4,913 matches
-
Am observat că Laur e un om capabil și dacă nu era Paul ăsta, să mă-încurce, mi-ar fi plăcut să vă fiu nepoată. Unchiu-său se bucura de prietenii pe care și-i găsise muncitori, curați, isteți, harnici și cinstiți făcând parte dintr-o clasă puternică care bine îndrumată ar fi adus multe satisfacții iar Claudia i-a confirmat în zilele următoare că unchiul lui era tipul dobrogeanului descurcăreț și simpatic. Se gândea adesea că tatăl său tot dobrogean însă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Ăștia aveau bani și nu se uitau. Vestea că a deschis unul prăvălie în gura gropii se lăți. Aflară și oltenii de cărau zarzavat în mahalalele vecine. Stere ținea țuică bună, beai și-ai mai fi băut. Cârciumarul părea om cinstit, deși o mai boteza câteodată. Avea un român tocmit care-i aducea vin. Posomorât și ăsta, oprea carul, pornit tocmai din fundul Olteniei, desfăcea hamurile, dădea cailor de mâncare și descărca butoaiele fără să spună o vorbă. La urmă se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mirelui. - Uite, maică: șase cearșafuri, șase fețe de pernă, saltea de lână, perdele, preșuri, batiste, bluzele fetii, fotele, hainele, pantofii, ciorapii, două fețe de masă, tot... Dogarul avea o față veselă de om ușurat. Adăugă și el: - Eu sânt om cinstit, ceea ce am zis, fac! Dădea, scăpa. Soacra se uita cu dușmănie la străin. Ea, ca femeile, se gândea la lucruri, că erau făcute cu greutate, și veneticul le punea pe spinare și le ducea, cu fată cu tot, la casa
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Oacă la el. Florea îi apucă de mînă: - Ce-ai, mă Treanță? Nu-ți place, mă? - Zi-i, mă... - Nu știu, m-apucă o streche. Parcă aș vrea să vă las, să mă duc în lume, să mă fac om cinstit, dar mi-e frică. Când mă trezesc din somn nu vă văd. Vă caut și-mi pare bine că sînteți lîtagă mine... Tăcu. - Ti s-a urât cu fugitu, Gheorghe, zise Sandu Mînă-mică, de, ia să ai o casă și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Stăpânul și-a luat partea lui, ce-i pasă de amărâți, că stau cu comisarii-n cîrcă!... - Bani, bani! se răsti la ei Florea. Dacă vreți bani de ce nu vă luați după milogul ăsta de Gheorghe, să vă faceți oameni cinstiți, să v-apucați de muncă... Oacă râse fără veselie: - Să muncească el, că-i prost! Dacă munca era bună, o luau pricopsit" și p-aia! Fiecare cu cinstea lui! Trebuie să fii prost să te duci să-ți dai libertatea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o dată trăim. Ce-i pe lumea ailaltă, lasă-i pe popi să se gândească. N-o să te faci înger! Oacă se amestecă și el, că-l mânca limba: - Parcă cine nu fură în lumea asta? Numai că unii se numesc cinstiți, și proștii plătesc oalele sparte. Dacă ar fi să-l judeci pe fiecare, noi sîntem buni să stăm în rai, marafeților! Că luăm de colo un pic, de colo un pic? Cinstea-i așa, o broboadă - care-i mai arătoasă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai rămâneau și lui câțiva mărunței. Îi aduna într-o cârpă murdară și-i ascundea sub brâul gros. Aia era averea lui, nu s-atingea jupânul. Ce-i al stăpânului e-al stăpânului, ce-i al lui, al lui! Treabă cinstită. Mulțumit că-i ieșiseră socotelile bine, făcea o cruce mare, mângâia calul pe coamă și se urca în droașcă. De-acum putea să fie liniștit. Și era bine că ținea un soare blând și o fericire de cer deasupra. N-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de-ar zice doar: iubire! Pe țărmurile mării, seceta lăuntrică a zilelor pustii adună - în aceeași sete - dorința de fericire și de durere. Tot pe țărmurile ei, te dispensezi religios de Dumnezeu... Mediterana e marea cea mai calmă, cea mai cinstită și mai puțin mistică. Ea se interpune - cu absența ei de valuri - între om și Absolut. Întrucât e singură, femeia este. Forța unui om derivă din neîmplinirile vieții sale. Prin ele încetează el să fie natură. Definiția Vrăjii trece prin
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ființei. Spiritul e prin esență pro-contra firii. În trupul stors de veghi descoperi doi ochi rătăciți într-un schelet. Și-n farmecul răsturnător al tresăririi, te cauți în ce n-ai fost și-n ce nu vei fi... În mod cinstit, un om nu poate vorbi decât despre el și despre Dumnezeu. În sânul vieții te afli, de câte ori spui - din tot sufletul - o banalitate... Prin ce taină ne trezim în anumite dimineți cu toate erorile Paradisului în ochi? Din ce zăcăminte
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cunoaște gloria este pierdut. Ceea ce-mi pare o evidență este că nu pot să accept o Românie mediocră, domoală, resemnată, înțelegătoare. Și nu este destul a crede că refacerea morală și materială ar însemna un progres efectiv. O Românie cinstită și ordonată nu înseamnă absolut nimic, dacă dincolo de confortul moral și material nu se elaborează frenetic o expansiune a atâtor forțe ascunse, pe care nu avem dreptul să nu le bănuim. Spre marea mea revoltă, naționalismul nostru a conceput România
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să-ți spun... Știi tu că-ți cerusem promisiunea că nu mă vei săruta de fel până la cununie, și mi-a părut rău în urmă, da, mi-a părut rău, vai! da numa eu o știam. Știam că tu, om cinstit, n-ai să cutezi de fel. Atunci am gândit un plan lung, o săptămînă-ntreagă, cum aș putea face eu, e! dar ce să mai spun... tu știi că eu ți-am dat... după ce ne certasem. Toate suvenirile unei vieți fericite
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
un mesaj pozitiv despre produsul dumneavoastră. 5. Puneți-vă următoarea Întrebare: „Dacă aș fi În pielea altcuiva, cum m-aș vedea pe mine Însumi?”. De fapt, mai degrabă cereți-i cuiva În care aveți Încredere să vă ofere un feedback cinstit (constructiv) În legătură cu mesajul pe care Îl transmiteți. Capcana nr. 22tc "Capcana nr. 22" Atunci când nu ai grijă de tinetc " Atunci când nu ai grijă de tine" „A merge nedormit la serviciu dimineața constituie un pericol personal și public la fel de mare ca
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
este deosebit de importantă pentru viitorul lor Ă tot așa cum, pentru un doctor, este esențial să se mențină la curent cu cele mai noi proceduri medicale. Dacă nu sunt cu un pas Înainte, eșecul Îi pândește după colț. Lecția lui Abe Cinstitul 1 Una dintre poveștile mele preferate este despre un bărbat care l-a provocat pe Abe Lincoln la un concurs de crăpat lemne. La un moment dat, bărbatul a văzut că Lincoln se oprise să se odihnească. Hotărât să i-
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Stăniloae. Adevărat preot mărturisitor 1 și părinte 2, având o surprinzătoare deschidere culturală - fiind capabil să-l citească, în tinerețe, pe Sherlock Holmes 3 și să-l citeze nestingherit, la vârsta senectuții, pe E.M. Cioran 4 -, emanând mereu „o umilință cinstită”, vorbind „în cuvinte simple, fără emfază sau retorică”5, profund absorbit de operele Sfinților Părinți și, de aceea, „scos din cotidianul societății”1, iubit și admirat de reputați teologi creștini de numeroase confesiuni (cum ar fi Monseniorul Vladimir Ghyka, anglicanul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ori de câte ori liderii americani au urmat această cale, provocările n-au făcut decât să crească, iar șansele ratate au lăsat generațiile următoare mai vulnerabile. Această Administrație a ales calea încrederii. Alegem rolul de conducător în locul izolaționismului, și urmărirea comerțului liber și cinstit și a piețelor deschise în locul protecționismului. Alegem să ne confruntăm acum cu provocările în loc să le lăsăm în seama generațiilor următoare. Ne luptăm cu dușmanii peste graniță în loc să așteptăm să vină ei în țara noastră. Urmărim să modelăm lumea, nu doar
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
ale tuturor. Strategia noastră de securitate națională se sprijină pe două lucruri. Primul este promovarea libertății, a dreptății și a demnității umane - puse în slujba înlăturării tiraniei, a promovării democrațiilor eficiente și a creșterii prosperității printr-un comerț liber și cinstit și prin politici de dezvoltare înțelepte. Guvernele libere răspund de faptele lor în fața poporului, își administrează teritoriul în mod eficient și urmăresc direcții economice și politice care le aduc beneficii cetățenilor. Guvernele libere nu își oprimă poporul și nu atacă
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
etica (din grecescul ethos, cu semnificația de datină, obicei, caracteră se ocupă de studierea problemelor de ordin moral, de delimitarea concretă Între ceea ce este bine și ceea ce este rău, cu scopul promovării În cadrul societății umane a unui profil comportamental onest, cinstit, virtuos (Sârbu, 2005, pp. 39-40; Kropotkin, 1922, pp. 15-18ă. Conceptul de morală (latinescul mos, moris se traduce prin obicei, moralăă prezintă particularități În comparație cu cel de etică, din punct de vedere ontologic, epistemologic și metodologic. Etica reprezintă la nivel teoretic morala
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
autonomieixe "„autonomie": „Amestecul politicianismului până și în ocrotirea nevoilor și durerilor îl găsim odios ș...ț asistența prin milă să înceteze, singură asistența prin muncă să domnească, asigurând celor ce pot munci câștigarea pâinii cele de toate zilele pe căi cinstite.” (Cantacuzinoxe "„Cantacuzino,Alexandrina", 1929). Ea pledează pentru egalitatea în drepturixe "„egalitateîndrepturi" între soți și pentru tratarea muncii femeilor în gospodărie ca o profesie și prețuită ca un venit. La multele obiecții potrivit cărora feminismul politic va destabiliza din temelie societatea
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ce contează semnificativ în succesul schimbării de atitudini. Dintre acestea, credibilitatea este mai importantă și se referă la cât de expert este considerat cel ce propune o idee și o atitudine și ceîncredere se poate avea în el (cât de cinstit și de obiectiv apare). O problemă deschisă cercetărilor de mai mare profunzime rămâne intervenția efectului de halo în percepția competenței, adică în ce măsură o personalitate dintr-un domeniu (un mare poet, de exemplu) este considerată expertă și în alte domenii (cheltuirea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
faptul că vom obține multe răspunsuri cu totul vagi, cum ar fi „nu-i poți mulțumi pe toți”, „așa și așa”, „om și el”, întrebarea va genera odiversitate de răspunsuri de genul: „Păcat de el; am crezut că-i om cinstit, dar s-a dat cu guvernanții ca să profite”, „Am crezut că va rezolva mai multe lucruri în oraș, dar, probabil, nu a avut puterea să o facă”, „E bun ca politician, dar mai slab ca administrator” etc. E greu, în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aici este că, și la nivelul celui care răspunde la un chestionar, sursele de eroare nu sunt doar cele legate de nesinceritatea răspunsurilor. De aceea, cunoscutele și atât de recomandatele îndemnuri de la începutul convorbirii cu subiectul ca acesta să răspundă cinstit și sincer - chiar acompaniate de asigurarea anonimatului - nu rezolvă problema. Intervin o serie de alte surse de distorsiune (bias, în terminologia metodologică de limbă engleză), care deformează rezultatele în aceeași direcție. Un al doilea lucru foarte important de reținut este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a diminua acțiunea dezirabilității ar fi înlăturarea de la început a întrebărilor despre care ne dăm seama că se expun foarte mult respectivei tendințe. Întrebări de genul: ξ Te-ai sacrifica pentru patrie? sau ξ Îți propui să desfășori o muncă cinstită? nu aduc informații pertinente despre crezurile oamenilor și, cu atât mai puțin, despre viitoarele lor conduite. S-ar putea merge, apoi, fie pe linia atribuirii unor indici dedezirabilitate itemilor (metoda lui Edwards), fie pe aceea de a asigura itemilor o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
beneficiarului rămâne valabilă și atunci când ne referim la public, în calitate de furnizor de informație, care - mai ales el! - vrea să știe cui îi folosește ceea ce notează operatorul pe baza declarațiilor sale. Mergând puțin mai departe, ne putem întreba și cât de cinstit este să faci comerț cu o marfă (rezultatele sondajelor) a cărei materie primă (informația subiecților) ți-a fost furnizată gratuit de către cineva care nu știe că marfa prelucrată va fi vândută. Pentru alte forme de cercetare - interviu, interviu de grup
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Că amoriul cel mai strașnic din prieteșug răsare.” În foarte cunoscuta Jaloba mea, Conachi pare a spune că o formă superioară de iubire este aceea ce leagă pasiunea cu prietenia. „Dulcea desfătare”, „rîvna fără temut”, iubirea cu pace, cu chip cinstit sînt posibile cînd „prieteșugul cu amorul Îi unit”. Însă poetul se contrazice numaidecît: prieteșugul („dar din ceruri, hazul sunetelor mari”) se transformă În dragoste nebună și, atunci, bucuria devine durere, ființa liniștită trece Într-o „ființă cu Înfocare”... Armistițiul dintre
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o broșură pe hîrtie ordinară este, aflăm Într-un loc, de un sfanț, pe hîrtie bună de Olanda prețul este de un sfanț și jumătate. Anton Pann admite și plata În rate și face preciziuni privitoare la trimiterea sfanților. Ploieștenii, cinstiți negustori, citesc mai mult fiind mai evlavioși decît alții. Pann Îi laudă Într-o abilă Înștiințare: „Ploieștenii, cum se vede, sînt mai mult evlavioși, Prin urmare ș-În Scriptură sînt mai tare credincioși, Că cu-nflăcărată rîvnă spre cele dumnezeiești
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]