5,110 matches
-
în motivarea fuziunii sau achiziției sub imperiul necesității de confort strategic, reprezentând mai degrabă o protecție contra unei eventuale încercări de preluare ostilă decât o acțiune justificată economic. 4.3. Practici restrictivetc "4.3. Practici restrictive" Admițând imperfecțiunile pieței, relațiile corporației cu mediul său extern pot căpăta forme care restricționează libera concurență. Aceste restricții se pot clasifica în două mari categorii. Prima categorie o reprezintă restricțiile pe orizontală, așa-numitele aranjamente de piață sau comportamentul colusiv 11. Comportamentul colusiv se referă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Witterick, 1997). Legea privind competiția - în fapt, principala măsură de promovare a competiției pe care o poate lua un stat (cu condiția să fie și aplicată) - nu discriminează, teoretic, între firmele naționale și cele străine. Ea monitorizează comportamentul concurențial al corporației, urmărind ca aceasta să nu abuzeze de poziția dominantă pe piață 15 (trăsătură circumstanțială), dar protejând-o, în același timp, de practicile neloiale ale firmelor naționale sau ale filialelor altor corporații. Existența legislației de concurență nu înseamnă automat că aceasta
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
naționale și cele străine. Ea monitorizează comportamentul concurențial al corporației, urmărind ca aceasta să nu abuzeze de poziția dominantă pe piață 15 (trăsătură circumstanțială), dar protejând-o, în același timp, de practicile neloiale ale firmelor naționale sau ale filialelor altor corporații. Existența legislației de concurență nu înseamnă automat că aceasta este și implementată. Instituțiile slabe, experiența redusă de monitorizare și control și gradul ridicat de corupție explică de multe ori eșecul implementării legilor privind concurența în economii emergente, inclusiv în România
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
firmele de contabilitate care dispun de resurse substanțiale, de expertiză foarte specializată, pe o arie deosebit de întinsă și care se bucură de o puternică reputație pe piețele financiare internaționale pot oferi servicii contabile de natura și calitatea celor solicitate de corporațiile transnaționale. Pe de altă parte, piața nu este unitară, orizontul ei geografic fiind de fiecare dată național, din cauza diferențelor existente între reglementările naționale din fiecare țară. Analizând fiecare piață națională a statelor membre, Comisia a constatat că pe nici una dintre
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ei în privința prețului pe piață, având îndeplinite și alte condiții cum ar fi bariere ridicate la intrare, legături structurale între furnizori, produse omogene, transparența pieței. Comisia a identificat prezența unora dintre aspectele menționate și pe piața serviciilor de contabilitate adresate corporațiilor transnaționale, precum: întrucât companiile au nevoie de o evidență contabilă bine făcută, elasticitatea prețului este mică; întrucât rareori sunt posibile inginerii financiare, omogenitatea produsului este foarte mare; prețurile acestor servicii sunt făcute publice în bilanțurile anuale ale beneficiarilor lor, deci
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ele nu a fost respinsă. În perioada 1990-2006 (semestrul I), dintr-un număr total de 3.171 de notificări, doar 131 au ajuns în faza a doua de investigații, iar dintre acestea, 23 au fost respinse. Capitolul 5tc "Capitolul 5" Corporația și statul: cine e șoarecele, cine e pisica?tc "Corpora]ia [i statul\: cine e [oarecele, cine e pisica?" 5.1. Conflict și complementaritatetc "5.1. Conflict și complementaritate" Relația dintre corporația transnațională și statul de origine, respectiv statul-gazdă, a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
23 au fost respinse. Capitolul 5tc "Capitolul 5" Corporația și statul: cine e șoarecele, cine e pisica?tc "Corpora]ia [i statul\: cine e [oarecele, cine e pisica?" 5.1. Conflict și complementaritatetc "5.1. Conflict și complementaritate" Relația dintre corporația transnațională și statul de origine, respectiv statul-gazdă, a fost întotdeauna controversată în literatura de specialitate. Viziunea conform căreia o corporație americană, de exemplu, exprimă necesar interesele politicii americane și este necesar în conflict cu statul în care are o filială
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
i statul\: cine e [oarecele, cine e pisica?" 5.1. Conflict și complementaritatetc "5.1. Conflict și complementaritate" Relația dintre corporația transnațională și statul de origine, respectiv statul-gazdă, a fost întotdeauna controversată în literatura de specialitate. Viziunea conform căreia o corporație americană, de exemplu, exprimă necesar interesele politicii americane și este necesar în conflict cu statul în care are o filială este mult prea simplistă. Rugman și Verbeke (2003) fac o sinteză a teoriilor privind relația dintre corporația transnațională și statul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
conform căreia o corporație americană, de exemplu, exprimă necesar interesele politicii americane și este necesar în conflict cu statul în care are o filială este mult prea simplistă. Rugman și Verbeke (2003) fac o sinteză a teoriilor privind relația dintre corporația transnațională și statul de origine, respectiv statul-gazdă, într-o interpretare bidimensională a acestei relații: conflict și complementaritate. Hymer (1976), viziunea marxistă asupra forțelor de producție și, mai ales, teza celebră a lui Vernon (1971) descriu o relație antagonistă între corporații
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
corporația transnațională și statul de origine, respectiv statul-gazdă, într-o interpretare bidimensională a acestei relații: conflict și complementaritate. Hymer (1976), viziunea marxistă asupra forțelor de producție și, mai ales, teza celebră a lui Vernon (1971) descriu o relație antagonistă între corporații și state. La polul opus, teoriile ortodoxe ale internaționalizării (vezi capitolul 2 din această lucrare) și, mai ales, paradigma eclectică a lui Dunning pun accentul pe complementaritatea între scopurile corporației și cele ale statelor, pe modul în care toate părțile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
celebră a lui Vernon (1971) descriu o relație antagonistă între corporații și state. La polul opus, teoriile ortodoxe ale internaționalizării (vezi capitolul 2 din această lucrare) și, mai ales, paradigma eclectică a lui Dunning pun accentul pe complementaritatea între scopurile corporației și cele ale statelor, pe modul în care toate părțile pot avea de câștigat sau cel puțin pe modul în care interacționează (se completează) activele corporației și cele ale statelor. Figura 5.1 - Relația CTN - stat de origine și stat-gazdă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și, mai ales, paradigma eclectică a lui Dunning pun accentul pe complementaritatea între scopurile corporației și cele ale statelor, pe modul în care toate părțile pot avea de câștigat sau cel puțin pe modul în care interacționează (se completează) activele corporației și cele ale statelor. Figura 5.1 - Relația CTN - stat de origine și stat-gazdă, reflectată în literatura internațională (Sursa: Rugman, Verbeke, 2003) Porter (1990) a insistat pe modul în care politica publică din statul de origine determină caracteristicile mediului de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
5.1 - Relația CTN - stat de origine și stat-gazdă, reflectată în literatura internațională (Sursa: Rugman, Verbeke, 2003) Porter (1990) a insistat pe modul în care politica publică din statul de origine determină caracteristicile mediului de afaceri în care se formează corporația. Promovarea (de cele mai multe ori fără rezultate) a campionilor naționali, prin subvenții în țara de origine pentru a derula comerț și investiții în străinătate, se înscrie tot în categoria complementarității dintre corporație și politica statului de origine. Teoria neoclasică în general
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
determină caracteristicile mediului de afaceri în care se formează corporația. Promovarea (de cele mai multe ori fără rezultate) a campionilor naționali, prin subvenții în țara de origine pentru a derula comerț și investiții în străinătate, se înscrie tot în categoria complementarității dintre corporație și politica statului de origine. Teoria neoclasică în general, adepta unui stat-gazdă slab, vede sursa de conflict între corporație și statul-gazdă în așa-numita „tactică a înțelegerii învechite”, prin care se schimbă condițiile investiționale atunci când există bariere la ieșirea de pe
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
prin subvenții în țara de origine pentru a derula comerț și investiții în străinătate, se înscrie tot în categoria complementarității dintre corporație și politica statului de origine. Teoria neoclasică în general, adepta unui stat-gazdă slab, vede sursa de conflict între corporație și statul-gazdă în așa-numita „tactică a înțelegerii învechite”, prin care se schimbă condițiile investiționale atunci când există bariere la ieșirea de pe piață (vezi și secțiunea 5.3). În schimb, interesele corporației pot fi uneori complementare cu cele ale statului-gazdă (care
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
adepta unui stat-gazdă slab, vede sursa de conflict între corporație și statul-gazdă în așa-numita „tactică a înțelegerii învechite”, prin care se schimbă condițiile investiționale atunci când există bariere la ieșirea de pe piață (vezi și secțiunea 5.3). În schimb, interesele corporației pot fi uneori complementare cu cele ale statului-gazdă (care, dorindu-și investiții, este pregătit să discrimineze pozitiv investițiile străine) și în conflict cu interesele fiscale ale statului de origine sau cu normele internaționale de protecție a mediului sau a forței
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
nivelul competiției locale. Guvernul își poate exercita influența prin subvenții, politici educaționale, reglementarea sau dereglementarea piețelor de capital, stabilirea unor standarde locale, achiziții publice, legislația fiscală și politica de concurență antitrust. Porter se referă la guvernul țării de origine a corporației transnaționale. Rugman (1993) însă completează acest diamant cu unul pe aceleași coordonate, dar specific statului-gazdă. Apare astfel noțiunea de „diamant dublu”, care suprapune mediul de afaceri din țara de origine și cel din țara-gazdă a corporației transnaționale. Dacă aplicăm diamantul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
țării de origine a corporației transnaționale. Rugman (1993) însă completează acest diamant cu unul pe aceleași coordonate, dar specific statului-gazdă. Apare astfel noțiunea de „diamant dublu”, care suprapune mediul de afaceri din țara de origine și cel din țara-gazdă a corporației transnaționale. Dacă aplicăm diamantul lui Porter la situația României (Voinea, 2005), putem spune că ne aflăm în faza de trecere de la economia bazată pe factori la economia bazată pe investiții. Principalul avantaj competitiv rămâne forța de muncă ieftină. Competiția are
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
piață. La acestea se adaugă un nivel ridicat de corupție și de economie informală, precum și o relație tensionată angajat - angajator. 5.3. Teoria neoclasicătc "5.3. Teoria neoclasică" Teoria neoclasică salută declinul puterii statelor-națiune, prin contrast cu raționalitatea globală a corporațiilor transnaționale. Creșterea CTN-urilor este percepută ca o contribuție la o alocare globală mai rațională a resurselor, împotriva căreia statele-națiune tind să ridice obstacole (Jenkins, 1987). Economiștii neoclasici pleacă de la premisa că guvernele statelor-gazdă încearcă să maximizeze venitul național, în detrimentul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
o contribuție la o alocare globală mai rațională a resurselor, împotriva căreia statele-națiune tind să ridice obstacole (Jenkins, 1987). Economiștii neoclasici pleacă de la premisa că guvernele statelor-gazdă încearcă să maximizeze venitul național, în detrimentul bunăstării globale (Caves, 1982). De cealaltă parte, corporațiile transnaționale urmăresc maximizarea profitului global și este firesc să reacționeze în consecință atunci când statele-gazdă iau măsuri de natură să le afecteze profiturile așteptate. În cadrul școlii de gândire neoclasică este unanimă dezavuarea slăbiciunilor de care dă dovadă statul-națiune, văzut ca rezultat
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cele mai interesante și persuasive descrieri ale caracteristicilor vlăguite ale statului contemporan se regăsește în lucrarea lui Strange (1996) despre retragerea statului. Strange susține că a avut loc un transfer de putere de la state la piețe și, prin acestea, la corporațiile transnaționale. Cauzele schimbării raportului de forțe sunt identificate de Strange (1996) în impactul inovațiilor tehnologice 4 (promovate de corporații) și în costurile noilor tehnologii (pe care doar corporațiile și le puteau permite), precum și în punerea accentului pe puterea structurală, în detrimentul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
despre retragerea statului. Strange susține că a avut loc un transfer de putere de la state la piețe și, prin acestea, la corporațiile transnaționale. Cauzele schimbării raportului de forțe sunt identificate de Strange (1996) în impactul inovațiilor tehnologice 4 (promovate de corporații) și în costurile noilor tehnologii (pe care doar corporațiile și le puteau permite), precum și în punerea accentului pe puterea structurală, în detrimentul puterii relaționale 5. Puterea asupra structurilor afectează și relațiile din interiorul respectivelor structuri, iar corporația transnațională este un rival
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
un transfer de putere de la state la piețe și, prin acestea, la corporațiile transnaționale. Cauzele schimbării raportului de forțe sunt identificate de Strange (1996) în impactul inovațiilor tehnologice 4 (promovate de corporații) și în costurile noilor tehnologii (pe care doar corporațiile și le puteau permite), precum și în punerea accentului pe puterea structurală, în detrimentul puterii relaționale 5. Puterea asupra structurilor afectează și relațiile din interiorul respectivelor structuri, iar corporația transnațională este un rival pe măsură al statului în exercitarea puterii asupra structurilor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
tehnologice 4 (promovate de corporații) și în costurile noilor tehnologii (pe care doar corporațiile și le puteau permite), precum și în punerea accentului pe puterea structurală, în detrimentul puterii relaționale 5. Puterea asupra structurilor afectează și relațiile din interiorul respectivelor structuri, iar corporația transnațională este un rival pe măsură al statului în exercitarea puterii asupra structurilor - Strange numește chiar corporația „o instituție politică”. Mai mult, aș adăuga, corporația nu doar își exercită puterea asupra structurilor, ci creează ea însăși noi structuri de putere
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
permite), precum și în punerea accentului pe puterea structurală, în detrimentul puterii relaționale 5. Puterea asupra structurilor afectează și relațiile din interiorul respectivelor structuri, iar corporația transnațională este un rival pe măsură al statului în exercitarea puterii asupra structurilor - Strange numește chiar corporația „o instituție politică”. Mai mult, aș adăuga, corporația nu doar își exercită puterea asupra structurilor, ci creează ea însăși noi structuri de putere și le modifică pe cele existente. Strange pleacă de la patru ipoteze: statul decide în prezent într-o
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]