrul. Propun în cele ce urmează recontextualizarea ideii de sacru, pornind de la o observație simplă: dacă expresia „manifestarea sacrului“ este îndeobște acceptată și, de aceea, des întâlnită, nu la fel stau lucrurile în privința formulei posibile „manifestarea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Mondializarea nu înseamnă dispariția localului. Dimpotrivă, în acest global, teritoriul local este spațiul viu. El este obligat să-și afirme importanța, să experimenteze noi răspunsuri la exigențele pieței. De exemplu, pe lângă produsele tradiționale expuse cu ocazia unor "festivaluri" (a hribului, cepei, usturoiului etc.), satul poate propune celor din alte părți să vină să cumpere dar și să descopere cadrul natural, uman și cultural. Satele se pot repoziționa pe piețe nu numai dacă vin cu produse diferite sau dacă multiplică produse anonime
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cum sunt spre exemplu organele de simt, vor recepta doar individualul, nu și universalul, chiar dacă îl vor recepta în mod imaterial, adică fără materia cu care acesta este amestecat în compusul hilemorfic. Pe aceeași linie, intelectul, fiind imaterial, vă per cepe universalele, nu individualele, în acord cu constituția lui imateriala. În ceea ce privește paradoxul materială imaterial într-unul și același lucru, el poate fi îndepărtat dacă înțelegem lucrurile printr-o analogie. Spre exemplu, un DVD care conține un film despre bufnite este un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
untișor și, de asemenea, o floare cu frunze mari și flori galbene, calciu (plural călci, diminutiv călcea). Dicționarul etnobotanic înșiră numeroase alte denumiri sub care este cunoscută această plantă (caltha palustris): bilbor, bolboci, bulbucă, bulbuci, bulbuci de baltă, canjană, căriciu, ceapă nemțească, chelcheză, gălbinele, gloanță, grînișoare, jarea galbenă, laba gîștii, ochiul boului, scîlci. Cea mai apropiată formal de baza apelativă a toponimului este chelcheză (cu ă > e și c > che, ca în cămașă > chemașă > chimașă, încap > închep). În dialectul aromîn există
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Leurzii, Leordișul, Leordina, Leordoasa, Leordeni, Leordeanul, Leordeanca, Vărzarul, Vărzăroaia, Vărzăria, Rugăria, Secăria, Vărzărișul, Hemeișul (< hemei, hamei, „humulus lupulus“, „plantă ale cărei semințe se folosesc la fabricarea berii“), Fîniș (< fîn), Bucinișul (< buciniș, „cucută“, „anghelică“, „pătrunjelul cîinelui“), Brusturișul (< brusturiș, „lipan“), Cepari, Valea Cepelor, Cepești, Cucută, Cucutan, Cucuteni. Interesant este că într-un glosar lexical din Oltenia este consemnat apelativul devesă, „femeie care risipește bunurile din casă“, care ar fi putut sta la baza unei porecle devenită supranume (ca în Aiurel, Bombonel, Crăcănel, Norocel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]