2,949 matches
-
de hrană, bacteriile pot fi: Bacteriile respira diferit, în funcție de condițiile de care dispun. Și anume, pot fi bacterii aerobe, care folosesc pentru respirație oxigenul atmosferic, și bacterii anaerobe, care își desfășoară activitatea în lipsă oxigenului. Celulele bacteriene cresc datorită noilor constituenți celulari rezultați din procesele de biosinteza. Această creștere se oprește la un anumit moment dat când începe diviziunea celulară. La bacterii au fost identificate mai multe modalități de multiplicare: Se realizează prin divizarea celulei mama în două celule fiice, cel
Bacterie () [Corola-website/Science/300776_a_302105]
-
studiază constituenții fundamentali ai materiei și interacțiunile acestora. O particulă elementară este o particulă subatomică ale cărei proprietăți pot fi înțelese fără a presupune că ea ar avea o structură internă. În dezvoltarea fizicii cuantice, unele particule subatomice considerate elementare la un
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
acestea constau din „corpusculi” de sarcină electrică negativă și masă mult mai mică decât masa oricărui ion cunoscut. Din faptul că raportul sarcină/masă era independent de natura electrozilor rezulta că acești "electroni", cum au fost numiți mai târziu, erau constituenți esențiali ai oricărui atom. Întrucât atomii sunt electric neutri și mult mai masivi, se punea întrebarea cum este distribuită în atom sarcina pozitivă compensatoare, care trebuia să constituie aproape în întregime masa atomului. O grup de cercetători sub îndrumarea lui
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
spera să-l poată înfăptui după încheierea primului război mondial. Scopul strategic al lui Piłsudski era acela de face să renască o formă modernă de uniune statală, în timp ce lucra pentru dezintegrarea Imperiului Rus, (iar mai târziu a Uniunii Sovietice), în constituenții lui etnici. Dacă s-ar fi realizat aceste planuri, cea mai mare parte a Europei Centrale s-ar fi transformat într-o "a treia Europă", și care ar fi trebuit să fie invulnerabilă la amenințările dușmanilor tradiționali din est și
Międzymorze () [Corola-website/Science/299328_a_300657]
-
care se credea că va aduce astfel de transformări la o singură atingere. Începând cu anul 600 i.Hr, filosofii greci au conceput noțiuni menite să determine natură materiei. Anaximandru din Milet (610-545 i.Hr) consideră că aerul este principalul constituent al materiei; Heraclit din Efes (544-484 i.Hr) consideră focul că și constituent, privind lucrurile din perspectiva unei schimbări continue. Școală eleata, reprezentată de Parmenidae (515-450 i.Hr) consideră lumea ca fiind o unitate și schimbarea era privită drept o
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
fosfații (PO) și alții. Ionii în stare gazoasa sunt adesea cunoscuți sub numele de plasma. Un "compus" reprezintă substanță chimică pură, formată din mai mult de 1 element. Proprietățile compusului sunt determinate de ușoare similitudini cu cele ale elementului sau constituent. Nomenclatura standard pentru compuși este determinată de către Uniunea Internațională de Pură și Aplicată (IUPAC). Compușii organici sunt numiți conform sistemului de nomenclatura organică., în timp ce compușii anorganici sunt numiți conform sistemului nomenclaturii anorganice. De asemenea, Chemical Abstracts Service stabilise o metodă
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
Filozoful canadian de origine franceză Hervé Fischer definește și el monoteismul ca fiind ""una dintre cele mai mari catastrofe ideologice din istoria umanității"" și o formă de ""sclavagism religios"." (""Nous Serons Des Dieux"", VLB éditeurs 2006, p. 52: "Les monothéismes constituent l'une des pires catastrophes idéologiques de l'histoire humaine." La pagina 36: "Zeii monoteismelor aproape că și-au negat creațiile, condamnând și strivind sub călcâiul lor lumea, aplatizând-o pe treapta cea mai de jos a cosmogoniei, aproape de Iad
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
a făcut cele două expediții în Antarctica la începutul secolului XX, teoria medicală general acceptată era că scorbutul era cauzat de mâncarea la conservă contaminată. În 1881, chirurgul rus Nikolai Lunin a hrănit șoareci cu un amestec artificial de toți constituenții laptelui cunoscuți la momentul respectiv, adică proteine, grăsimi, carbohidrați și săruri. Aceștia au murit, în timp ce șoarecii hrăniți cu lapte natural s-au dezvoltat normal. A formulat o concluzie precum că "un aliment natural ca laptele trebuie deci să conțină, pe lângă
Vitamină () [Corola-website/Science/298442_a_299771]
-
se pot forma doar sub influența „forței vitale” în corpul organismelor. În timpul primei jumătăți a secolului al XIX-lea, au fost publicate primele studii sistematice ale compușilor organici. În 1828, Friedrich Wöhler, pionierul chimiei organice, a sintetizat ureea (carbamida), un constituent al urinei, folosind numai materiale anorganice ca punct de plecare (cianat de potasiu și sulfat de amoniu). Aceasta a fost prima dată când un compus organic a fost sintetizat în laborator fără să se folosească materiale biologice. Această sinteză a
Chimie organică () [Corola-website/Science/298522_a_299851]
-
Celuloza este o substanță macromoleculară naturală din clasa glucidelor, fiind constituentul principal al membranelor celulelor vegetale. Celuloza este polizaharidă și împreună cu lignina (un compus macromolecular aromatic) și alte substanțe, formează pereții celulelor vegetale și conferă plantei rezistență mecanică și elasticitate. Aceasta are aceeași formulă brută ca și amidonul (CHO), unde "n
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
substanțe, formează pereții celulelor vegetale și conferă plantei rezistență mecanică și elasticitate. Aceasta are aceeași formulă brută ca și amidonul (CHO), unde "n" poate atinge cifra miilor. Celuloza a fost prezentă pe Terra de când au apărut copacii și plantele fiind constituentul principal al pereților celulari vegetali. Datorită acestui fapt nu există o dată anume pentru descoperirea ei; a apărut înainte de nașterea omului. Recunoașterea celulozei ca fiind un constituent principal al peretelui celular vegetal a fost în glucoză. Hârtia (cea mai utilizată celuloză
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
miilor. Celuloza a fost prezentă pe Terra de când au apărut copacii și plantele fiind constituentul principal al pereților celulari vegetali. Datorită acestui fapt nu există o dată anume pentru descoperirea ei; a apărut înainte de nașterea omului. Recunoașterea celulozei ca fiind un constituent principal al peretelui celular vegetal a fost în glucoză. Hârtia (cea mai utilizată celuloză) a fost creată prima dată în anul 1838 datorită descoperirilor botanistului francez Anselme Payen care a izolat celuloza pentru prima dată din lemn. Atunci a fost
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
consultant. Membru corespondent al Academiei Române (din 1 noiembrie 1948). A studiat izopodele terestre din România și a descoperit glandele tegumentare la aceste nevertebrate și spiralația traheolelor de la insecte. A studiat citologia canalului aferent al izopodelor cu ajutorul microscopului electronic. A cercetat constituenții morfologici ai citoplasmei, evoluția glandei suprarenale la vertebrate, structura funcțională electronomicroscopică a glandei androgene etc. A făcut investigații originale în citologia și embriologia experimentală și a inițiat tehnica culturilor în țesuturi. A promovat cercetările faunistice în România și ecologia terestră
Vasile Gh. Radu () [Corola-website/Science/307149_a_308478]
-
și fluxul de secreție. 1000 ml de salivă mixtă nestimulată conține 994 grame de H2O, 1 g de substanțe solide suspendate(celule epiteliale exfoliate, leucocite dezintegrate, microorganisme orale), 5 g de substanțe dizolvate (2 g substanțe anorganice și substanțe organice). Constituenți anorganici ai salivei: K+ = 31-131 mg/100; Na+ =30-151 mg/100; Ca2+ = 4,5-15 mg/100; Mg2+ = 0,3-1 mg/100; P total = 12-26 mg/100. După cum observam,ionii de K+,P+ se găsesc în cantitate mai mare în salivă
Salivă () [Corola-website/Science/307280_a_308609]
-
12-26 mg/100. După cum observam,ionii de K+,P+ se găsesc în cantitate mai mare în salivă decât în serul sanguin. Concentrația de Ca este intermediara celei din sângele arterial și venos, iar Na+ se afla în concentrație mai mică. Constituenții anorganici ai salivei, pot influența indirect flora microbiana orala prin, presiunea osmotica, rolul activ sau inhibitor al unor enzime și valoarea potențialului redox. În salivă mai pot apărea următorii compuși organici străini: săruri de mercur și plumb, iod radioactiv, etc.
Salivă () [Corola-website/Science/307280_a_308609]
-
și plumb, iod radioactiv, etc. Compușii anorganici ai salivei se remarcă prin existența posibilității combinării unor ioni cu formare de compuși insolubili PO3 și CO3Ca, care se depun ca tartru pe dinți sau sub formă de calculi în glandele salivare. Constituenții organici ai salivei sunt: proteine, glucide, mucine, enzime, colesterol, vitamine, aminoacizi, hormoni. O parte din constituenții organici provin din alimente iar alții rezultă în urma metabolismului din cavitatea bucală precum și a florei microbiene orale. Unii constituenți organici sunt tranzitorii, iar alții
Salivă () [Corola-website/Science/307280_a_308609]
-
ioni cu formare de compuși insolubili PO3 și CO3Ca, care se depun ca tartru pe dinți sau sub formă de calculi în glandele salivare. Constituenții organici ai salivei sunt: proteine, glucide, mucine, enzime, colesterol, vitamine, aminoacizi, hormoni. O parte din constituenții organici provin din alimente iar alții rezultă în urma metabolismului din cavitatea bucală precum și a florei microbiene orale. Unii constituenți organici sunt tranzitorii, iar alții rămân în saliva un timp suficient de mult, încât sa influențeze flora microbiană orală (aminoacizii, glucidele
Salivă () [Corola-website/Science/307280_a_308609]
-
de calculi în glandele salivare. Constituenții organici ai salivei sunt: proteine, glucide, mucine, enzime, colesterol, vitamine, aminoacizi, hormoni. O parte din constituenții organici provin din alimente iar alții rezultă în urma metabolismului din cavitatea bucală precum și a florei microbiene orale. Unii constituenți organici sunt tranzitorii, iar alții rămân în saliva un timp suficient de mult, încât sa influențeze flora microbiană orală (aminoacizii, glucidele și vitaminele servesc pentru nutriția florei microbiene). Funcțiile salivei sunt: Este secretată de glandele salivare parotide, sublinguale și submaxilare
Salivă () [Corola-website/Science/307280_a_308609]
-
însă un teritoriu mult mai profund, având reminiscențe din cultura și mentalitatea niponă timpurie și strânse legături cu codul Bushido. Nu se cunoaște o origine exactă a organizațiilor criminale japoneze deoarece acestea s-au dezvoltat în general din mai mulți constituenți ai societății tradiționale. Una dintre teoriile care încearcă să explice originile grupărilor de acest fel trimite la niște personaje marcante din îndepărtatul secol XVI, și anume la foștii samurai rămași fără stăpan, numiti “rōnin”. Printre aceștia existau persoane ce purtau
Yakuza () [Corola-website/Science/308552_a_309881]
-
poate observa, oyabun - kobun este o relație de tip bilateral, implicând doi membri care nu au același statut, și care pot fi reprezentați astfel: oyabun (părintele) poate fi unul singur și kobun (fiul), care poate fi reprezentat de mai mulți constituenți. În articolul său, Ishino face distincția între mai multe tipuri de înrudire, dintre care cea mai importantă pentru înțelegerea structurii adoptate de către gruparile yakuza este pseudo-înrudirea. Astfel definește acesta relația de tip oyabun - kobun, ca fiind o pseudo-înrudire. O reprezentare
Yakuza () [Corola-website/Science/308552_a_309881]
-
foarte important este conceptul de “ierarhie” care are o mare pondere în buna desfășurare a activităților unui grup și cu precădere în instalarea conceptului “oyabun - kobun”. În consecință, sistemul de construcție pe care un grup se bazează pornește de la un constituent care reprezintă puterea absolută, aflându-se în fruntea tuturor, și merge către constituentul cu un statut mai scăzut, cei doi având o relație reciprocă, cu o ideologie comună. Relația de tip oyabun - kobun are drept complinitor relația “senpai - kōhai” (senior-junior
Yakuza () [Corola-website/Science/308552_a_309881]
-
desfășurare a activităților unui grup și cu precădere în instalarea conceptului “oyabun - kobun”. În consecință, sistemul de construcție pe care un grup se bazează pornește de la un constituent care reprezintă puterea absolută, aflându-se în fruntea tuturor, și merge către constituentul cu un statut mai scăzut, cei doi având o relație reciprocă, cu o ideologie comună. Relația de tip oyabun - kobun are drept complinitor relația “senpai - kōhai” (senior-junior), relație foarte bine reprezentată în cadrul instituțiilor de învățământ și cele culturale, cum ar
Yakuza () [Corola-website/Science/308552_a_309881]
-
adaos este prezent în operația de sudare doar atunci când rostul (spațiul dintre componente) care trebuie umplut este mare sau când materialele ce trebuie îmbinate nu sunt compatibile metalurgic. Trebuie astfel ales un material care să interacționeze (formeze soluții solide sau constituenți nefragili) atât cu un material, cât și cu celălalt material, astfel încât materialul de adaos să realizeze puntea de legătură între cele două materiale. Materialul din care se confecționează electrodul (ME) este un alt factor important care afecteaza operația de sudare
Sudare () [Corola-website/Science/308632_a_309961]
-
gaură de cheie). Este un procedeu de sudare care face parte din categoria procedeelor de sudare prin topire. Sursa de căldură este o flacără oxi-gaz. Uzual, cele două gaze sunt acetilena și oxigenul. Acetilena este obținută din reacția a doi constituenți chimici: carbidul și apa și se poate produce in-situ, în generatoare, sau livrată în butelii. Acetilena este un material inflamabil, cu viteză ridicată de ardere. Pentru sudare se folosește flacăra primară (nucleul flăcării). Temperatura ridicată a flăcării este asigurată de
Sudare () [Corola-website/Science/308632_a_309961]
-
de formulat sau înțeles, ei neavând concepte abstracte, adică sensuri care să pună împreună familii de constituienți naturali sau conceptuali, caracterizați printr-un nucleu de similitudine. Niciun raționament generalizabil nu se poate construi fără sensuri abstracte, aparținând la familii de constituenți naturali sau mentali. Simplu definit, abstracție este consecința unei acțiuni informaționale alcătuită din minim următorii pași: 1-Identificarea unor constituenți modali într-un spațiu obiectual interactiv dat. 2-Analiza alcătuirii formelor recunoscute și separarea unor similitudini comune între diferite tipuri de constituenți
Abstracție () [Corola-website/Science/308666_a_309995]