7,702 matches
-
spirituală, și pe cea de organizare socioculturală a unei noi civilizații creștine. întîi nevoită din rațiuni istorice, iar apoi ispitită să preia atribute ale puterii temporale, Biserica se lasă treptat și parțial atrasă într-un raport orizontal, intra-mundan și concurențial cu Imperiul, a cărui tensiune izbucnește, de-a lungul secolului al XI-lea, în cearta învestiturilor, apoi în secolul al XIV lea în conflictul dintre Papalitate și Ludovic de Bavaria. Dar chiar William of Ockham, adversar înverșunat al papei Ioan
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
este "onorabil" cum spune Hobbes, nu este altceva decât o inventariere a trăsăturilor caracteristice concurenței din economia de piață: puterea de care dispune fiecare om nu este decât o marfă oferită 109, ca orice lucru, evaluării și schimbului pe piața concurențială. Orice om este în același timp vânzător și cumpărător, el participă la sistemul general de evaluare a mărfii. Analiza de acest tip a puterii și a valorii presupune prezența, la Hobbes, a unui postulat de ordin social; simpla definiție psihologică
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ar fi ilustrată de versiunea postcomunistă a lui homo oeconomicus, de un cetățean în plină maturitate, din ce în ce mai european și tot mai deprins să lamineze și să pună la îndoială ierarhiile, să facă alegeri independente și responsabile, și să prefere situațiile concurențiale celor reglementate de autoritatea statului. Cea de-a doua ar fi populată de o țărănime în curs de îmbătrânire, dependentă etic și economic de voința guvernului, lipsită de inițiativă, cu mentalitate colectivistă, prizonieră a unui tradiționalism pietrificat, exterioară circulației ideilor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
1991), dar și din cel al strategiilor de conversie al capitalurilor de stat și atragere de capital străin (Stark și Vedres, 2004). "Noul managerialism" și interesele sale economice au dictat gradul de deschidere al economiei și tranziția spre o economie concurențială (Eyal, Szelény și Townsley, 2001). Dar diferențele nu sunt doar economice. Ceea ce începe să difere este chiar performanța politică în deschiderea sistemului către competiție, funcționarea instituțiilor și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. Nu doar că statele din regiune
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sau a școlii. Din păcate, ești evaluat, notat, apreciat, clasat, încadrat întro ierarhie care ți se poate părea nedreaptă, arbitrară, demolatoare sau dimpotrivă, corectă, justificată, stimulatoare. Nu se poate însă lucra într-o societate bazată pe concurență. Oamenii unei societăți concurențiale riscă adesea să devină niște numere care se întrec în a ocupa primele locuri ale clasamentului. Specialiștii însă au constatat că e toxic pentru un copil să trăiască într-o tensiune a ascensiunii. Atunci au inventat premiile pentru toți și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
J.J. Rousseau, numai că sălbaticul descoperit de Kazantzakis nu e deloc bun. Dimpotrivă, pe acesta îl salvează civilizația, spre deosebire de sălbaticul lui Rousseau care tocmai de civilizație e ireversibil compromis. Omul lui Rousseau preia din evoluția societății concupiscența, zelul demolator, cruzimea concurențială. Omul lui Kazantzakis distilează barbaria primului om prin iubire, prin iertare, prin cultură. Lui, ultimului urmaș al acelui lung șir de strămoși, lui Kazantzakis, îi revine toată responsabilitatea de a îmblânzi sălbăticia atâtor strămoși. „Am de gând să nu las
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
problema inter-generațională. Problema dreptății inter-generaționale este considerată un test sever pentru orice teorie etică. Drept urmare, Rawls își supune propria teorie a dreptății ca imparțialitate (fairness) unei analize severe în context inter-generațional. Întrebarea este dacă sistemul social ca întreg și economia concurențială reglată instituțional pot satisface inclusiv inter-generațional cele două principii ale dreptății enunțate de Rawls, principiul libertății și principiul diferenței. În condițiile în care definim de la bun început un minimum social, răspunsul depinde de măsura în care putem vorbi despre constrângerile
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
baza pe echilibru psihic și pe complexitate cognitivă, n-ar avea nici o șansă. Sunt pline șoselele de asemenea indivizi, e invadată România de specia lor.” Și convenim cu toții că sunt de găsit peste tot, În afaceri, În politică, În medii concurențiale cu deosebire. Se dau exemple, se Încearcă un profil al „limitatului cognitiv” care e tentat să apeleze, pentru a reuși, la invectivă, la pumn, la Încleștarea fălcilor și a mușchilor. Ce-i cu specia asta, de unde a ieșit, așa a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dar cu un scop comun: cea mai bună poziționare/individualizare a lor și a brandurilor lor, în opțiunile de achiziție ale consumatorilor și în accesul mai rapid și neîngrădit la resurse. Sigur că aceste țeluri s-au dovedit nu doar concurențiale între companii, ci au depășit adesea limitele morale admisibile prin efectele lor colaterale foarte grave. Slăbirea puterii statului și lipsa unui sistem nenegociabil de constrângeri legale au reamintit societății că problema trăsăturilor morale ale activităților comerciale îi privea pe toți
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cu microcomportamente organizaționale, inclusiv în lumea interconectată actuală. Utilizarea de tehnologii nepoluante, raționalizarea resurselor, identificarea de surse energetice alternative, dezvoltarea sistematică a capitalului intelectual și orice alte soluții avansate pentru problemele semnalate de mediul de funcționare sunt creatoare de avantaje concurențiale pentru companiile inteligente. Agilitatea în reacțiile de răspuns la așteptările mediului le conferă dreptul de a stabili standarde pentru produse, de a iniția etaloanele și normele sectoriale și le lasă și timpul necesar de îmbunătățire continuă a acestora până ce competitorii
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de subinvestire. Paradigma financiar-juridică clasică a guvernării, centrată pe protecția intereselor acționarilor, a evoluat însă către modele mai complexe, în care locul major îl dețin dimensiunile productiv cognitive de creare a valorii. Noua viziune scoate în evidență faptul că avantajul concurențial al organizației este generat de specificitatea competențelor ei, sau altfel spus, de capitalul uman propriu. În acest sens, teoriile disciplinare și cele cognitive aduc argumente teoretice irefutabile. Teoriile disciplinare despre guvernare Punctele de vedere exprimate în sfera acestor teorii pornesc
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
stabilității, longevității și creșterii comunității. Cu cât societatea este mai prosperă, cu atât mai mult aceasta va absorbi bunurile finale oferite de firme. Cu cât compania dezvoltă relații responsabile cu grupurile interesate, cu atât își îmbunătățește imaginea, îi cresc avantajele concurențiale față de competitori, i se deschid oportunități de a-și maximiza profitul. Majoritatea studiilor și experiența împărtășită de companiile care au integrat strategic RSC și au practici funcționale în acest sens evidențiază că afacerile bune sunt cele cu practici corecte, congruente
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a afirmat, de mai multe ori, la diferite întâlniri la nivel înalt din UE, că avem nevoie de o securitate energetică pe care doar Uniunea o poate realiza. Complementar, el respinge mereu "șantajul energetic" al Rusiei, cere o piață liberă, concurențială și transparentă a energiei, chiar o bursă regională (balcanică) a energiei cu sediul la București ș.a.m.d.. Ce șanse sunt ca asemenea cerințe să se împlinească? Foarte puține. Ceea ce noi numim "șantaj energetic", Rusia numește politică de apărare a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
adaptarea individului la mediul înconjurător și, nu în ultimă instanță, supraviețuirea lui. În societatea postmodernă, fluxul informațional brut canalizat de către mass media devine un nou organ de simț ce influențează aproape în totalitate procesul decizional al individului. Supus unui univers concurențial necruțător, obiectivul unui grup de presă este exclusiv audiența. Nu mai poți vorbi de imparțialitate, ci doar de mecanismele care îi asigură această audiență. Ca atare, individului nu i se mai pun probleme, ceea ce e menirea tuturor informațiilor venite de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
rând dictaturile comuniste de inspirație sovietică, în locul lor instaurându-se regimuri democratice după model occidental. Căderea dictaturilor și renașterea democrației, împreună cu schimbările din planul economiei (trecerea de la economia socialistă planificată și centralizată, bazată pe proprietatea de stat, la economia capitalistă concurențială bazată pe proprietatea privată) și al culturii, conturează așa-numitul fenomen al "tranziției". Problemele tranziției instituționale au fost în mod fundamental legate, în România ca în oricare altă tânără democrație -, de procesele și mecanismele noii sinteze constituționale, după eliminarea edificiului
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
nu se poate lepăda, într-o lume interconectată, de sentimentul responsabilității la scară planetară. Ceea ce-și propune Douglas Kellner, recunoscînd puterea mediatică, este tocmai necesara "alfabetizare" în domeniul criticii media (ca "mediu cultural înșelător"). Inventariind reacțiile teoretice, recunoscînd febrilitatea concurențială, chiar excomunicatorie a teoriilor rivale, autorul purcede la o analiză nemiloasă a imagisticii culturale, îndeosebi a "folclorului" american, survolînd un univers binar. Evaluarea și manipularea merg mînă în mînă pe acest teren "contestat". Iar lectura efectelor de manipulare îl obligă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
activi în procesul politicilor publice. Cel puțin inițial, un astfel de model s-a impus în mică măsură în sistemele anglo-americane și în Franța. Motivele nu erau aceleași în cele două cazuri. Țările anglo-americane operau de obicei pe baza politicii "concurențiale", astfel că tendința de a construi un consens era mai redusă. În același timp, procesul de elaborare a politicilor a fost mai frecvent reactiv decât anticipativ: aceste țări au adoptat rar "o abordare planificată" a politicii publice. Nici în Franța
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
susținut empiric, așa cum vom vedea în continuare, "teoria mandatului" rămâne larg acceptată în cercurile politice din Marea Britanie; păreri similare sunt susținute cel puțin în acele țări liberal-democratice în care tinde să predomine mai curând forma de competiție electorală specifică modelului "concurențial" decât cea caracteristică modelului "consociațional". Mobilizarea electorală are loc rareori, deoarece trebuie îndeplinite patru condiții, ceea ce nu este posibil decât ocazional: * Partidele trebuie să fie disciplinate. Aceasta se întâmplă în majoritatea sistemelor cu mai mult de un partid din Vest
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
într-un stat islamic, ci reclamă dreptul de a trăi cu credința sa, departe de doctori și sorbind Coca-Cola light. Universitara din Cairo, vorbitoare de engleză, germană și înțelegând franceza, visează la acest islam în felul ei protestant, individualist și concurențial, în care aplicarea Șariei nu va mai depinde decât de opțiunea fiecăruia, iar clerul va fi independent de putere. O felicit pentru aceste opinii. Ea îmi răspunde cu șiretenie: Știți, nu sunt sigură că asta o să vă convină. Un islam
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Horia sau Horia Stamatu. Mai întâi de toate însă ne umplu de amărăciune șicanele, minimalizarea la care-i supunem din ce în ce mai des pe cei doi corifei ai rezistenței noastre întru cultură și nu numai, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Un impuls concurențial, o gelozie acră par a străbate, sub unele condeie critice, comentariile de care aceștia au parte postum, situate pe o neașteptată, vădit nedreaptă, curbă descendentă a prețuirii. Și ce am putea spune despre atât de incomodul dar și atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
comercializarea utilajelor terasiere, de construcții și drumuri, a aparatelor de cale și a utilajelor din domenii conexe. Obiectul de activitate al societății se dorea unul foarte complex, care ar fi trebuit să asigure supraviețuirea întreprinderii, chiar și într-un regim concurențial normal. În sfera de activitate, intra producerea și comercializarea utilajelor terasiere, necesare pentru repararea și întreținerea drumurilor (cât de utile ar fi fost și azi ! !), producerea și efectuarea lucrărilor de întreținere a materialului rulant (într-o încercare de recuperare a
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
proiecte de cercetare științifică pe teme majore de Economie agrară. Cele mai reprezentative cărți publicate sunt: Economie agrară (Iași, Editura Universității „Al.I. Cuza“, 1965); Alimentația și agricultura sub influența pieței mondiale (Constanța, Editura „Mondograph“, 1996); Agricultura într-o economie concurențială (Constanța, Editura „Muntenia“, 1998); Management, evaluare și analiză economică în întreprinderile agricole - coordonator (Brașov, Editura „Aldis“, 1999); Relațiile agrare într-o economie competitivă (Constanța, Editura „Europolis“, 2002). Ca o recunoaștere a activității și contribuției sale științifice a fost ales membru
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
devin un semn al existenței acelor întreprinderi și societăți vizitate de catastrofă. Cu alte cuvinte crearea faliților și a falimen- tului invocă apariția unei industrii care să poată deveni falimentară ca o consecință a unui parcurs firesc într-o societate concurențială, „progresistă”. Prin ducerea până la ultimele consecințe a raționamentului paradoxal indus- tria este sublimă, când lipsește cu desăvârșire. Ori tocmai faptul că lipsește o face sublimă în această logică a lui „simț enorm și văz monstruos”, logică transferară însă faptului retoric
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
indivizilor și comunității. Rostul existenței statului, administrației, poliției, școlii, spitalelor, chiar și familiei este acela de a apăra drepturile, de a facilita viața, dezvoltarea și afirmarea persoanei (a oricărei persoane). În raport cu o asemenea filosofie justificativă asupra instituțiilor, accentul pe politici concurențiale sau asistențiale este doar de nuanță, o diferență de grad, nu de natură. Ei bine, oricât ne chinuim noi să demonstrăm la suprafață normativă intrarea în sistemul de referință al acquis-ului comunitar (căci noi încă nu avem filosofii specifice democrațiilor
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
poziția de a distribui resurse publice (normative, financiare, posturi, titluri), primesc direct bani, comisioane, acțiuni sau alte avantaje personale ca să favorizeze o afacere privată sau un interes privat. Acest gen de interese nu ar fi satisfăcute dacă sistemul ar fi concurențial și transparent. Capturarea statului, o formă mult mai malignă de corupție, dar și mai greu de dovedit legal se manifestă atunci când politicienii sau funcționarii publici, adică oamenii care trebuie să acționeze pentru interesul public, acționează sistematic, direct sau indirect, dând
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]