3,025 matches
-
primul său test major: după o serie de rulări de test, două puncte albe au apărut pe ecranul unui monitor, arătând că protonii au traversat toată lungimea coliderului. Ghidarea particulelor pe parcursul de inaugurare a durat mai puțin de o oră. CERN a trimis apoi un flux de protoni în sens trigonometric, ceea ce a durat puțin mai mult, o oră și jumătate, din cauza unei probleme cu criogenia, turul complet fiind încheiat la ora 14:59. S-a așteaptat ca primele coliziuni de
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
buget de de franci elvețieni (), cu încă de franci ( de euro) reprezentând costul experimentelor. Totuși, depășirile de buget, estimate în 2001 la aproximativ franci ( de euro) pentru accelerator, și de franci ( de euro) pentru experimente, împreună cu o reducere a bugetului CERN, a împins data terminării din 2005 până în aprilie 2007. Magneții superconductori au fost responsabili pentru o creștere a costurilor de 180 milioane de franci (). Au apărut și alte dificultăți în construcția locașului subteran pentru Compact Muon Solenoid, în parte din cauza
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
2005 până în aprilie 2007. Magneții superconductori au fost responsabili pentru o creștere a costurilor de 180 milioane de franci (). Au apărut și alte dificultăți în construcția locașului subteran pentru Compact Muon Solenoid, în parte din cauza unor componente defecte împrumutate de CERN de la laboratoarele Argonne National Laboratory și Fermilab. David King, fostul director științific din partea Regatului Unit, a criticat LHC pentru că a primit prioritate mai mare la fonduri decât rezolvarea principalelor probleme ale Pământului, în principal schimbările climatice, dar și creșterea demografică
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
Large Hadron Collider au declanșat temeri în rândul populației că ciocnirile de particule ar putea crea și fenomene periculoase, cum ar fi găuri negre microscopice și materie stranie care ar pune în pericol Pământul. Două analize de siguranță cerute de CERN au examinat aceste temeri și au concluzionat că experimentele de la LHC nu prezintă niciun pericol și că nu există niciun motiv de îngrijorare, o concluzie susținută și de American Physical Society, a doua organizație de fizicieni din lume ca număr
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
a patru analize inginerești efectuate în anii următori. Analiza a arătat că suportul structurii interne, , nu a fost suficient de tare să reziste la forțele generate în timpul testelor de presiune. Detaliile sunt disponibile într-o declarație a Fermilab, cu care CERN are un acord. Repararea magnetului defect și reîntărirea celorlalte opt ansambluri identice folosite de LHC au dus la amânarea începerii experimentelor, planificate atunci pentru noiembrie 2007, cu câteva săptămâni. Probleme datorate supraîncălzirii unui magnet superconductor la 19 septembrie 2008 au
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
magneții acceleratorului. LHC a putut fi reluat în funcțiune în noiembrie 2009. Large Hadron Collider a apărut în "Îngeri și demoni" de Dan Brown, unde era legat de crearea de antimaterie periculoasă la LHC și utilizată ca armă împotriva Vaticanului. CERN a publicat o pagină intitulată „Fapt sau ficțiune?” (în ) care discută acuratețea prezentării din carte a LHC, CERN, și a fizicii particulelor în general. Filmul realizat după carte are imagini filmate chiar la CERN, la unul din experimentele de la LHC
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
Îngeri și demoni" de Dan Brown, unde era legat de crearea de antimaterie periculoasă la LHC și utilizată ca armă împotriva Vaticanului. CERN a publicat o pagină intitulată „Fapt sau ficțiune?” (în ) care discută acuratețea prezentării din carte a LHC, CERN, și a fizicii particulelor în general. Filmul realizat după carte are imagini filmate chiar la CERN, la unul din experimentele de la LHC; regizorul, Ron Howard, s-a consultat cu experții CERN încercând să facă elementele științifice din poveste mai exacte
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
și utilizată ca armă împotriva Vaticanului. CERN a publicat o pagină intitulată „Fapt sau ficțiune?” (în ) care discută acuratețea prezentării din carte a LHC, CERN, și a fizicii particulelor în general. Filmul realizat după carte are imagini filmate chiar la CERN, la unul din experimentele de la LHC; regizorul, Ron Howard, s-a consultat cu experții CERN încercând să facă elementele științifice din poveste mai exacte. „Large Hadron Rap”, un clip muzical realizat de angajata CERN Katherine McAlpine a depășit trei milioane
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
în ) care discută acuratețea prezentării din carte a LHC, CERN, și a fizicii particulelor în general. Filmul realizat după carte are imagini filmate chiar la CERN, la unul din experimentele de la LHC; regizorul, Ron Howard, s-a consultat cu experții CERN încercând să facă elementele științifice din poveste mai exacte. „Large Hadron Rap”, un clip muzical realizat de angajata CERN Katherine McAlpine a depășit trei milioane de accesări pe YouTube la 15 septembrie 2008.<ref name="Telegraph 02/09/2008">„Rap
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
carte are imagini filmate chiar la CERN, la unul din experimentele de la LHC; regizorul, Ron Howard, s-a consultat cu experții CERN încercând să facă elementele științifice din poveste mai exacte. „Large Hadron Rap”, un clip muzical realizat de angajata CERN Katherine McAlpine a depășit trei milioane de accesări pe YouTube la 15 septembrie 2008.<ref name="Telegraph 02/09/2008">„Rap about world's largest science experiment becomes YouTube hit”. "Telegraph". Ultima actualizare: 2 septembrie 2008</ref> BBC Radio 4
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
4 a marcat momentul pornirii LHC la 10 septembrie 2008 cu „Ziua Big Bang”. Acest eveniment a inclus un episod radio al serialului TV "Torchwood", cu o acțiune care implica LHC, episod intitulat „Lost Souls” (în ). Directorul de comunicare al CERN, James Gillies, a comentat: „CERN din realitate nu prea seamănă cu cel din episodul de Torchwood al lui Joseph Lidster.”
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
LHC la 10 septembrie 2008 cu „Ziua Big Bang”. Acest eveniment a inclus un episod radio al serialului TV "Torchwood", cu o acțiune care implica LHC, episod intitulat „Lost Souls” (în ). Directorul de comunicare al CERN, James Gillies, a comentat: „CERN din realitate nu prea seamănă cu cel din episodul de Torchwood al lui Joseph Lidster.”
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
Buzău, Ploiești, Târgoviște, Cluj, Iași, Constantă etc.), precum și în săli de spectacol 28 aprilie 2007: încep înregistrările pentrul primul album 4 mai 2007: în urma unor neînțelegeri, Florian și Iulian sunt excluși din formație 19 mai 2007: sunt cooptați Mihai "Bubu" Cernea (tobe) și Mihai Cerbu (bass), se reiau repetițiile 1 iunie 2007: primul concert în noua formulă, în clubul "Suburbia" 24 iunie 2007: se încheie înregistrările la primul album, în Studioul "Trooper", vor urma mixajele și masterizarea 20 august 2007: cu
X-plod () [Corola-website/Science/311269_a_312598]
-
ivita, se părea că proiectul X-plod va eșua (mai ales pentru că este dificil de găsit un toboșar cu vârsta de 10-14 ani), dar s-a dovedit a fi, până la urmă, un real câștig. Cum? A fost imediat cooptat Mihai "Bubu" Cernea - un tobar senzațional (apreciat și de Mike Portnoy de la "Dream Theater", cănd trupa americană a "performat" în România - în 2002), cel mai bun din sfera vârstei sale, fiu al cunoscutului baterist al formațiilor "Mondial", "Sfinx" și "Sfinx Experience", Mișu Cernea
X-plod () [Corola-website/Science/311269_a_312598]
-
Cernea - un tobar senzațional (apreciat și de Mike Portnoy de la "Dream Theater", cănd trupa americană a "performat" în România - în 2002), cel mai bun din sfera vârstei sale, fiu al cunoscutului baterist al formațiilor "Mondial", "Sfinx" și "Sfinx Experience", Mișu Cernea și al talentatei soliste Crina Mardare. Alături de "Bubu", în echipa X-plod a venit Mihai Cerbu - un bassist de excepție, ale cărui rădăcini se află în chitară clasică, pe care o studia deja de trei ani, fiind câștigător al mai multor
X-plod () [Corola-website/Science/311269_a_312598]
-
de-al doilea album ""Rock O'Motor"" și scoaterea acestuia pe piața din România, pe de o parte, dar și producerea primului videoclip al trupei, pe de altă parte. Din 30 mai 2009 trupa revine la structura precedentă - cu "Bubu" Cernea și Mihai Cerbu la tobe, respectiv bass - și atacă finală națională pentru participarea la cel mai mare festival din lume - Wacken Open Air. X-plod reușește să câștige finală națională din 13 iunie 2009, de la Sibiu, din cadrul festivalului Rockin Transilvania, și
X-plod () [Corola-website/Science/311269_a_312598]
-
The Bands, dar și în străinătate, la Bruxelles, la IMAGINE by UNESCO. 2011: - dupa festivalul IMAGINE din Belgia, de la Bruxelles, din 1 iulie, unde X-plod a reprezentat România, în august se anunță serialul "Pariu cu viața", produs de ProTV. Bubu Cernea a fost desemnat unul dintre actorii principali ai producției. La începutul lui septembrie La-la Band, trupa din serial, caută o formație de acompaniament pentru promovarea în televiziune și în showuri de club. X-plod a fost testată de producători, într-un
X-plod () [Corola-website/Science/311269_a_312598]
-
câțiva kilometri nord-vest de Geneva (), la granița dintre Elveția și Franța. Fondată în 1954, organizația are în prezent 22 de state membre. Israel este prima (și unică în prezent) țară non-europeană cu statut de membru deplin. Funcția primară a complexului CERN este de a furniza acceleratoare de particule elementare și alte tipuri de infrastructuri necesare fizicii particulelor de energii înalte. La CERN au fost realizate numeroase experimente de diferite tipuri, implicând colaborarea internațională. În 1952, 11 guverne europene au convenit să
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
membre. Israel este prima (și unică în prezent) țară non-europeană cu statut de membru deplin. Funcția primară a complexului CERN este de a furniza acceleratoare de particule elementare și alte tipuri de infrastructuri necesare fizicii particulelor de energii înalte. La CERN au fost realizate numeroase experimente de diferite tipuri, implicând colaborarea internațională. În 1952, 11 guverne europene au convenit să facă demersuri pentru înființarea unui consiliu provizoriu pentru construirea unui laborator de cercetare nucleară. Convenția internațională privind fondarea CERN a fost
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
înalte. La CERN au fost realizate numeroase experimente de diferite tipuri, implicând colaborarea internațională. În 1952, 11 guverne europene au convenit să facă demersuri pentru înființarea unui consiliu provizoriu pentru construirea unui laborator de cercetare nucleară. Convenția internațională privind fondarea CERN a fost ratificată la 29 septembrie 1952 de un numar de 12 state fondatoare. Acronimul "CERN" însemna inițial, în limba franceză: "Conseil européen pour la recherche nucléaire" („Consiliul European pentru Cercetare Nucleară”). Acronimul a fost păstrat pentru noul laborator și
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
11 guverne europene au convenit să facă demersuri pentru înființarea unui consiliu provizoriu pentru construirea unui laborator de cercetare nucleară. Convenția internațională privind fondarea CERN a fost ratificată la 29 septembrie 1952 de un numar de 12 state fondatoare. Acronimul "CERN" însemna inițial, în limba franceză: "Conseil européen pour la recherche nucléaire" („Consiliul European pentru Cercetare Nucleară”). Acronimul a fost păstrat pentru noul laborator și după dizolvarea consiliului, chiar dacă numele institutului s-a schimbat în "Organisation européenne pour la recherche nucléaire
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
nucléaire" („Consiliul European pentru Cercetare Nucleară”). Acronimul a fost păstrat pentru noul laborator și după dizolvarea consiliului, chiar dacă numele institutului s-a schimbat în "Organisation européenne pour la recherche nucléaire" „Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară”. Conform spuselor unui fost director CERN, atunci când s-a schimbat numele, se putea schimba și acronimul în afonul OERN, dar Werner Heisenberg a zis: ""But the acronym can still be CERN even if the name is [not]"" ("Dar acronimul poate rămâne CERN chiar dacă numele nu mai
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
européenne pour la recherche nucléaire" „Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară”. Conform spuselor unui fost director CERN, atunci când s-a schimbat numele, se putea schimba și acronimul în afonul OERN, dar Werner Heisenberg a zis: ""But the acronym can still be CERN even if the name is [not]"" ("Dar acronimul poate rămâne CERN chiar dacă numele nu mai este acela."). La scurt timp după înființare, activitățiile laboratorului au depășit studiul nucleului atomic și au intrat în domeniul fizicii energiilor înalte, domeniu care se
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
spuselor unui fost director CERN, atunci când s-a schimbat numele, se putea schimba și acronimul în afonul OERN, dar Werner Heisenberg a zis: ""But the acronym can still be CERN even if the name is [not]"" ("Dar acronimul poate rămâne CERN chiar dacă numele nu mai este acela."). La scurt timp după înființare, activitățiile laboratorului au depășit studiul nucleului atomic și au intrat în domeniul fizicii energiilor înalte, domeniu care se ocupă în principal cu interacțiunile particulelor subatomice. Prin urmare, laboratorul CERN
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]
-
CERN chiar dacă numele nu mai este acela."). La scurt timp după înființare, activitățiile laboratorului au depășit studiul nucleului atomic și au intrat în domeniul fizicii energiilor înalte, domeniu care se ocupă în principal cu interacțiunile particulelor subatomice. Prin urmare, laboratorul CERN a primit o nouă denumire: "Laboratorul European pentru Fizica Particulelor" ("Laboratoire européen pour la physique des particules"), nume care descrie mai bine activitățile curente de la CERN. Acronimul "CERN" a fost însă păstrat. După înființare, la CERN au aderat și alte
CERN () [Corola-website/Science/311288_a_312617]