7,605 matches
-
membru în asociații profesionale internaționale de profil și desfășoară activități didactice, de cercetare și practică. Alina S. Rusu este cercetător postdoctorand la Catedra de Psihologie a Universității „Babeș-Bolyai”, unde desfășoară activități de cercetare în etologie aplicată, psihologie comparată și ecologie comportamentală. Pe lângă aceste domenii, interesele sale științifice acoperă terapia asistată de animale, etologia umană și știintele evoluționiste în general. Alina S. Rusu a obținut titlul de doctor în Stiințe Naturale în 2004, la Universitatea din Zürich. A participat la numeroase conferințe
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
asistată de animale, etologia umană și știintele evoluționiste în general. Alina S. Rusu a obținut titlul de doctor în Stiințe Naturale în 2004, la Universitatea din Zürich. A participat la numeroase conferințe internationale și stagii de cercetare în etologie, biochimie comportamentală, sociobiologie și evoluționism. În perioada 2003-2005, a participat la seminariile științifice organizate la Universitatea din Zürich de către doi dintre cei mai celebri biologi evoluționiști în viață și continuatori ai cercetărilor lui Charles Darwin în Galapagos, Rosemary și Peter Grant (Universitatea
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
maxim pe care îl au. Spre exemplu, principiile evoluționiste sunt importante pentru a înțelege aspectul organismului uman, dar aplicate minții umane - prin psihologia evoluționistă - întregesc imaginea asupra omului văzut ca organism și minte. În plus, integrarea principiilor evoluționiste cu genetica comportamentală duce nu doar la înțelegerea stării de sănătate și a celei patologice - atât somatică, dar și psihologică - ci și la demersuri de consiliere și psihoterapie noi (de exemplu, consilierea genetică). Invers, dezvoltările din psihologia cognitivă stimulează, prin psihologia evoluționistă, dezvoltarea
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și util studenților și profesioniștilor, pentru detalii putându-se consulta lucrările indicate la bibliografie. În al doilea rând, această integrare este permisă de pregătirea și experiența autorilor acestei lucrări: Daniel David este licențiat în psihologie, cu studii postdoctorale în medicină comportamentală (Mount Sinai School of Medicine, SUA) și focalizare asupra domeniului clinic abordat din perspectivă cognitivă și evoluționistă; Oana Benga este licențiată atât în psihologie cât și în biologie, cu focalizare asupra domeniului neuroștiințelor cognitive; Alina Rusu este licențiată în biologie
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
structurilor cognitive), cât și pentru Consilierea Genetică, prin intervențiile cognitiv-comportamentale (de exemplu, tehnici de luare a deciziilor, proceduri cognitiv-comportamentale de modificare a stilului de viață, a reacțiilor emoționale la boală etc.). Abordarea biologică, pe linia teoriei evoluționiste și a geneticii comportamentale, este un demers comun atât în Psihologia Evoluționistă, cât și în Consilierea Genetică. Volumul este structurat în felul următor: după această secțiune de introducere, urmează două părți distincte ale lucrării, dar relaționate sub aspect teoretic și conceptual, fiecare având mai
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
reproductivă). Unele trăsături adaptative sunt specifice diferitelor specii sau grupuri de indivizi, iar altele sunt comune aproape tuturor ființelor vii, reflectând ideea de unitate a vieții (Holland, 1992; Futuyuma, 1995). Unitatea, diversitatea și trăsăturile adaptative ale organismelor (trăsături fizice, psihologice, comportamentale) sunt consecințe ale istoriei evolutive. Evoluționismul și toate științele ce utilizează abordarea evoluționistă (genetica populațională, psihologia evoluționistă, ecologia comportamentală etc.) investighează istoria vieții și procesele ce duc la diversitatea și unitatea acesteia. Dacă luăm în considerare specia umană, vom observa
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
vii, reflectând ideea de unitate a vieții (Holland, 1992; Futuyuma, 1995). Unitatea, diversitatea și trăsăturile adaptative ale organismelor (trăsături fizice, psihologice, comportamentale) sunt consecințe ale istoriei evolutive. Evoluționismul și toate științele ce utilizează abordarea evoluționistă (genetica populațională, psihologia evoluționistă, ecologia comportamentală etc.) investighează istoria vieții și procesele ce duc la diversitatea și unitatea acesteia. Dacă luăm în considerare specia umană, vom observa foarte multe variații interindiviuale: înălțime, formă, comportament, trăsături psihologice etc. Este bine cunoscut faptul că fiecare individ uman are
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
reproducerii partenogenetice (dezvoltarea unui ovul nefertilizat), în care doar femelele sunt cele care participă cu material genetic la constituția genotipică a progeniturilor (de exemplu, unele specii de nevertebrate, amfibieni, reptile etc.). O întrebare fundamentală a științelor evoluționiste (psihologie evoluționistă, ecologie comportamentală, genetică evoluționistă ș.a.m.d.) este cea legată de apariția reproducerii sexuate. David Buss, unul dintre pionierii psihologiei evoluționiste, consideră studiul reproducerii sexuate ca fiind cea mai de succes abordare a acestei științe (Buss, 2005). Care sunt avantajele adaptative ale
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
stabilă (SES). Maynard-Smith (1972) lansează pentru prima oară conceptul de strategie evolutiv stabilă, acceptat pe larg astăzi ca mod de analiză în luarea deciziei, în special în situațiile în care costurile sunt dependente de frecvență. După Maynard-Smith (1972), o strategie comportamentală este de tip SES dacă, după ce a fost adoptată de majoritatea membrilor unei populații, nu va fi afectată de instalarea unei strategii alternative. Astfel, se poate pune întrebarea: Cum poate să facă față o populație cu reproducere sexuată invaziei unor
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
frecvență acționează asupra raportului sexelor atât la ungulate, cât și la primate (Murphy, 1997). 1.3.7.3. Dimorfismul sexual și sistemele de împerechere Cele mai multe specii de animale, inclusiv specia umană, manifestă dimorfism sexual, adică o serie de caractere morfologice, comportamentale și psihologice care diferențiază cele două sexe. Din perspectivă evoluționistă, există trei explicații potențiale ale evoluției dimorfismului sexual: 1) diferențele între cele două sexe pot fi un rezultat al selecției naturale diferențiale pentru masculi și pentru femele; de exemplu, la
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
spațiu) ar fi putut avea ca și rezultat diferențierea sexelor. De exemplu, unele specii de păsări manifestă un dimorfism sexual la nivelul formei și mărimii ciocului, indicând optimizări pentru diferite moduri de hrănire. Totuși, în majoritatea cazurilor, caracterele morfologice și comportamentale care diferențiază cele două sexe nu sunt relaționate cu diferențe la nivel de utilizare a nișelor ecologice. Trivers (1972) lansează ipoteza conform căreia dimorfismul sexual este cel mai probabil rezultatul acțiunii selecției sexuale. Astfel, Trivers accentuează asimetria privind implicarea celor
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sunt mai numeroase decât bărbații. Considerăm că un astfel de studiu al strategiilor de alegere a partenerului sexual din perspectiva psihologiei evoluționiste poate fi de un real folos psihoterapeuților din România în încercarea de rezolvare a problemelor emoționale, cognitive și comportamentale ce apar în interiorul cuplurilor din România. 1.3.7.5. Rolul strategiilor de împerechere în modificarea frecvențelor genelor în populație Modificarea frecvenței alelelor din băncile genetice populaționale poate fi, de asemenea, o consecință a selectării non-aleatorii a partenerilor sexuali, de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
poate fi de tip situație externă (evenimente de viață) sau de tip situație internă/subiectivă (de exemplu, emoții, aspecte psihofiziologice/biologice, comportamente); B (beliefs) = cognițiile persoanei (elementul de prelucrare informațională). Acestea se interpun între evenimentul activator și consecințele afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere și reprezentare a acestuia în mintea noastră. C (consequences) = consecințele (outputurile/răspunsurile) procesării cognitive a evenimentului activator, și anume: răspunsuri afectiv-emoționale
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere și reprezentare a acestuia în mintea noastră. C (consequences) = consecințele (outputurile/răspunsurile) procesării cognitive a evenimentului activator, și anume: răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și psihofiziologice/biologice. Atunci când suntem interesați să înțelegem răspunsurile subiectului uman (C), psihologia evoluționistă ne orienteză spre următoarele aspecte: (I) Structuri cognitive: Ce structuri cognitive (B) determină outputurile/răspunsurile (C) în condiții specifice de mediu (A)? Observăm că la acest
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cu necesitate interesată de originea fenotipului, ci mai ales de interacțiunile existente între diversele componente (de exemplu, relația dintre B și C). Chiar în condițiile în care este interesată de acest aspect, abordarea psihologiei cognitive se limitează adesea la genetica comportamentală - contribuția relativă a genotipului și mediului asupra diverselor componente ale fenotipului - fără a implica cu necesitate teoria evoluționistă. Rezumând, atât psihologia evoluționistă, cât și psihologia cognitivă sunt interesate de identificarea structurilor cognitive care generează răspunsurile subiectului uman. Psihologia evoluționistă asumă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
la toți membrii speciei, reprezintă totuși rezultatul unui proces de evoluție. Caracteristicile fenotipului care, deși sunt psihologice, nu au legătură cu mecanismele procesului de evoluție nu constituie interesul psihologiei evoluționiste, ele fiind abordate pe linia psihologiei și/sau biologiei (genetica comportamentală). Acestea sunt considerate de psihologia evoluționistă ca reprezentând variații (de exemplu, artefacte, zgomote) genetice și/sau de mediu, fără valoare explicativă majoră pentru răspunsurile subiecților umani în situații specifice. Altfel spus, la o analiză atentă a anatomiei organismului uman, pot
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
care nu au încă un răspuns. Trebuie totuși menționat că, mizând pe importanța componentei cognitive (structurile cognitive), cei mai mulți profesioniști în domeniu au pregătire psihologică, astfel că adesea psihologia evoluționistă apare ca parte a psihologiei. Psihologia evoluționistă este diferită de genetica comportamentală (Cosmides și Tooby, 2006). Genetica comportamentală este știința interesată să răspundă la întrebarea: „Fiind dată o populație mare într-un mediu specific, în ce măsură diferențele dintre membrii populației pot fi explicate prin diferențe la nivel genetic?” Aceste diferențe nu implică adaptări
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Trebuie totuși menționat că, mizând pe importanța componentei cognitive (structurile cognitive), cei mai mulți profesioniști în domeniu au pregătire psihologică, astfel că adesea psihologia evoluționistă apare ca parte a psihologiei. Psihologia evoluționistă este diferită de genetica comportamentală (Cosmides și Tooby, 2006). Genetica comportamentală este știința interesată să răspundă la întrebarea: „Fiind dată o populație mare într-un mediu specific, în ce măsură diferențele dintre membrii populației pot fi explicate prin diferențe la nivel genetic?” Aceste diferențe nu implică adaptări. Pe de altă parte, psihologia evoluționistă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
factorului genetic în explicarea unor variații fenotipice. Evident că, în cazul adaptărilor, variațiile fenotipice sunt minime (ele fiind fixate relativ similar în specie), coeficientul de eritabilitate fiind așadar apropiat de zero. Dezvoltările recente din psihologia evoluționistă asimilează și demersul geneticii comportamentale dacă aceasta implică variații fenotipice care sunt adaptări, chiar în condițiile în care nu sunt general valabile pentru toți oamenii. IV. Psihologie evoluționistă versus religie Relația dintre psihologia evoluționistă și religie este una delicată. Sub anumite aspecte, psihologia evoluționistă este
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
poate fi de tip situație externă (evenimente de viață) sau de tip situație internă/subiectivă (de exemplu, emoții, aspecte psihofiziologice/biologice, comportamente). B (beliefs) = cognițiile persoanei (elementul de prelucrare informațională). Acestea se interpun între evenimentul activator și consecințele afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere și reprezentare a acestuia în mintea noastră. C (consequences) = consecințele procesării cognitive a evenimentului activator, și anume: răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamentale
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice. Cognițiile persoanei nu sunt doar declanșate de evenimentul activator, ci ele mediază modul de percepere și reprezentare a acestuia în mintea noastră. C (consequences) = consecințele procesării cognitive a evenimentului activator, și anume: răspunsuri afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și psihofiziologice/biologice. Eveniment activator (A) este orice stimul de tip situație externă și/sau situație internă care poate afecta activitatea analizatorilor noștri. În funcție de nivelul de analiză ales, stimulul poate să fie foarte simplu (de exemplu, un spot luminos) sau
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
World Health Organization/Organizația Mondială a Sănătății; http://www.who.int) ca o stare de bine fizic, psihic și social. Boala, pe de altă parte, este definită ca o serie de modificări biologice și/sau psiho-comportamentale (afectiv-emoționale/subiective, cognitive și comportamentale) care generează o stare de distres și sau/dizabiliate sau un risc crescut spre distres și/sau dizabilitate (American Psychiatric Association/Asociația Americană de Psihiatrie [APsyA], 2000; U.S. Department of Health and Human Services [USDHHS], 1999). Prevenția primară se referă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
discutăm despre modificări la nivel biologic, lucrurile sunt relativ clare. Aici se pot stabili statistic anumite limite între care un parametru poate varia, rămânând totuși în granițele normalității (cu toate că și aici pot să apară unele excepții). În ceea ce privește aspectele psihologice și comportamentale, lucrurile sunt mai complicate. Un prim criteriu care a fost propus pentru a delimita între normal și patologic a fost cel statistic (Pichot, 1967). Conform acestuia, normal înseamnă ceea ce aproximează media populației (ceea ce fac cei mai mulți oameni). Deși util, acest criteriu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
este definită mai sus, are mai multe componente, pe care le discutăm succint în continuare. (1) Manifestări (pentru detalii, vezi Boloșiu, 1990). Fiecare boală presupune anumite modalități de manifestare, un anumit tablou clinic, format adesea din elemente afectiv-emoționale/subiective, cognitive, comportamentale și psihofiziologice/biologice interrelate; în unele situații, boala poate să nu aibă un tablou clinic identificabil sau ușor identificabil. Tabloul clinic - numit și simptomatologia pacientului - conține semne și simptome. Semiologia (gr. semeion - semn, marcă distinctivă; logos - discurs, știință) este știința
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
local. Spre exemplu, gândurile automate constituie componente ale tabloului clinic; ele sunt însă și factori predispozanți - de vulnerabilitate locală -, căci, deși rezultă din interacțiunea dintre factori declanșatori/determinanți și o vulnerabilitate generală, ele produc, la rândul lor, reacții afectiv-emoționale/subiective, comportamentale și/sau psihofiziologice/biologice puternice. Atunci când modificările nespecifice și generale sunt dominante (sindromul de adaptare generală/general adaptation syndrome), vorbim despre tulburări de adaptare (Selye, 1976); ele sunt determinate mai ales de activarea axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian, cu efecte hormonale importante pentru
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]