2,864 matches
-
melancolie unei "anulări a interesului pentru lumea exterioară", ceea ce pictorul sesizează în atitudinea unui Ovidiu care întoarce spatele agitației vibrante a lumii în care a fost inserat, o lume care îi este complet străină. Însă acest dezinteres pentru lumea exterioară configurează și dimeniunea sensibilității artistice a poetului, a cărui ipseitate melancolică constituie și expresia vocației sale. Este foarte posibil ca pictorul să fi avut drept inspirație statuia lui Ovidiu executată de sculptorul italian Ettore Ferrari în 1887 și devenită monument public
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictorii reveriilor feminine, ai sensibilității marcate simbolist prin sugestia unei reflecții colorate de idecidabilele unor emoții, este Nicolae Vermont. Visând (1898), Reverie, Femeie lângă stâncă (1898), Fată tânără cu fața la foc, Doamna în rochie galbenă (1915), Lectura (1919), Pe gânduri (1924) configurează o preocupare de factură simbolistă a pictorului pentru transcrierea stărilor sufletești în spectrul reveriei. Reflecția așezată sub semnul reveriei este feminizată, lărgind cadrele de percepție și de comentariu al clișeului către o nuanțare și rafinare a datelor feminității. Avem o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
femininului. Corul de îngeri protejează o unio mistica definită în termenii unei sexualități eliberate de constrângeri, sau la nivelul unei lecturi freudiene, ca eliberare a principiului plăcerii, sublimat prin artă de constrângerile materiale ale lumii. Prin urmare, aventura umanității se configurează ca aventură a artei în expresia ei cea mai liberă, a unui erotism jubilatoriu, în viziunea particulară a soteriologiei estetice klimtiene. Carl Schorske observă aici reluarea unui set de distincții transpuse în limbajul stilistic, Furiile, "agenții diriguitori ai destinului masculin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
legende nordice și feeriile orientale. Criticul însă nu desparte maniheist apele, ci-l situează pe Loghi la confluența acestor tendințe, încercând o sinteză a lor, fapt care poate fi observat în câteva dintre tabolurile sale, unde elementele recuzitei mitopoetice böckliniene configurează cadrul pentru o feerie orientală. Acest sincretism face parte din chiar substanța simbolismului, iar maestrul hibridizărilor rămâne Gustave Moreau, în picturile căruia se întâlnesc elemente de mitologie greacă, hindusă, persană într-un arabesc care ține atât de caracterul decorativ al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și ilustrarea unor legende sau episoade din eposul germanic, își transmit în ecou puterea de seducție. Spiridon Antonescu nu vede în vehicularea unei recuzite simboliste de inspirație böckliniană o formă de epigonism, aceasta pentru că alfabetul sensibilității simboliste, cu iconurile proprii, configurase deja un vocabular simbolist european, la îndemâna oricui. Credem că este permis orișicui să guste subiectele medievale, baladele sau orice alte motive nereale, fie că ele se întâlnesc prin legende străvechi și la alte popoare, fie că sunt plăzmuite de mintea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
operei pictorului, scot în evidență tematica socială în picturile lui Luchian, obnubilând aproape complet cealaltă dimensiune a influenței Jugendstil-ului în opera sa, plasând-o într-un registru minor, sau circumscriind-o unei etape tranzitorii a formării sale. Theodor Enescu configurează acest context secesionist cu care Luchian luase contact prin studiile sale la München, unde pleacă în toamna anului 1889 pentru a se înscrie la Academia de arte frumoase. "Pictură idealizantă cu teme mitologice și fantezii decorative făceau o seamă de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dimensiune "contemplativă" și aceste figuri spiritualizate, hieratice, avem în Cecilia Cuțescu-Storck o reprezentantă a simbolismului românesc în pictură. Capitolul IX IX.1. Secesiuni europene De la bun început, ceea ce pare să constituie numitorul comun al majorității secesionismelor europene, minirevoluții artistice care configurează profilul unei arte moderne proteice, este eclectismul lor, dublat de antiacademismul manifest al celor care li se alătură corelat cu atitudinea antiestablishment. În genere, mișcările secesioniste nu își fundamentează demersul pe un set de reguli există și excepții așa cum nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Michelangelo. De asemenea, sunt acceptate interpretările teogoniilor orientale, însă nu și cele ale raselor galbene, straniu rasism estetic! Acest regulament de ordine interioară nu a fost ținut cu strictețea enunțării sale, el reprezintă, mai degrabă, un program, o opțiune estetică configurând cadrul formal al unei arte simboliste. Salonul rozacrucian a reușit să adune printre expozanți printre cei mai importanți pictori simboliști ai vremii, din Franța și Belgia în special, dar și din Olanda, Germania și Elveția. Expun aici Fernand Khnopff, Jean
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
relevantă pentru proiectul edificării unei arte moderne la începutul secolului XX în România. Articolul lui Ion C. Bacalbașa, cel care deschide primul număr, nu reprezintă un manifest propriu-zis, nu conține un program bine structurat, vehiculând o serie de generalități. El configurează, mai degrabă, o atitudine, reluând o parte din dezideratele secesioniste, prezentate în manifestul propriu-zis de la Salonul Independenților din 1896. Argumentele lui I. Bacalbașa constau în afirmarea necesității dezvoltării artelor frumoase, a unui gust educat, a promovării tinerilor artiști și a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
căutări estetice în epocă, curente ai căror reprezentanți se aflau în mijlocul unor dezbateri teoretice cu contestări, sau, dimpotrivă, exaltări conduse de critici profesioniști sau de literați deveniți redutabili critici de artă Baudelaire, Huysmans, Péladan, Lemmonier, Apollinaire etc. în lipsa unei tradiții configurate la nivelul receptării estetice, a unor repere sigure, poate cu excepția lui Nicolae Grigorescu, figură emblematică pentru desprinderea de pictura academică, opțiunile estetice rămân cantonate în zona unor modele exemplare, legate de mediul formativ occidental al fiecăruia dintre artiști. Opțiunile privind
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unor "lupte de școală" și a unor delimitări, diferențieri pe baza unor estetici minuțios și clar formulate, fapt caracteristic pentru cultura plastică franceză. În absența unei tradiții solide în arta plastică, mai importantă apare formarea unor artiști români care să configureze o identitate proprie artei plastice românești. Astfel, eclectismul bine temperat al asociației, deschis oricărui gust sau sensibilități artistice autentice, nu se bazează pe o selecție drastică și face posibilă detașarea ulterioară a celor remarcabili, precum Ștefan Luchian. Fără a o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Jugendstil-ului sau Art Nouveau-ului. Sunt enumerate și revistele care au făcut reclamă Ilenei, preluând o parte din desene în paginile lor, printre acestea Noua revistă română, Albina, Gazeta Săteanului, Literatură și artă română. În fulguranta ei apariție, revista Ileana configurează mai clar fenomenul secesionist în artele plastice, încadrat de o pronunțată sensibilitate decadento-simbolistă, marcată definitoriu în jurul anului 1900 și cu reverberații până în preajma izbucnirii Primului Război Mondial. Capitolul X X.1. Țigănci exotismul spiritualizat. Cecilia Cuțescu-Storck Țigăncile constituie una dintre temele picturii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
atât de puternică, ce a trecut de la cutumiara manifestare feminină a suferinței prin bocet, la tăcere. Capul Sfântului Ioan este înconjurat de o dublă mângâiere, cea a mâinii care-i atinge fața și cea a obrazului Salomeei, acolade pioase care configurează o circularitate maternală. Nu mai aveam acea confruntare de efect hipnotic, ca în cazul Apariției lui Gustave Moreau sau a Climaxului lui Aubrey Beardsley. Apropierea nu confruntă cele două chipuri, ci are ceva dintr-o consolare aproape maternă, acest cap
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
transformă casa estetului decadent într-o instalație corespunzătoare propriei sale sensibilități, într-o mise en scene. Interiorul nu reprezintă decât un reflex narcisic al locatarului, o hermeneutică adecvată a personajului ar putea să pornească de la proiecția ipsatorie pe care o configurează propria sa locuință. Felul în care scriitorii și artiștii își decorează apartamentele devine semnificativ și constituie un element definitoriu al esteticii cameristicii decadente, al sensului pe care acești esteți îl dau locuirii în acord cu o recuperare a simbolului ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este doar clasificat precum în cabinetele de curiozități ordonate enciclopedic, în vogă între 1540 și 1740563, ci și calificat estetic. Valoarea sa decurge atât din locul pe care-l ocupă într-o colecție, cât și din plasarea sa simbolico-estetică care configurează o ordine superioară a ansamblului. Unul dintre idealurile simboliste este cel al operei de artă totale și, în acest sens, obiectul intră într-o rețea de corespondențe. Naratorul nu face decât să vorbească despre un sine dizolvat în obiecte, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decât un proces, o prelungire a sufletului""564. Casa cu care Marius o identifică nu este doar locuită, ci este vie, animism speculativ care induce o serie de suprapuneri ale afectelor transpuse la nivelul arhitecturii, decorațiunilor interioare etc., fiecare element configurând o "personalitate" imobiliară. Într-un astfel de suflet ordonat, așa cum viața o arată mereu, se stabilesc singure tot felul de delicate afinități între ea și ușile și coridoarele casei, între luminile și umbrele exterioare habitaclului ei, până ce, în fine, ea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alți arhitecți precum Frank Lloyd Wright, iar artistul aplică aceleași principii pentru decorațiunile interioare realizate în 1907 pentru villa Hohenhof, rezidența lui Karl Ernst Osthaus. Radu Stern relevă dimensiunea utopist-estetică a proiectului edilitar al lui Van de Velde menit să configureze o Gesamtkunstwerk. "În viziunea lui, casa lui trebuia să simbolizeze sinteza mult- așteptată a artelor. Obsedat de ideea de Gesamtkunstwerk, opera de artă totală, van de Velde a vrut ca totul în Bloemenwerf să fie coordonat: fiecare obiect urma să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pergament galben, culoarea preferată de către Mișcarea Estetică din Anglia; desene punctează spațiile interstițiale alături de sculpturi "din mai toți sculptorii noștri". Obiectele decorative, vaze, stofe, covoare orientale, suveniruri cu caracter estetic își au locul lor în economia simbolică a interiorului care configurează un spațiu deschis prin sugestie unui evazionism delectabil pentru care Pompei, Napoli, Paris, Constantinopol, reprezintă deopotrivă repere reale și imaginare. XII.3. Casa Storck exotismul încarnat Asemeni simbolistului belgian Fernand Khnopff, care-și încredințează viziunea unui arhitect, casa fiind făcută
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și elaborarea unor comportamente adaptative adecvate”. D. Cristea subliniază că fundamentul activității de construire a realității sociale este determinat de limbaj, un operator care prin particularitățile sale socio-culturale și individuale marchează „În mod fundamental sistemul de categorii și reprezentări ce configurează universul social”. Autorul citat prezintă o schemă explicativă a procesului de construire a realității sociale, marcând și locul reprezentărilor sociale. Acest proces Începe cu stimuli primari (factori din mediul natural și social care acționează În ontogeneză asupra subiectului) și stimuli
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
spre inovare, dispoziția spre intuiție, dispoziția spre căutarea perfecțiunii și dispoziția spre obținerea satisfacției. Tipul orientat spre inovare este caracterizat prin tendința de căutare a informațiilor, de Îmbogățire a cunoștințelor. Pe baza acestora oamenii tind să planifice, să inventeze să configureze. Persoanele care manifestă acest tip sunt autonome, caută să devină competente În domeniul lor de activitate, cu voință puternică și permanent orientate spre Înțelegere și cunoaștere. Nu doresc doar să stăpânească anumite situații, ci sunt Înclinați să caute soluții pentru
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
locul de muncă, care sunt factorii monetari În intenția de a cumpăra, factori de influență În comportamentul de consum, de ce unii oameni economisesc bani, de ce alții, altruiști, sunt caritabili. Sunt prezentate deasemenea, o serie de studii și rezultatele obținute care configurează structura atitudinilor față de bani. J. Luft (1957) a descoperit că venitul săptămânal al unei persoane influențează modul În care ceilalți o percep. Astfel, o persoană bogată era văzută În America la acea vreme ca fiind relativ sănătoasă, fericită și adaptată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
comunitate de opinie"). Consacrarea noului înțeles poate fi datată cu exactitate ca intrându-și în drepturi semantice depline în anul 1274, cu ocazia Conciliului de la Lyon, în contextul căreia "națiune" ajunge să semnifice o "comunitate de opinie". Sensul secund se configurează în contextul dezbaterilor teologice medievale, unde "națiune" a început să desemneze "facțiunile din cadrul republicii ecleziale" (Greenfeld, 1992, pp. 4-5). Un al treilea sens s-a cristalizat odată cu emergența înțelegerii conceptului de "națiune" ca "reprezentanți ai autorității politice și culturale" (Greenfeld
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unire politică a etnicilor români într-o singură formațiune statală (i.e., împlinirea principiului naționalismului enunțat de Gellner) trebuie luate ca reprezentând mai degrabă pâlpâiri ideatice, licăriri intelectuale, decât expresia unui program politic bine articulat. Programul unirii politice avea să se configureze progresiv, precizându-se gradual, în decursul primei jumătăți a secolului al XIX-lea, urmând ca ulterior mișcărilor revoluționare de la 1848, tema unirii să devină o chestiune stringentă aflată în capul listei pe agenda politică a elitelor românești. Preocuparea supremă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Preluând subiectul pe filiera Ureche-Costin-Cantemir-Klein, membrii Școlii au exhaustat subiectul în confruntarea istoriografică dată cu istoricii imperiali în numele nobilității originare a românilor. Prin importantele lor opere istoriografice, cărturarii ardeleni au articulat și consolidat o proeminentă conștiință de sine a românilor, configurată în jurul axului central al latinității poporului român. Totuși, această identitate etnică atât de ferm conturată în conștiința colectivă a românilor nu era dublată și de un program politic de unire a tuturor românilor într-un singur stat național. Proiectul statului-națiune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cât și replica dacistă (în cea mai autohtonistă formulă aceasta regăsindu-se în fanteziile pelasgice ale lui Nicolae Densusianu). Deși extreme, ambele poziții își au originea în constatări factuale suportate de investigații arheologice și lingvistice. Conștiința istorică românească a fost configurată prin extrapolarea imaginativă pe baza elementelor factuale, mult dincolo de parametri setați de standardele metodologice ale cercetării științifice. Națiunea română, ca de altfel majoritatea națiunilor moderne, este produsul ficționalizării înrădăcinate istoric. Ceea ce face ca memoria colectivă, ca bază a conștiinței de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]