6,563 matches
-
materiilor prime și al produselor finite, investițiile conexe și colaterale etc.; factori sociali: număr de locuri de muncă înființate, nivel de salarizare etc.; factori strategici: posibilități de dezvoltare în viitor, poziția față de obiective strategice de interes național etc.; factori naturali: clima, gradul de umiditate, direcția vânturilor etc. 7) Dosarul tehnic al proiectului, care se referă în principal la: soluțiile tehnice, tehnologice și constructive ce vor fi adoptate, echipamentele de producție, auxiliare și de întreținere; sculele, dispozitivele și verificatoarele folosite; gradul de
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, conform regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995. Conținutul cadru al proiectului tehnic trebuie să cuprindă: A) PĂRȚILE SCRISE 1) Descrierea generală a lucrărilor - în cadrul acestui capitol se fac referiri la amplasament, topografie, clima și fenomenele naturale specifice zonei, geologia și seismicitatea zonei, prezentarea proiectului pe volume, broșuri, capitole, organizarea de șantier, căile de acces provizorii, sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon (pentru organizarea șantierului și definitive), căile de acces și comunicații, programul
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
ecoeconomie în locul economiei actuale care distruge treptat sistemele-suport ale Terrei.<footnote Brown, R.L. (2008), op. cit. footnote> Puncte tari în noua economie sunt: eradicarea sărăciei, stabilizarea numărului populației, refacerea calității factorilor de mediu, regenerarea resurselor naturale de pește, protejarea biodiversității, stabilizarea climei, proiectarea de orașe durabile, satisfacerea necesarului de apă, asigurarea hranei populației. Între cele două categorii de abordări ale viitorului omenirii, văzut prin relația om resurse, prezentate anterior (o selecție aleatorie printre cele exprimate de specialiști), există o interfață, „adevărul care
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
resursa umană poate deveni alternativă negentropică la resursele naturale fie insuficiente, fie epuizabile. Teme predilecte pentru un eventual plan de cercetare la nivelul României, în perspectiva entropiei proceselor economice ar putea, informativ, include: - adaptarea economiei, agriculturii în special, la modificările climei: specii noi de plante, animale, păsări, insecte își vor face apariția, gestiunea lor în interes național fiind necesară. Sunt preocupări la nivel de gospodării și ferme pentru creșterea struților, aclimatizarea salcâmului dulce, citricelor, a fructului kiwi, extinderea arealului smochinului, castanului
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
barometrului nu reprezintă exemplul cel mai fericit. Pentru simplul motiv că, în textul lui Flaubert inofensivul (și insignifiantul) instrument ar putea să indice pur și simplu o preocupare excesivă pentru meteorologie, nu cu totul întâmplătoare în Normandia, regiune recunoscută pentru clima sa schimbătoare 1. În al doilea rând, trecând la obiecții serioase, Compagnon remarcă faptul că Barthes se raportează la o teorie a referinței destul de simplistă și care a fost discreditată de multă vreme. Conform acesteia, iluzia referențială s-ar produce
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
chip mai direct sensibilitatea proprie În poezie și de a lărgi aria de referințe În sfera materiei. Bosforul său este un ținut În care se simte viața cosmosului, omul - „fiu al piericiunii”, „mizeră țărîna” - are, aici, partea lui de desfătare. Clima este „prefumată” cadrul vieții - „superb, desfătător”, cerul comunică În mod misterios cu apa și pămîntul Într-o Îmbătătoare simbioză: „cer, aer, valul mării, e-o palidă coloră”... Peste tot se simte freamătul corespondențelor secrete: „cer, pămînt, eter și lună aiurează
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
voluptății. În Conrad dăm peste „azurita ceață”, În Macedonele, marea și cerul (eterul) „unesc azurul lor” și, tot acolo, sufletul Îndrăgostit zboară ca fluturele prin „deșertul azuros”... Să revenim la „lichidele cîmpii”... unde sufletul proscrisului Conrad se simte bine. Aici climele sînt „prefumate”, cadrul vieții (citat deja) e „superb, desfătător”, cerul, aerul, valul mării „se Înveleau” Într-o culoare pală, prin aer trece o „dulce armonie”, valurile „intoană” un fantastic, melancolic concert, blonda dimineață „despică p-orizonte troienele de ceață”... Iată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din cămin (În lipsă de soare), dar vai, șuieratul ascuțit al vîntului se Însărcinează să ne răspundă. De aceea vă mărturisesc prostește că, În ce mă privește, cred că mă aflu sub lovitura unei mistificări diavolești. Nu mai cred În climele renumite pentru căldură, nu mai cred În soarele Italiei, și este de ajuns să mi se vorbească despre asta pentru a-mi trezi proasta dispoziție. Vorbiți-mi dimpotrivă despre sobele noastre bune, care prețuiesc cît o sută de mii de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
borealic, o așezare cuprinsă de ghețuri infernale: „Îmi Închipuiesc halul Înfiorător a Bucureștilor sub un metru de zăpadă și sub un număr fabulos de graduri de frig. Ferice țară unde vara-i vară, dar și iarna-i iarnă! Pe aice clima e variabilă, ca și caracterul locuitorilor; cînd ploaie, cînd vînt, cînd ger moderat, cînd o rază de soare rușinoasă, care lunecă pe la un colț de casă și dispare curînd Într-un hău de negură. Însăși elementele sînt Împărțite În categorii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din Germania fug la Paris ca să scape de timpul nesănătos, de aici aleargă spre sud, la mare și la soare, dar ghinion, la Neapole este frig asemănător (s-a văzut din scrisoarea către Zulnia) cu acela din Moldova, pe mare clima devine insuportabilă... Teroarea de frig se complică, În Jurnal, cu teama de moarte. Elena Negri (eroina Jurnalului) este bolnavă de piept și frigul, ploaia, vîntul Îi grăbesc sfîrșitul. Sosirea Într-un oraș „pe un timp urît” și la o oră
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
purifice de orice natură vie. Intrarea cu coloane de tencuială îi făcea rău. - Sinistru! - Domnule Ioanide, observă persuasiv Gaittany, însă dumneata ai spus despre casă că e superbă, că-ți aduce aminte de un monument de Palladio exilat în altă climă. - Nu pot să sufăr, continuă Ioanide și mai îndîrjit, odăile lui nemăsurate, fumurii, încărcate cu mobile de bric-a-brac. Ce-nseamnă casetoanele alea spoite, pereții zugrăviți în imitație de stil pompeian, draperiile roșii de la ferești înfoiate și legate la brâu cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
asemeni unui balot de mătase desfășurat. Nici o moară sau piuă nu exista prin aceste părți, apa fiind prea repede ar fi rupt fusele, nu era loc pe râpă spre a se așeza o cât de mică colibă. Aci era altă climă decât la câmp, pomii nu înfloriseră. Jos însă, pe drumul Bucureștilor, Ioanide fusese plăcut impresionat, ca estet (fără considerație pentru latura economică), de multitudinea fluturilor. Pe zeci de kilometri de-a lungul liniei ferate, marginile câmpului erau acoperite cu o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
politici externe schizofrenice chiar înainte de actuala administrație*. Statele Unite negociaseră proiecte multilaterale precum Convenția Națiunilor Unite privind Dreptul Mării, Tratatul de Interzicere Totală a Testelor Nucleare, Tratatul privind Interzicerea Minelor Antipersonal, Curtea Penală Internațională și Protocolul de la Kyoto referitor la schimbarea climei, însă Congresul nu a reușit să le ratifice. În unele cazuri, de exemplu în cazul Protocolului de la Kyoto, președintele Bush a declarat proiectul "mort", fără a oferi alternativă. Oricare ar fi fost neajunsurile acestui protocol, felul în care a reacționat
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
nu toate tipurile esențiale de putere apar din țeava puștii. Puterea dură este relevantă pentru obținerea rezultatelor pe toate cele trei table de șah, însă multe din chestiunile transnaționale nu pot fi soluționate exclusiv prin forță militară de exemplu schimbarea climei, răspândirea bolilor infecțioase, criminalitatea la nivel internațional sau terorismul. Simbolizând latura întunecată a globalizării, aceste aspecte sunt inerent multilaterale, iar soluționarea lor necesită cooperare. Puterea blândă se dovedește esențială în special în soluționarea problemelor care apar pe suprafața de joc
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
vor persista, probabil, încă o vreme. Alte aspecte ale politicii americane, de pildă refuzul de a reduce producția de vehicule mari consumatoare de de benzină, dăunează reputației Americii, întrucât sunt percepute ca slăbiciuni ce dovedesc nepăsare față de consecințele în privința schimbării climei și în privința altor țări. Tot astfel, subvențiile pentru agricultura locală, structurate în vederea protejării fermierilor înstăriți, în vreme ce față de țările sărace noi propovăduim virtuțile pieței libere, apar în ochii celorlalți ca dovezi de ipocrizie. Într-o democrație, politica internă este prea importantă
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
concrete ale practicii lui. Activitatea sa este inserată într-un lanț de determinări exterioare; el este constrâns să acționeze după forme asupra cărora nu are nicio putere: cicluri de anotimpuri și de culturi, obligații tehnice, modalități științifice pentru fiecare cultură. Clima, terenul sau produsul îi impun reguli. Țăranul nu este deloc liber să acționeze după cum dorește: agricultura își are legile ei, pe care nu le poate încălca; schema activității lui se înscrie în afara lui însuși, în contextul material. Își poate oare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Egipt; spre apus, prin sudul Rusiei, în bazinul Dunării, răspândindu se în Tracia și Peninsula Balcanică. Viticultura s-a extins și a dat producții al căror renume a depășit granițele și timpul numai acolo unde a găsit condiții prielnice de climă, sol și unde munca asiduă a podgorenilor a fost dublată de inteligență și pasiune. Dintre podgoriile celebre, în Antichitate se menționează - în Asia - cele din jurul Golfului Persic și de pe țărmul asiatic al Mării Mediterane. În Mesopotamia, via datează din mileniul
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
să li se cerceteze cauzele". Citat de Lyne Thérien, L'Histoire de l'art en France. Genèse d'une discipline universitaire, C.T.H.S., Paris, 1998, p. 103. El dorea să pună în evidență multiplele relații dintre artă și mediul ei (sol, climă, rasă, cultură, moment). Totuși, dacă desemnează sau subliniază relații între elemente distincte, el nu gândește natura acestei relații altfel decât în termeni cauzali: Am putea spune că pe meleagurile acestea [Țările de Jos], apa face iarba, care face vitele, care
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și ca înveliș pro-tector. Soarele, vegetația induc circulația apei, ploile se infiltrează sau alimentează cursurile de apă, realizând o cantitate de apă terestră aproape constantă de la origini. Apa contribuie la redistribuirea permanentă a energiei solare pe glob, organizând și reglementând clima. Când se solidifică, apa se dilată, proces cu urmări imense pentru mediul în-conjurător (formarea bazinelor hidrografice, sfărâmarea rocilor, eroziunile etc). O picătură de apă ce cade neîncetat sapă chiar și piatra. Apa este marele unificator al planetei și pentru că leagă
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
apă mai mari. Evaporarea crescută se produce și în solul unor regiuni întinse, transformându-le în zone deșertice. Calota arctică (Arctica este zona unde modificările sunt rapide) s-a subțiat și există pericolul să dispară și să determine schimbări în clima întregii planete. Rarefierea combustibililor fosili, cât și impactul lor asupra climei au determinat creșteri ale energiilor regenerabile profilându-se o nouă mutație energetică. Consumul de energie crește spectaculos. Schimbarea climatică este cea mai importantă din categoria amenințărilor iminente. Creșterea nivelului
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
regiuni întinse, transformându-le în zone deșertice. Calota arctică (Arctica este zona unde modificările sunt rapide) s-a subțiat și există pericolul să dispară și să determine schimbări în clima întregii planete. Rarefierea combustibililor fosili, cât și impactul lor asupra climei au determinat creșteri ale energiilor regenerabile profilându-se o nouă mutație energetică. Consumul de energie crește spectaculos. Schimbarea climatică este cea mai importantă din categoria amenințărilor iminente. Creșterea nivelului CO2 din atmosferă și încălzirea planetei afectează biosfera. Distrugerile legate de
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
deja în Ungaria. Mortalitatea și sărăcirea țăranului, cultura prădătoare și extensivă a pământului, înmulțirea preste măsură a funcționarilor, advocaților și politicilor de meserie, burlăcia claselor superioare, căsătoria neprecugetată și stârpitoare a claselor de jos, în fine, prin stârpirea pădurilor, insalubritatea climei, căci temperatura și-a pierdut tranziția gradată de la cald la frig și vice-versa, și trecerea e nemijlocită, fără grade intermediare, astfel încît numai plămânii de cal o pot suporta. Acest preț pentru autonomia Ungariei e prea mare. Și, dacă ne
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Scoaterea și păstrarea altoilor - Pachetarea altoilor și surceilor nobili. Capitul VI. Pomii pitici și cultura lor: Piramida - Columna - Globul sau pomul rotund - Pocalul sau căldarea - Furca - Palmeta - Cordoanele. Partea a II-a. Cultura pomilor. Capitul VII. Alegerea și întocmirea pomătului: Clima - Pozițiunea - Pământul - Localitățile potrivite pentru o specie sau alta de pomi - Distanța pomilor. Capitul VIII. Plîntarea pomilor: Facerea gropilor - Alegerea pomilor - Pregătirea pomilor - Timpul plîntărei pomilor - Plîntarea însăși - Parii și păruitul pomilor. Capitul IX. Tractarea pomilor: Retezarea crengilor - Tractarea mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu meridianul de 27°27° longitudine estică. Prin așezarea sa, teritoriul comunei se află poziționat în extremitatea nord-estică a Câmpiei Române din sectorul Câmpiei Tecuciului, la zona de contact cu Podișul Central Moldovenesc. Respectiva poziție geografică are consecințe importante asupra climei, conferind locului un accentuat caracter continental cu amplitudini termice mari, pozitive și negative, în funcție de anotimp, cu precipitații, în general, reduse.Totuși, din punct de vedere hidrografic, întreg teritoriul aparține de bazinul inferior al Bârladului și al Siretului, cu pâraiele Corozelului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și Nisa, au devenit parte integrantă a Franței încă din 1860, ca urmare a consultărilor populare. Am văzut de asemenea cum, înainte de Revoluție, provinciile franceze erau marcate de o diversitate considerabilă la nivel de limbă și cultură, drept, structuri economice, climă și chiar în unitățile de măsură. Pentru a depăși această diversitate și pentru a controla provinciile "nesupuse", au fost create departamentele printr-un decret din 4 martie 1790. Astfel, departamentul este instituția asociată cel mai mult cu Revoluția, pentru că reprezintă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]