7,569 matches
-
Gheorghiu-Dej călcîndu-le în picioare. Activistul Vîrlan se zbătea ca un nebun și trăgea. Au venit și ajutoare. Mai întîi, jadarmii satului, apoi trupe active. Norocul a fost că o tînără, Maria Stoian, a tăiat firele centralei telefonice și a tras clopotele. Bolșevicii au tras în sus cît au putut. [...] Apoi, spre amiază, cred că pe la ora 10, a venit Securitatea cu mitraliere și tot felul de arme grele. Femeile și bătrînii au căzut în genunchi: "Nu trageți în noi și nici
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nostru, în creieri, și intră în cercul luminat al conștiinței fără voia noastră, pe când nu sîntem atinși întru nimic de esterior. De aci energia imaginilor din vis. Avem analogii în viață pentru aceste mișcări sensaționale: câteodată ne țiuie urechile, auzim clopote sau muzică, fără ca ceva din toate acestea să ne atingă urechea Se taie d. e. cuiva un picior de la genunchi, și totuși el se plânge că îl doare un deget de la acel picior pierdut. Această impresiune, rămasă de mai înainte în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
românesc facere, într-un loc prin inspirer, într-altul prin diriger, altereaz[ înțelesul șirurilor noastre. Noi am voit să zicem, prin pasajul de mai sus, că politica exterioară nu se poate face la noi ca în alte țări puternice, trăgând clopotul cel mare, ci numai restrîngîndu-se secretul de stat la puținele persoane cari merită încrederea de a-l ști. Pentru paza secretului de stat nu e potrivit în țara noastră vorbareță nici chiar localul Ministeriului de Externe, necum Parlamentul. E de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ca pleava... Cerul cu sorii lui decade / Târând cu sine timpul cu miile decade" (Mureșanu). E "un sistem de gigantice clepsidre dispuse cum se impunea spre a înlesni mișcarea rotatorie a ceea ce se prefiră prin ele"44, cu rezonanță de clopote în sufletul oricărui trăitor. Eminescu nu este un privitor rece al cerului: o stea dacă fulgeră prăbușindu-se pe cer rezonează în sufletul său, precum prin tuburi subțiri de orgă ar luneca o piatră sfâșiind toată armonia. De aceea dramatismul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și semne, chemări misterioase către semizeii și atlanții retrași în "sâmburii" cosmosului. Între aceste vedute relicve ale unei civilizații de atlanți -, e un "aer mort": o surditate a vidului ce se sparge de arcuri și propilee ca o limbă de clopot ruptă. Dacă este o formă de angoasă la M. Eminescu atunci acest lucru înspăimântă muzica insolită a "sferelor" ("l'inquietate etrasigente") care se înmormântează în spații zornăindu-și neantul: "Ca cel ce-n visu-i / plânge, dar nu-și aude plânsu-și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Inflexiunea profesorului de filosofie din Satu Mare pentru orice gândire care "resultă din curentul opus" bisericii este evidentă. Din păcate ea falsifică și viziunea tolerantă a "gazetarului" față de catolicism și geniul poetului. Rândurile finale ale articolului răsună ca un glas de clopot: "...Dacă un spirit ca al lui Eminescu s`ar`fi lăsat a se stăpâni de acest influcs binefăcětor, ce însuși îl recunoscù esclusiv Catolicismului, desigur că atunci el nu s`ar`fi aflat sub tirania acelor agitațiuni oribile, ce l
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Și am coborît în curtea Goliei. Pe lîngă noi a trecut, închinîndu-se, Femeia cu pălăria - pește. Am salutat-o amîndoi cu respect: era teribil de șic și mirosea tare a verni. Pe scări, hăp, hăp, sus, în turn, lîngă marele clopot pe care scria, doamne iartă-mă!, sex and violence. Aici, Picasso și-a dat jos șevaletul și rucsacul, și-a deschis trusa de culori, dar n-a început să picteze, s-a așezat pe trepiedul lui minuscul, s-a scotocit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în perceperea noastră corectă? Trecînd peste Dimineața pierdută a Gabrielei Adameșteanu, nu neapărat ofensatoare, dar oricum jenantă la adresa României aristocrate, care se sufoca sub ocupantul extern și intern, să luăm aminte că două din capodoperele lui Lucian Pintilie De ce trag clopotele, Mitică și O vară de neuitat ne plasează într-o Românie jalnică, promiscuă și abjectă, singura existentă, vezi doamne, în ordine eternă. Nici vorbă, sigur, de intenții obscure la un creator, moral prin excelență, Pintilie, dar peliculele ne pun, vrînd-nevrînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vogă internațională se află într-un devorant parcurs al filmării mizeriei noastre. Nu știu cum, dar, într-un fel, parcă ar suna motivat ca regizorul să fi reușit, defulatoriu, sub dictatură, o imagine respingătoare a românismului nostru atavic, într-un De ce trag clopotele, Mitică?, eludînd, de altfel, total umorul caragialesc. Dar ce l-a mînat pe același sclipitor regizor să facă din O vară de neuitat o emblemă, la urma urmei, falsă și nedreaptă, a totuși armoniosului Regat al României aici, în această
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
A, după primul Bartender's, se sărutaseră amuzați: adică, gata, nu mai vorbim, urmărim, da? Da. Ce poveste dureroasă! Ființa care trăise spectaculos de vital, se bucurase din plin de viață liberă (și libertină) dăduse romane capitale, Castelul de nisip, Clopotul, Timpul îngerilor, Marea, Discipolul, predase filozofie la Oxford, iat-o acum, într-un amurg de neimaginat, băbuță cu minte rătăcită, alături de nu mai puțin celebrul ei soț, John Bayley, condamnat, prin dragoste, să-și plimbe pisicuța prin coridoarele sordide ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să cred că intransigența noastră de până ieri trebuie să înceteze și să înceapă pipăirile discrete pentru cântărirea posibilităților de încadrare în noua situație. Negreșit că această operă de adaptare la noua situație internațională nu se va îndeplini nici sunând clopotul cel mare, nici nu se va executa peste noapte.(...) Necontestat că nu Titulescu e chemat să ducă la bun sfârșit o astfel de însărcinare. El, la Roma și la Berlin, pe drept sau pe nedrept, reprezintă astăzi noțiunea unei lipse
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
au această calitate. Ele se combină în SECVENȚE și se pot lega temporal, spațial, cauzal, transformațional ș.a.m.d. ¶Todorov 1981. Vezi și TRANSFORMARE. propoziții coordonate [coordinate clauses]. Propoziții care au SETURI DE DISLOCARE identice. În "Păsările cîntau fără contenire. Clopotele sunau fără încetare. Ion s-a sculat brusc și a intrat în dormitor", primele două propoziții sînt coordonate. ¶Labov, Waletzky 1967 [1981]. Vezi și PROPOZIȚIE INDEPENDENTĂ, PROPOZIȚIE NARATIVĂ, PROPOZIȚIE RESTRÎNSĂ. prosceniu. Vezi PRIM-PLAN. prospecție [prospection]. O ANTICIPARE, o PROIECȚIE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sărăcăcioase. N-am găsit nici o știre relativă la instalații de reducere a fierului sau la tehnica prelucrării fierului. Obiectele de fier confecționate în Moldova sunt un rezultat al prelucrării tradiționale a fierului prin batere (căldările, de pildă) sau prin turnare (clopotele etc.). În 1849 existau în ținutul Suceava doar 18 fierari, dintre care 16 în sate, în ținutul Roman - 96 fierari, dintre care 82 în sate, iar în satele ținutului Covurlui numai 4 fierari. În 1848 funcționa în Giurgești (Suceava) un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în ținutul Suceava doar 18 fierari, dintre care 16 în sate, în ținutul Roman - 96 fierari, dintre care 82 în sate, iar în satele ținutului Covurlui numai 4 fierari. În 1848 funcționa în Giurgești (Suceava) un atelier de producere a clopotelor. Este neîndoielnic că fiecare moșie avea fierarul sau fierarii ei argați, țigani mai ales, și că în satele Moldovei se aflau mai mulți fierari decât indică documentele. Materialul documentar nu ne oferă însă informații referitoare la condițiile în care lucrau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în funcție până la moarte și își va onora angajamentul (Questa dunque è l'iniqua mercede... Quel bronzo ferale). Dar Consiliul este inflexibil: Dogele înmânează coroană și inelul dogal. Lucreția sosește la timp pentru a-l însoți afară din Palat în timp ce clopotele de la Sân Marco încep să bată. Loredano vine să-i spună că Malipiero este noul Doge. La această veste bătrânul moare. Loredano remarcă cu satisfacție Pagato oră sono! (Acum mă simt răsplătit) Principalele arii din opera I due Foscari Cavatina
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
își alătura vocile într-un duet plin de bucurie (T'amo d'amor ch' esprimere) care se transformă într-un ansamblu. Fiecare își declară dragostea și devotamentul pentru celălalt. Miller manifestă un sentiment de îndoială în ce priveste caracterul tânărului. Clopotele bisericii sună și toți cei prezenți, cu excepția lui Miller, se duc la biserică. Wurm apare și îl reține pe Miller. El îi spune că o iubește pe Luisa și că numai el este cel care merită mâna acesteia. Miller îi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
exprimă dragostea care o nutrește pentru Arrigo (celebrul bolero: Mercé, dilette amiche). La rândul lui, Arrigo își exprimă dragostea pentru Elenă cu care tocmai s-a căsătorit (La brezza aleggia intorno). Procida se apropie de Elenă cu vestea că sunetul clopotelor va constitui semnalul pentru declanșarea revoltei contra francezilor (Al tuo cor generoso). Elenă invocă faptul că onoarea o oprește sași calce jurământul. Procida îi spune că Patria este deasupra tuturor prejudecăților. Văzând că Elenă șovăie, Procida o provoacă, cerându-i
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ucis și Arrigo care o acuza că l-a amăgit și i-a trădat sentimentele de iubire (Deh! vieni; îl mio mortale). Conștient că ceva nu este în regulă și că nuntă ar putea fi periclitată, Monforte ordona să sune clopotele. La auzul clopotului care sună, Elenă îi îndeamnă pe Arigo și pe Monforte să se îndepărteze. Arrigo spune că sunetul clopotului este un semnal de bucurie în timp ce Procida proclama că este cel al răzbunării. Insurecția siciliana se dezlănțuie. Monforte împreună cu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
care o acuza că l-a amăgit și i-a trădat sentimentele de iubire (Deh! vieni; îl mio mortale). Conștient că ceva nu este în regulă și că nuntă ar putea fi periclitată, Monforte ordona să sune clopotele. La auzul clopotului care sună, Elenă îi îndeamnă pe Arigo și pe Monforte să se îndepărteze. Arrigo spune că sunetul clopotului este un semnal de bucurie în timp ce Procida proclama că este cel al răzbunării. Insurecția siciliana se dezlănțuie. Monforte împreună cu Arrigo sunt atacați
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
mortale). Conștient că ceva nu este în regulă și că nuntă ar putea fi periclitată, Monforte ordona să sune clopotele. La auzul clopotului care sună, Elenă îi îndeamnă pe Arigo și pe Monforte să se îndepărteze. Arrigo spune că sunetul clopotului este un semnal de bucurie în timp ce Procida proclama că este cel al răzbunării. Insurecția siciliana se dezlănțuie. Monforte împreună cu Arrigo sunt atacați. Principalele pagini din opera Cavatina Viens à nous, Dieu tutelaire (Deh! tu calmă, o Dio possente) - din actul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
caccia ai francesi (vânătoare de francezi) transformată rapid într-un adevărat carnagiu. În cursul bătăliei au murit mii de soldați, femei și copii. O altă teorie, probabil mai verosimila, susține că rezistență siciliana a avut drept semnal de atac sunetul clopotului și astfel s-a ajuns că evenimentul să fie cunoscut sub numele de “I Vespri sicilieni“. În zori, orașul Palermo se proclama independent. În foarte scurt timp revoltă se întinde în toată Sicilia. După Palermo a fost rândul orașelor Corleone
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Dumnezeu să o ierte. Act IV Câțiva ani mai târziu în Scoția. Pe malurile Lacului Loch Lomond, împrejmuit de coline împădurite se află o căsuță. Se aud ciobani cântând în timp ce coboară de pe înălțimi. Aroldo și Briano se plimbă în jurul căsuței. Clopotele bisericii dintr-un sat vecin sună și cei doi oameni îngenunchează și se roaga, după care intră în căsuța. Coboară seară și noaptea este aproape. Vântul crește în intensitate și o furtună este pe punctul să se dezlănțuie, ridicând valuri
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ceartă pentru că nu arata milă creștină față de nevoiași după care amândoi discuta despre comportarea stranie a fratelui Raffaello. Amândoi sunt de acord că asprimea vieții pe care o duce Raffaello este un semn că ispășește un păcat. Un sunet de clopot venit de la poarta mănăstirii anunță sosirea lui Don Carlo care întreabă de Padre Raffaello. Care dintre cei doi? răspunde Melitone: Unul este din Procuna, gras și surd, celălalt este sfrijit, întunecat, cu ochii... Doamne, ce mai ochi! Pe cel din
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
vrăjitoarelor care înspăimânta atât pe Nannetta ("Oh! Che spavento!" - Vai ce înfricoșător !) cât și pe Meg ("Già sento îl brivido della paura!" -Simt deja un tremur de frica). În pădure, după tema zgomotoasă anunțând apariția lui Falstaff, fiecare din bătăile clopotului în notă Fă aduce o schimbare în armonie, de la o neașteptată coardă la alta. După ce Falstaff a fost forțat să îngenuncheze, o salva orchestrala rapidă întrun necruțător ritm 2/4 reprezintă loviturile unui bici. Puterea dramatică a acestui pasaj crește
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de hîrtie din care va mînca colivă) Să-i las și fugarului... (spre cort) Hei, fugarule! M-auzi! Te-ai sculat? (tăcere) Aiurea! Nu doarme, dar nu vrea să răspundă. Ce figură de om mai e și ăsta! (se aud clopotele bătînd "în dungă"; își aprinde o țigară) Ia, astea-s trase pentru domnul ăla în vîrstă... profesor... cică știa chineza... și sanscrita... Și? Vorba lui Bulă, la ce i-a folosit? L-a luat Gică... Bandit mare Gică ăsta! Adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]