3,836 matches
-
în ale cultului înțelegerii și cunoașterii se dovedeau la fel de eficiente în schimbarea destinului celor vizați. Oedip nu a ezitat să-și părăsească tronul, să pornească în pribegie, să facă gesturi necugetate. Păstorul vrîncean, un Voinea (cum și este numit în colinde), un ortoman mîndru și arțăgos, asemenea lui Nechifor Lipan, renunță să pună mîna pe ciomag, cum îi era felul în împrejurări de acest tip; pare mai „înțelept”, ca și cum ar beneficia de experiența tragică prin care a trecut înaintașul său îndepăratat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
laolaltă, o familie, în deplină unitate și înțelegere. Vaca era darnică și supusă, boul presta munci istovitoare, împărțind cu tovarășul lui, omul, necazurile, din primavară pînă-n iarnă. Apoi se așterneau cu toții pe odihnă, în așteptarea unui nou an de chin. Colindele dau aceeași prețuire și calului. Așa rezultă din dialogul dintre Dumnezeu și Sfîntul Petru din timpul scaldei ritualice. Ei „se scaldă și se-ntreabă”, chiar în seara Crăciunului, la poalele pomului mirific din rai: «- Ce-i mai bun, Petre, pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Oile cele bălăi, Mîndru m-or cînta pe văi. Oile cele-ocheșele, Mîndru m-or cînta cu jele. Oile cele streine Mîndru m-or cînta pe mine. La nunta (-moarte) se și „cîntă”, nu numai se plînge. Și încă „mîndru”, în colindele ardelene; adică se plînge „frumos”, înalt și cutremurător, să se afle peste tot, sub bolta cerească a satului. Este o adevărată competiție, în forme ritualice și sfinte, între „oile cele cornute” și cele „bălăi”, „oceșele”, etc. Și încă: Fluierașul cel
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o naivă poveste de dragoste. Fetele de măritat au obiceiul să poarte, în împrejurări festive, cununițe împletite de ele însele. Așa se arată disponibile lui Eros ori lui Thanatos. Cu alte cuvinte, se face pregătire pentru întîlnirea de taină. În colindele noastre, fata frumoasă se plimbă prin livadă, în ceas ales și sărbătoresc. Acolo este întîmpinată de trei juni curtenitori: unul îi cere măr din sîn (ea îl blestemă), celălalt îi cere inelul (i se răspunde îngăduitor, ca o urare: „petrece
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
firescul” și măsura omenescului, reține în termeni mai degajați schimbarea survenită. Alegoria are alt statut. Ea nu face contabilitate, nu înregistrează cazurile comune, repetînd la infinit aceleași gesturi disperate și scheme ritualice, pînă se umple un cimitir întreg. Miorița (baladă, colind) s-a desprins de bocet, ca să devină un tip de meditație asupra morții. C. Imaginar mioritic în Baltagul Se face adesea apropiere între „epopeea păstorească” Miorița, și opera sadoveniană Baltagul, înrudite cel puțin tematic, adică inspirate din același mediu de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
contemporană, desprinsă de tradiție. Frica de moarte își face loc într-un mod tensionat și anxios, doar în legendele neritualizate despre strigoi, singura rațiune de a exista a acestei categorii folclorice. În schimb, intră în surdină în balade și în colinde. În bocete, precumpănește îndurerarea firească a celui care pleacă „dincolo”, prin glasul celor rămași în viață. Nota distinctivă a formelor „de trecere” rămîne aceea de a atenua dramatismul momentului și, mai mult decît atît, starea de frică în fața morții. Legendele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în genul epic, întrucît îi lipsește avîntul narativ (care, de regulă, configurează și justifică această realitate poetică), deși se recunosc unele secvențe povestite; nici în lirică, datorită îngrădirilor baladești, cu tot cu tonalitățile acute, uneori de doină, alteori de bocet și de colind. Pentru evitarea acestei situații dilematice, difuze, mai potrivit mi se pare să se utilizeze termenul de poemă decît cel de baladă. Structura complexă și „îmbinarea imposibilă” de genuri asigură unicitate textului și îl ridică la înălțimea capodoperei. Îmbinarea presupune un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Eroul vine dintr-un străvechi fond mitic, de natură varuniană, dominat de Magna Mater, potrivit căruia existența ar fi o curgere fantastică și mirifică de bogății. Ele dau impresia de corn al abundenței supravegheat de ființe divine și binevoitoare. Multe colinde și basme sunt consonante cu această viziune paradisiacă. Citim în colinde mitologice cu fond precreștin: Sub cearcănul lunii ei, Vița-i verde iedera! Trec pluguri negre cu boi, Ciopoare dalbe de oi, Vița-i verde iedera! Sau: Ia sculați, sculați
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de Magna Mater, potrivit căruia existența ar fi o curgere fantastică și mirifică de bogății. Ele dau impresia de corn al abundenței supravegheat de ființe divine și binevoitoare. Multe colinde și basme sunt consonante cu această viziune paradisiacă. Citim în colinde mitologice cu fond precreștin: Sub cearcănul lunii ei, Vița-i verde iedera! Trec pluguri negre cu boi, Ciopoare dalbe de oi, Vița-i verde iedera! Sau: Ia sculați, sculați, Voi boieri bogați, De mi vă uitați, Pe-o gură de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
grupuri de texte. Se pleda pentru eliminări arbitrare. În asemenea condiții, hermeneutica nu-și găsește suport sigur, nici în privința materialului faptic, nici în fixarea unor repere orientative în derularea discursului critic. Autoarea acordă statut egal tuturor tipurilor de texte, de la colind la baladă, de la cîntec la descîntec. Luate laolaltă, în corpus, obligă la abordarea hermeneutică. Faptul se impune cu atît mai mult cu cît unele texte tind să se sustragă satutului de variantă, în sensul că se disting prin informații individualizante
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Iroaie (1958), D. I. Suchianu (1967), Traian Diaconescu (1991), Teohar Mihadaș (1994), Ion Cozmei (1996). Un secol și jumătate de activitate neîntreruptă; în vreme ce istoria scrisă a textului se ridică doar la două sute de ani, dacă luăm ca punct de referință varianta colind culeasă de Ioan Șincai (1794) din zona Năsăudului. Un amplu aparat bibliografic selectiv și un studiu introductiv de mare întindere și temeinicie confirmă ideea privind consistența și actualitatea cercetărilor mioritice (ulterior, palmaresul științific al lui Ion Filipciuc s-a îmbogățit
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
râzând, ducându-și într-o tipsie capul în mâini, așa a spus vodă, moartea i-a înălțat, nu i-a doborât. De abia acum am înțeles...” Atunci am priceput și eu, iar durerile mele s-au preschimbat în bucurii și colind așa țara și mă rog lui Dumnezeu Sfântul să înalțe fruntea celor răpuși, iar pe noi să ne izbăvească și să ne dea fericirea de a trăi fiecare zi, pentru că soarele răsare și apune de la Dumnezeu și asta este o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nici că mi se înfig țepușe sub unghii, înțelegi, nimic... Nu-mi mai alergau gândurile, le stăpâneam cu mintea mea și le îndreptam spre ceruri în rugăciune. Doar câteodată mi se părea că ies din temniță și pornesc călare și colind pe cal Țara Românească din mânăstire în mânăstire, așa cum faci sfinția ta, doar că eu găseam, în visul ăsta pe care-l simțeam aievea, toate porțile închise. În auz îmi spunea cineva: „La Sfântul Gheorghe cel Nou, la mânăstire, acolo
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
creații de o rară frumusețe, construindu-și un sistem modal propriu, diatonic și cromatic. Exemplele propuse din lucrarea lui Gheorghe Oprea și Larisa Agapie - Folclor muzical românesc, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1983, pagina 190 ilustrează liniile melodice a două colinde - primul în eolian pe mi, iar al doilea în cromaticul 2 pe mi. Dacă în Antichitate intonațiile erau de mare simplitate, în Evul Mediu, muzica modal-religioasă (atât cea bizantină cât și cea gregoriană), va cunoaște influențele muzicii orientale, cu o
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
creația cultă cu ritmurile specifice (parlando rubato, aksak, giusto silabic) vor contribui la îmbogățirea ritmică, imprimând un nou dinamism creației simfonice sau vocal - dramatice. Edificatoare sunt exemplele din Gheorghe Oprea și Larisa Agapie - op. cit., paginile 192, 98, primul fiind un colind cu metrică complexă, heteroritmică, iar al doilea o doină în ritm parlando-rubato, în care duratele sunt supuse augmentării și diminuării prin intervenția interpretării. E. Cernea Sălaj Muzica secolului al XX-lea lansează o nouă viziune asupra structurilor ritmice - moduri ritmice
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
cultură. Cu succes putem aplica interdisciplinaritatea la obiectele limba română, educație tehnologică, educație muzicală cu tema „Datini de Anul Nou”. La limba română vom desfășura lecția de predare - învățare „Plugușorul” și „Sorcova”, unde elevii vor învăța că plugușorul este un colind străvechi prin care se fac urări pentru anul care vine , colindpăstrat de la strămoșii noștri, care aveau ca ocupație de bază - agricultura. În cadrul orei de educație muzicală se vor învăța colinde moștenite de la străbuni. În partea introductivă a lecției de la educație
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
și „Sorcova”, unde elevii vor învăța că plugușorul este un colind străvechi prin care se fac urări pentru anul care vine , colindpăstrat de la strămoșii noștri, care aveau ca ocupație de bază - agricultura. În cadrul orei de educație muzicală se vor învăța colinde moștenite de la străbuni. În partea introductivă a lecției de la educație tehnologică cunoștințele însușite la celelalte obiecte le vom relua în discuție în vederea aprofundării lor și pentru trezirea sentimentului de admirație și de păstrare a obiceiurilor strămoșești. După aceste discuții purtate
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
epoci trecute”, din perspectivă artistică, clasa a IVa . Arii curriculare implicate: Limbă și comunicare:cunoașterea operei lui Ion Creangă Științe : mediul geografic în care a trăit scriitorul Istorie : cronologie, mediul social, portul, organizarea comunității, școala, meserii, locuințe; Muzică . colecție de colinde, cântece inspirate de opera lui Creangă; Arte : ilustrarea unor fragmente, respectând realitatea timpului; Consiliere: extragerea unor învățăminte și concluzii cu caracter moralizator. Planul proiectului (structura tematică): note biografice ale autorului; lucrările supuse investigației: Amintiri din copilărie, Moș Ion Roată și
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
și își șterse mâinile de pestelca neagră. Se apropie de pat, zâmbi și luând căpușorul între palmele ei moi îl sărută pios pe frunte. Se așeză lângă el și împreună au părăsit lumea. S-au lăsat duși pe aripi de colind, purtați de urări de Anul Nou și vorbele calde ale Crăciunului. Lumea lor s-a spart însă de zidul zilei de vineri. Lică l-a strigat la poartă și nimeni nu a protestat. Badea Vasile lăsă capul în pământ alungânduși
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Scapă... - Fuge.... Troienele de zăpadă se deschideau în fața lui Andrei. Nu privea în spate, ar fi vrut să se oprească, să le spună “Steaua sus răsare”, să le zică ce gust bun are carnea de porc, să le povestească despre colinde și Nașterea Domnului... Nu-și mai simțea picioarele. Nu știa dacă îi este frig sau dacă îl dor de la alergat... Ar fi vrut să țipe, să le spună că, că el, să le spună că el,...CĂ EL ESTE CA
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
din toți măcar unu’ de-a veni. - Nu! Răspunsul dur și împietrit îi zdrobi inima lui Andrei. Fugi în magazia cu lemne și plânse înfundat. Nu avea să vadă cum e să mergi cu “Steaua”, nu va ști cum sunt colindele pe la fereastră și nici cum se joacă ursul sau capra. Vântul aspru și rece șuiera împrejurul magaziei. Un fior îl trecu pe Andrei și un gând. Va fugi la bunica, îi va spune că el vrea să fie cu ei
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
s-auzi în el al undei șopot, De e al lui cu drept acest preambul - Aceste toate singur nu le judec... Dar versul cel mai plin, mai blând și pudic, Puternic iar - de-o vrea - e pururi iambul. {EminescuOpIV 357} COLINDE, COLINDE! Colinde, colinde! E vremea colindelor, Căci ghiața se-ntinde Asemeni oglinzilor Și tremură brazii Mișcând rămurelele, Căci noaptea de azi-i Când scîntee stelele. Se bucur-copiii, Copiii și fetele, De dragul Mariei Își piaptănă pletele, De dragul Mariei Ș-a Mântuitorului
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
auzi în el al undei șopot, De e al lui cu drept acest preambul - Aceste toate singur nu le judec... Dar versul cel mai plin, mai blând și pudic, Puternic iar - de-o vrea - e pururi iambul. {EminescuOpIV 357} COLINDE, COLINDE! Colinde, colinde! E vremea colindelor, Căci ghiața se-ntinde Asemeni oglinzilor Și tremură brazii Mișcând rămurelele, Căci noaptea de azi-i Când scîntee stelele. Se bucur-copiii, Copiii și fetele, De dragul Mariei Își piaptănă pletele, De dragul Mariei Ș-a Mântuitorului Lucește
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în el al undei șopot, De e al lui cu drept acest preambul - Aceste toate singur nu le judec... Dar versul cel mai plin, mai blând și pudic, Puternic iar - de-o vrea - e pururi iambul. {EminescuOpIV 357} COLINDE, COLINDE! Colinde, colinde! E vremea colindelor, Căci ghiața se-ntinde Asemeni oglinzilor Și tremură brazii Mișcând rămurelele, Căci noaptea de azi-i Când scîntee stelele. Se bucur-copiii, Copiii și fetele, De dragul Mariei Își piaptănă pletele, De dragul Mariei Ș-a Mântuitorului Lucește pe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
el al undei șopot, De e al lui cu drept acest preambul - Aceste toate singur nu le judec... Dar versul cel mai plin, mai blând și pudic, Puternic iar - de-o vrea - e pururi iambul. {EminescuOpIV 357} COLINDE, COLINDE! Colinde, colinde! E vremea colindelor, Căci ghiața se-ntinde Asemeni oglinzilor Și tremură brazii Mișcând rămurelele, Căci noaptea de azi-i Când scîntee stelele. Se bucur-copiii, Copiii și fetele, De dragul Mariei Își piaptănă pletele, De dragul Mariei Ș-a Mântuitorului Lucește pe ceruri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]