2,979 matches
-
citească publicații medicale pe care le împrumuta de la Barrett (se pare că Chatterton dorise să studieze medicina, în emulație după modelul lui Barrett, care era felcer și anticar; Wilson 1869: 290). Văzînd că la Londra nu își putea cîștiga cu condeiul cele necesare vieții, disperarea l-a împins la această soluție - lucrul ca felcer la bordul unei nave cu destinația Africa (această idee se poate să îi fi venit citind rapoartele asupra negoțului cu sclavi africani care pe atunci devenea tot
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
precum mașinăria unui orologiu, tot astfel psihicul este și el aidoma unui mecanism de ceasornic.] "Plămada Sufletului meu este făcută-n așa fel Încît e prea măreață pentru-un Negoț avar servil: Cînd delirînd într-a Cernelii Nebunie Prind de Condei și public tot ce-mi vine". Elegy, on the death of Mr. John Tandey, Senr. / Elegie, la moartea dlui John Tandey, Sen. - "Lira ce dizolvă sufletul"; "Sumbra-întunecime de la Miezul Nopții". The Shepherds / Păstorii - "Pînza de păianjen din Creierul unui Poet
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
de benzen. Pentru a fi creator individul trebuie, în primă fază, să-și inhibe gândirea logică și să se lase purtat de valul imaginației. Rudyard Kipling (1937-1985) spunea, pe un ton mistic, de un „daemon” care își are sălaș în condeiul scriitorului. A. Einstein a povestit că a descoperit teoria relativității imaginându-se călătorind pe o rază de lumină. Imaginația este un factor foarte important în creativitate, unii autori punând-o pe primul loc între factorii creativi. Th. Ribot și J.
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Convorbiri literare”, „România literară”, „Flacăra”, „Amurg sentimental”, „Magasin” (New York). După 1989 a îndeplinit funcția de consilier editorial la Editura Corint. Înainte de a se aventura în manierismul care îi caracterizează majoritatea cărților de versuri, Ț. R. parcurge etapa de încercare a condeiului liric în două volume aparținând literaturii pentru cei mici: În lumea copiilor (1963) și De mână cu vacanța (1969). Cu toate că nu abandonează acest nivel stilistic, interesul i se va îndrepta în direcția polizărilor formale și a selecțiilor tematice. Dacă manierismul
ŢARANU RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290082_a_291411]
-
Maiorescu În contra direcției de astăzi în cultura română, reprodus în întregime. De o atenție stăruitoare s-a bucurat teatrul românesc, prin Theodor Văcărescu și, mai târziu, prin Pantazi Ghica, ale cărui cronici au dat ziarului consistență culturală. Scrise cu un condei versat, ele au apărut o vreme aproape număr de număr, discutând, pe lângă probleme consacrate dramaturgiei românești, și diverse aspecte ale vieții bucureștene. Literatura franceză a fost popularizată prin comentariile competente ale lui Ulysse de Marsillac, celei germane rezervându-i-se
TERRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290156_a_291485]
-
Vasta activitate publicistică a lui N. Steinhardt, începută încă înainte de război, întreruptă de regimul realismului socialist și condensată apoi în volumele apărute în deceniul al nouălea, poate fi calificată în primul rând drept cea a unui colportor intelectual de elită. [...] Condei harnic și alert, el a vehiculat ideile și operele culturii moderne și contemporane, punând cultura lor la îndemâna oricui a fost dispus să o privească. [...] Calificându-se însuși drept „autor-amator”, recunoscând că îi place mai ales să „hoinărească absolut slobod printre
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
două... mai ales un om cu o familie grea. Pristanda: Nouă suflete, coane Fănică, nouă, și renumerație... Tipătescu: După buget!... Pristanda: Mică, sărut mâna, coane Fănică. Tipătescu: Lasă, Ghiță, cu steagurile de alaltăieri ți-a ieșit bine; ai tras frumușel condeiul. Pristanda: (uitându-se pe sine și râzând) Curat condei! (luându-și numaidecât seama, naiv.) Adicăte, cum condei, coane Fănică?... Tipătescu: Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci și patru de steaguri. Pristanda: (naiv) Da. Tipătescu: Ei?... s-a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Pristanda: Nouă suflete, coane Fănică, nouă, și renumerație... Tipătescu: După buget!... Pristanda: Mică, sărut mâna, coane Fănică. Tipătescu: Lasă, Ghiță, cu steagurile de alaltăieri ți-a ieșit bine; ai tras frumușel condeiul. Pristanda: (uitându-se pe sine și râzând) Curat condei! (luându-și numaidecât seama, naiv.) Adicăte, cum condei, coane Fănică?... Tipătescu: Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci și patru de steaguri. Pristanda: (naiv) Da. Tipătescu: Ei?... s-a pus patruzeci și patru de steaguri? Pristanda: (cu tărie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Tipătescu: După buget!... Pristanda: Mică, sărut mâna, coane Fănică. Tipătescu: Lasă, Ghiță, cu steagurile de alaltăieri ți-a ieșit bine; ai tras frumușel condeiul. Pristanda: (uitându-se pe sine și râzând) Curat condei! (luându-și numaidecât seama, naiv.) Adicăte, cum condei, coane Fănică?... Tipătescu: Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci și patru de steaguri. Pristanda: (naiv) Da. Tipătescu: Ei?... s-a pus patruzeci și patru de steaguri? Pristanda: (cu tărie) S-a pus, coane Fănică, s-a pus
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Fănică și Zoe sunt aici... (merge la ușa din dreapta și bate cu discreție.) Nimeni! (asemenea în stânga.) Nimeni! (vrea să plece prin fund și ca și când și-ar aduce aminte de ceva.) A! Era să uit! (șade la masa de scris, ia condei și hârtie și scrie, citind.) "Dragă Fănică, te-am căutat! Mă întorc peste o jumătate de ceas. Trebuie să ne vedem înainte de întrunire. Așteaptă-mă negreșit; nu ieși: ai puțintică răbdare... Trahanache..." (pune scrisoarea la vedere pe masă.) Acuma să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Constantin Bacalbașa, unul dintre cei mai înzestrați și mai cunoscuți ziariști din perioada de așezare a presei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului XX, și-a exersat condeiul la publicații precum Războiul, România viitoare, L’Indépendance Roumaine, până a-și face debutul, în 1881, la Curierul român. După ce trece pe la cele mai importante gazete ale vremii, în 1895 ajunge la Adevărul, unde, în 1921, în rubrica intitulată „Cronica
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
certitudine că nu este nici o galimatie pe fața pământului, în proză sau în versuri, pe care Convorbirile literare să nu se grăbească a le primi în sânul lor, cu singura condițiune esențială ca să nu cuprindă nimic românesc. Drept probă luai condeiul și improvizai pe loc următoarea frivolitate rimată: eu și ea (Din Gablitz) Ca o liră fără sunet, Ca un fulger fără tunet, Ca un râu fără murmur, Ca o pasere tăcută, Ca o casă ce stă mută Și pustie împrejur
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ziariștii trecutului și-i acoperă de laude dacă au fost filosemiți, fac tot ce pot să fie uitat Cezar Bolliac, care a fost și un mare democrat, dar și un foarte mare român.336 Dar mai erau alți oameni ai condeiului care răsăreau. Era Hasdeu, era Laerțiu, era Scurtescu, era poetul Zamfirescu. Hasdeu începea să fie mare, după cum am mai spus. Prin școli se vorbea de Hasdeu. Polemicile lui cu Junimea din Iași erau urmărite cu simpatie. Fiindcă junimiștii erau politicește
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu bărbieritul și spălatul, după asta îmi îngrijesc un pic și sufletul, nu iau micul dejun în fugă, iar cînd, după cafea și nelipsitul „ceai tare”, ajung la „masa de lucru”, înainte de a reciti puținul ce mi-a ieșit de sub condei în ziua precedentă, mă simt ispitit să răsfoiesc o revistă sau o carte. Șirul acesta de „mici ocupațiuni” îmi arată că mă curăț destul de încet de noapte, că mă dezmorțesc și mă „încălzesc” greu. Chiar dacă aș scrie ceva înainte de ora
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
locale (bucovinene), naționale și internaționale. Simpla juxtapunere a titlurilor din ziare ar fi suficientă pentru ilustrarea faptului că a fost, într-adevăr, dezastruos. *Scriu aproape de douăzeci de ani și încă mai am probleme de vocabular. Cuvîntul nu-mi vine sub „condei” imediat, fraza nu ia de prima dată o turnură definitivă. Ezit în fața formei chiar înainte de a nota întreg gîndul. Țes și destram. Puținătatea realizărilor mele își are aci una din cauze. Aș fi fost mai productiv, oare, într-un alt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
făcut ca înfrîngerea Albaștrilor să pară mai puțin umilitoare. *Doar printr-un singur mod mă pot considera „poet”: prin faptul că și pentru mine, adesea, facit indignatio versum. Disconfortul, conflictele, situațiile dezavantajoase mă „inspiră”, mă determină să pun mîna pe „condei”. Scrisul meu se justifică și funcționează mai bine ca replică. Fără „nervi” m-aș simți banal, inutil, ridicol. Iată de ce, în rugăciunile mele, nu cer niciodată „să-mi piară dușmanii”. Ce m-aș face fără ei? Aș fi de acord
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tot ce e eronat în trecutul meu, să-mi articulez un drum nou, drept. În tot acest interval să am un singur vis, acela că lucrez la cele cinci cărți care ar reprezenta norma mea pe viață de „om al condeiului”. Apoi, odată revenit la normal, să mă apuc de treabă! *A murit locotenent-colonelul (r.) „Aurică” Scărlătescu, un om de o politețe impecabilă, un militar de manual, „ca în filme”. Înalt, locvace, privire mobilă, ardentă, a vrut mereu să știe mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de un patetism vetust sau greșite („cerință de două ori salutară” etc.), ea nu-și va atinge scopul. Autorul e - fără îndoială - un om de bunăvoință, care suferă sincer pentru descreșterea importanței meseriei sale, dar, din păcate, nu are un condei sobru. Tonul ales nu e cel bun: e un ton de ins iritat, deprins să se lamenteze, să alcătuiască memorii către autorități. Cred că Valeriu C. Neștian ignoră un lucru important: acela că „articolele de atitudine” se scriu cu subiecte
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ei. Luptele literare trebuie să fie „socoteli definitive”. Purtate fără convingere sau întrerupte înainte ca adversarul să fie „nimicit” (compromis), ele se termină dezastruos. Aproape sigur, cel de care azi ți se face milă (sau silă) mîine va „voma cu condeiul” asupra ta. *Genoiu a început analiza „sectorului Arte”, spunînd: „E unul dintre cele mai importante sectoare ale redacției”. De toate sînt trei, plus secretariatul. Mă rog, nu această clasificare m-a iritat, ci faptul că, mai departe, arătînd cît de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sînt, probabil, niște copii normali. Dar pentru a hrăni vanitățile celor de sus, „profesioniștii” (din redacțiile ziarelor, de la radio și televiziune) au nevoie de prospătură. Le-o oferă profesorii și părinții dornici de publicitate, iar dacă trebuie, pun și ei condeiul pe ici-pe colo. În loc ca un asemenea act de corupere a minorilor să fie sancționat, cei ce-l fac sînt lăudați! Nici bunul-simț nu te mai ajută să deslușești care-i adevărul despre Cernobîl! Vinovate sînt aparatele de propagandă, care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
putea scrie asemenea hotărîri și nici nu înțelegea ceva din cuprinsul lor.(...) Au pregătit anume pentru așa ceva o bucățică de lemn (un instrument asemănător va folosi și Constantin Cantemir - n.m.) în care au săpat patru litere în limba latină; înmuiau condeiul în cerneala cu care obișnuiau să scrie împărații și îl puneau în mîna acestui împărat; potriveau scîndurica amintită deasupra hotărîrii, apoi luau mîna împăratului și o plimbau împreună cu condeiul peste cele patru litere; iar după ce o treceau prin toate cele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
n.m.) în care au săpat patru litere în limba latină; înmuiau condeiul în cerneala cu care obișnuiau să scrie împărații și îl puneau în mîna acestui împărat; potriveau scîndurica amintită deasupra hotărîrii, apoi luau mîna împăratului și o plimbau împreună cu condeiul peste cele patru litere; iar după ce o treceau prin toate cele patru găuri ale lemnișorului, o lăsau slobodă; și în chipul acesta dobîndeau semnătura împăratului” (Procopius din Caesarea, Istoria secretă, Ed. Academiei, 1972, p. 65; Traducere de H. Mihăescu). *O
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sînt lipsiți de o etică (o atitudine constantă care să-i facă credibili). I-am dat exemple locale, asigurîndu-l că, dacă va fi primit la „Steagul roșu”, ar face o figură aparte. Are nerv, are fler, o anume agilitate a condeiului. Totul e să reziste, căci, am observat, cînd e contrazis ceva mai tare, se dă repede după preopinent. *Sergiu îmi deconspiră (abia acum cînd e certat cu „Nebunul”) aranjamentele „consiliului restrîns” la care au participat G., Sp., Cs. și el
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
unul despre oțet: „Oțetul se vinde la populația din municipiul Bacău cu sticle de schimb pe baza tabelelor de arondare astfel: 1-3 persoane - 1 litru; 4-7 persoane - 2 l.; peste 8 persoane - 3 l. În funcție de resurse (ce dulce aducere din condei!), cantitatea poate crește”. Altul despre electricitate, formulat astfel încît să ai fie un sentiment de mîndrie, fie un sentiment de culpabilitate: „Cetățeni, / Consumînd rațional curentul electric, economisiți banii dvs., îndepliniți o îndatorire patriotică!” Altul cu „normele alimentare” din noiembrie (luna
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
224. Sunt gata să-l expediez de urgență - numai să mi-l ceară. Încă o dată Îți mulțumesc și-ți rămân Îndatorat. Amândurora vă doresc sănătate. M. Niculăiasa 223 Ironizarea unui cuvânt folosit pe toate drumurile, până la completa degradare. Omul de condei și intelectualul cu școală veche cunoștea, de bună seamă, ortografierea corectă. 224 O cerere vagă, fără termen. De aceea Învățătorul din Lămășeni scrie În continuare: „numai să mi-l ceară”. 662 19 25 nov. 1991 Stimate prietene Eugen Dimitriu, Vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]