4,378 matches
-
privind ale lui Enitharmon Războaie de Țesut și Forjele 249 lui Los, Si Fusele lui Tirța 250 și Rahab 251, si Morile Satanei și-ale lui Belzebut. 200 În Golgonooza stau nicovalele lui Los și vîjîie Cuptoarele-i înalte, [Dure ciocanele zimțate sînt domolite de ale flautelor cîntece de leagăn, Cuptoarele muginde ațițate 252 de Goarnele ce hăulesc,] Zece mii de Demoni lucrează la cuptoare Creînd Neîncetat Timpurile și spațiile Vieții Muritoare, Soarele, Luna, Aștrii, 205 În perioade de extaz pulsînd 253
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
necăutata cade în jurul caii pruncului Și pește lină turmelor ce-s blînde, care nici nu au griji, nici nu trudesc; Eu însă, truditorul vremurilor, a' cărui neobosite mîini 175 Sînt astfel de asprime urîțite, de sabie și sulița, Dalta și ciocan de lemn, eu, ale cărui lucrări vaste Orînduiesc noroadele, despărțind familie de familie, Singur nu mă bucur. Eu singur, în supremă suferință, Nerăsplătit întreaga-mi bucurie-o dărui lui Luváh și Valei. 180 Atuncea Pleacă, O viitor întunecat! Te voi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din codri, iar leii din nisipoasele pustiuri 318. Ei cîntă; ei ale armoniei instrumente le apúcă; departe-aruncă Sulița, arcul, tunul și mortarul; netezesc forturile. În icuri bat mașinăriile de fier ale prăpădului; 305 Ei le dau fiilor lui Urthona; bătînd ciocanele răsună În hrube ale morții să făurească tîrnăcopul, lopată și securea, Greul tăvălug să sfarme bulgarii de lut, să treacă peste neamuri. Fiii lui Urizen răcnesc. Tatăl lor se ridicắ. Caii cei Veșnici 319 fiind acuma Înhămați, Ei către Urizen
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ale înțelepciunii chipuri de-Animale, Care,-nviate din Marea de văpaie, reînnoite umblă pe Pămînt; Căci Tharmas turmele pe dealuri și le-aduse, și-n Văiugi În jurul cortului cel luminos al Veșnicului Om, Pruncii se joacă 840 Printre turmele lînoase. Ciocanul lui Urthona súnă Dedesubt în peșterile-adînci; mădularele-i fiind reînnoite, Leii săi răcnesc În jurul Cuptoarelor și Seara se joacă pe cîmpii. Ei își înaltă fetele de la Pămînt, vorbind cu Omul: "Cum de-am umblat prin focuri și totuși n-am
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
109) Din fața Vulturilor Mîncători de Stîrv: Blake face distincție între Eagles = vulturi/acvile-spirite celeste, superioare, si Vultures = vulturi hoitari, ce se hrănesc cu stîrv, spirite inferioare. 125 (IV, 169) stînci multe împietresc, multe planete: Blake descrie aici una dintre funcțiile ciocanului lui Los/Urthona (crearea sistemelor planetare), si echivalează în mod limpede cuvîntul "rock" (stîncă) cu "planet" (planetă). Ulterior va arăta ca ciocanul acesta creează și ritmurile temporale (așadar, armoniile rotaționale). 126 (IV, 199) astfel începu înlănțuirea lui Urizen: moment crucial
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cu stîrv, spirite inferioare. 125 (IV, 169) stînci multe împietresc, multe planete: Blake descrie aici una dintre funcțiile ciocanului lui Los/Urthona (crearea sistemelor planetare), si echivalează în mod limpede cuvîntul "rock" (stîncă) cu "planet" (planetă). Ulterior va arăta ca ciocanul acesta creează și ritmurile temporale (așadar, armoniile rotaționale). 126 (IV, 199) astfel începu înlănțuirea lui Urizen: moment crucial în firul epic narativ, care semnifică începutul procesului de limitare a haosului generat de rațiune. Începe lucrarea Imaginației romantice. 127 (IV, 203
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lea. Pavimentul proiectat de artist, cu motive orna‑ mentale în formă de stea închisă într‑un oval, a fost executat doar în anul 1940. Michelangelo făcea aceste lucruri pentru a‑și petrece vremea și fiindcă, după cum spunea el, lucrând cu ciocanul, își păstra sănătatea trupească, dor‑ mea foarte puțin astfel încât putea să lucreze zi și noapte. Chiar și la această vârstă înaintată încă lucra în marmură cu o asemenea furie încât părea că piatra se va face bucăți; cioplea fragmente mari
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ca în Ardealul. Într-o arhitectonică mai fermă și întrucâtva mai plină de sugestie lirică sunt versurile „constructiviste” din primul volum, Sărmanul pescar, respirând o anume vigoare a imaginilor, a gesturilor, a limbajului, amintind pe Leon Feraru, care cânta furia ciocanelor dintr-o fierărie. P.-N. exaltă un supraom valah și captează în violența contrastelor un duh al revoltei: „Cum zidul crește parcă smuls din ei...”, zidarii „ard de setea de a sfârteca / Văzduhul rezemat pe fund de zări, [...] Și-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
și normele de „creație” oficiale, precum și în intervenții pe marginea raportului dintre literatură și politică, din perspectiva subordonării celei dintâi la cea de-a doua. Printre rubricile semnificative se numără „Mișcarea muncitorească”, „Pagina culturală”, „Viața de organizație”, „Cu dalta și ciocanul”, „Cronica filmului”, „Cronica dramatică”, „Note de lector”, „Sport”, „Actualitatea”, „Lumea ideilor”, „Cântarea României”, „Accente”, „De peste hotare”, „Agenda”, „Ultimele știri”. Versurile, incluse destul de rar în sumar, au, în general, un caracter declamator, patriotard, mai cu seamă în etapa de început a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
materialismului istoric (A. Oțetea, Constantin Racoviță), cât și intelectuali de extremă dreapta, dar apropiați de materialismul istoric (P.P. Panaitescu), precum și diverși oportuniști mai tineri (Vasile Maciu, Mihail P. Dan, Dumitru Tudor, Ștefan Pascu, Gheorghe Georgescu-Buzău, Emil Condurachi, Dan Berindei, Rodica Ciocan, Valeria Costăchel) sau mai vârstnici (C. Daicoviciu, Gheorghe Bezviconi, Ion Nestor, Aurelian Sacerdoțeanu, A. Boldur, C.C. Giurescu). De remarcat că proveniența socială a acestor intelectuali era la fel de diversă ca și cea politică: de la originea țărănească sau oricum modestă până la cea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Litere și Filosofie, București, martie 1947); E. Condurachi, „Cercetările de arheologie clasică în URSS”; V. Costăchel, „Nomenclatura țăranilor ruși în Evul Mediu” (după B.D. Grecov, Țăranii în Rusia din timpurile cele mai vechi până în secolul XVII, 1946, 959 p.); R. Ciocan, „Orientări în istoriografia sovietică”; Mihai Ciucă, “începuturile colaborării științifice româno-sovietice”; Iosif Rachmuth, „Capitalul lui Marx în românește”; Gh. Bezviconi, „Considerațiuni asupra bibliografiei româno-ruse”; Constantin Șerban, „Mișcarea revoluționară în Rusia între 1850-1860”; Letiția Lăzărescu, „Războiul ruso-româno-turc”; Mihail Guboglu, „Contribuții sovietice în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1850-1860”; Letiția Lăzărescu, „Războiul ruso-româno-turc”; Mihail Guboglu, „Contribuții sovietice în cercetarea Hoardei de Aur”; Ion Radu Mircea, „Activitatea revoluționară a lui Alecu Russo în izvoarele rusești”; Vasile Mihordea, „Istoriografia iluministă din lucrarea istoriografului sovietic A.I. Veinstein: Istoriografia Evului Mediu”; R. Ciocan, „Opera istorică a lui B.D. Grecov”; Iorgu Iordan, „Elemente rusești în limba românească”; Alexandru Voitinovici (procurorul general al RPR), „Constituția Stalinistă”; O.C., „Informațiile scriitorilor antici despre Sciția și Caucaz” de V.V. Latâșev în Revista de istorie antică, 1947, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
apărut concesii, dacă nu și istoriografice (RIR, SCI, RA, Hrisovul), cel puțin politico-ideologice (încadrarea sau apropierea de politica stângii) ale principalilor istorici și colaboratori de la Institutul de Istorie Națională din Iași (A. Boldur, N. Corivan, D. Berlescu, N. Grigoraș, R. Ciocan, Dan Simionescu, I.R. Mircea); Institutul de Istorie Națională din București (C.C. Giurescu, D. Bodin, C. Racoviță, V. Mihordea, Constantin Grecescu, Ion Ionașcu, Ilie Corfus, A.P. Todor, I.D. Suciu, Gh. I. Georgescu, Gh. Ionescu, N. Camariano); Institutul de Istorie Națională din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de Istorie Națională din Cluj-Napoca (I. Moga, Șt. Pascu, Francisc Pall, D. Prodan, Carol Gölner, M.P. Dan, E. Petrovici, Bujor Surdu, Ioachim Crăciun); Institutul de Studii și Cercetări Balcanice și Institutul pentru Studiul Europei Sud-Orientale (Radu Vulpe, Marin Bădescu, R. Ciocan, I.R. Mircea, Maria Matilda Alexandrescu-Dersca, M. Guboglu, D. Berindei, E. Condurachi, N. Camariano); Școala Superioară de Arhivistică și Arhivele Statului (A. Sacerdoțeanu, Virginia Sacerdoțeanu, Emil Vârtosu, I.R. Mircea, E. Condurachi, D.P. Bogdan, A. Elian, Constantin I. Andreescu, Constantin Turcu, C.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
identificări empatice cu cei ce-și amintesc și a presupozițiilor despre cum am fi acționat noi în locul lor, dacă am fi fost în stare să suportăm suferințele lor și dacă nu ne-am fi găsit cumva mai degrabă în poziția ciocanului decât a cuiului. Prin descrierea comportamentului uman în situații extreme, literatura ce tratează lagărele de concentrare ne oferă o bază de testare a ideologiilor politice, dar și a teoriilor psihologice, etice și chiar estetice. Ne ajută să demontăm stereotipuri, ne
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
El Însuși a explicat aceasta Într-o manieră pătrunzătoare: „Spiritul este viața care disecă ea Însăși viața: propria conoaștere se hrănește din propria ei frământare... Știați asta? Voi cunoașteți numai scânteia, dar nu vedeți nicovala din el și nici cruzimea ciocanului său!”. Se impune așadar ideea că fericirea Îndobitocește, iar răul este creator. La acest sistem au aderat oameni de valoare. Heidegger a susținut ideea că numai neliniștea sufletească poate dezvălui adevărata realitate. Sartre a adăugat că plictiseala și greața sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
și legislative contemporane. Sportul transformă diferitele părți ale corpului, fie sub formă anatomică, prin precizări ale transformării motricității, prin relații corporale și psihice: -cu solul spațiului sportiv: apă, aer, foc, pământ real, artificial, -ori cu aparatele: minge, plasă, rachetă, disc, ciocan, bandă elastică, inele, -cu insistență asupra relației echipamentul, -cu o relație specială față de regulamente, -cu o relație specială față de antrenori, -cu o relație specială față de arbitri, -față de coechipieri, ori adversari: mască de protecție la scrimă, mască de protecție la
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
1990, p. 16. 25 Victor Neumann, "Laudațio", ed. cît., pp. 210-219; Roger Griffin, "A monarch for all seasons", în Ibidem, pp. 110-119. 26 Nicolae-Șerban Tanașoca, "La aniversarea Regelui", în Ibidem, pp. 202-209. 27 Arthur Gould Lee, Coroană contra secera și ciocanul: Povestea regelui Mihai al României, trad. de Maria Bica, ediția a II-a, Humanitas, București, 2001, pp. 87-103; Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, ed. cît., pp. 18-36; M.S. Regele Mihai I al României, O domnie întreruptă, Convorbiri
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
O istorie a monarhiilor balcanice, trad. de Ludovic Skultéty, Humanitas, București, 2004. GOȘU, Armând "Tentativa grupării Rațiu-Serdici de reorganizare a Comitetului Național Român", Dosarele Istoriei, ăn VII, nr. 3(79), 2003, pp. 49-55.). GOULD LEE, Arthur, Coroană contra secera și ciocanul: Povestea regelui Mihai al României, trad. de Maria Bica, ediția a II-a, Humanitas, București, 2001. HITCHINS, Keith, Românii: 1866-1947, trad. de Delia Răzdolescu, Humanitas, București, 2004. MAMINA, Ion, Regalitatea în România, Compania, București, 2004. MIHAI I al României, M.S.
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Vasluiului, așa cum este prezentată de Iacov Antonovici (1) în monografia mănăstirii Florești. în 1824, paharnicul, apoi banul Nicolae Sion, se jeluiește lui Vodă că, luând în arendă Floreștii și alte moșii „greco-mănăstirești”, l-a însărcinat, la rândul său, pe Ștefan Ciocan Mazil cu „căutarea” lor. Acesta s-a tocmit cu opt locuitori din Florești pentru 500 de chile de var și le-a dat înainte banii pentru 400. Meșterii respectivi au făcut doar o parte din cantitatea promisă, s-au întovărășit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
acaparează administrarea și veniturile bunurilor mănăstirești, iar umila noastră părere nu e nici solicitată, nici precumpănitoare în această privință. Ce-am dori ar fi ca toporul viitorilor tăietori de lemne să cruțe mărețele păduri pe care le-am traversat; ca ciocanul demolatorilor să respecte aceste adăposturi în care călătorul bogat sau sărac găsește, zi și noapte, o masă și un pat. La gradul actual de civilizație al Principatelor Unite, mănăstirile ocupă fără tăgadă primul loc printre instituțiile consacrate bunăstării publice. Capitolul
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
lea. Pavimentul proiectat de artist, cu motive orna‑ mentale în formă de stea închisă într‑un oval, a fost executat doar în anul 1940. Michelangelo făcea aceste lucruri pentru a‑și petrece vremea și fiindcă, după cum spunea el, lucrând cu ciocanul, își păstra sănătatea trupească, dor‑ mea foarte puțin astfel încât putea să lucreze zi și noapte. Chiar și la această vârstă înaintată încă lucra în marmură cu o asemenea furie încât părea că piatra se va face bucăți; cioplea fragmente mari
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ocină: „Adecă eu, Mariica Ihnătoae, însămi mărturisescu, cu acest zapis al meu cum de bunăvoia mea, de nime nevoită, nici împresurată, ce de bunăvoia mea am vândut o parte de ocină din Șendreni, partea lui David, feciorul Magdei, nepotul lui Ciocan, ce-au fost dreaptă cumpărătură mie și soțului meu, lui Ihnat Manolet, de la David, ficiorul Magdei...”) lui Gheorghe din Iași, staroste de negustor. Măriica trebuia să fi fost văduvă, fiindcă - aflăm din actul datat 8 martie 1638 - partea de ocină
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1973, p. 43-44). 161. Vezi Spiridon I. Cristocea, Din trecutul marii boierimi muntene. Marele ban Mareș Băjescu, Muzeul Brăilei - Editura Istros, Brăila, 2005, p. 24. 162. DRH. A. Moldova, vol. III (1487-1504) întocmit de C. Cihodaru, I. Caproșu și N. Ciocan, Editura Academiei R.S. România, București, 1980, doc. nr. 92. 163. DRH. A. Moldova, vol. XXI (1632-1633), întocmit de C. Cihodaru, I. Caproșu, L. Șimanschi, Editura Academiei R.S. România, București, 1971, p. 283, doc. nr. 227. 164. DRH. A. Moldova, vol
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
regăsit în 1984. S.B.: În 1985, de activitățile organizației de la IPI răspundeau 25: D. Horbaniuc, Matei Paul, Rodica Cepăreanu, Anghel Stanciu, C. Preda, G. Teodoru, Z. Saliniuc, A. Bold, E. Andrei, N. Popovici, C. Oprea, C. Luca, C. Vicol, L. Ciocan, V. Nourescu, N. Bobică, Mariana Bucur, M. Păstrăguș. Secretar era Șerbescu Constantin. Cum i-ați cunoscut pe fiecare dintre acești profesori? Care era mai implicat, care activa doar din inerție și de nevoie? D.T.: Păstrăguș a fost cu mine coleg
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]