3,263 matches
-
muguri, închină pocalul sorbit cu dreptate Cotnarii transformă istoria-n struguri Ca semn al revoltei din boabele coapte. Azi, șarja de gânduri se toarnă precis Și stă cupajată cu propria soartă Din aur, Cotnariul devine proscris Cu teascuri de spaimă crăpate la poartă. Pe dealuri văd umbre ce smulg rădăcini, Să-mbrace în frunze de rege pelinul Și-ncearcă, prin coardă, să prindă tulpini, în raiul în care strămoșii sunt vinul. Când râde via, nu mai este timp De judecăți pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lui Alexandru cel Bun și întărite de Ștefan cel Mare, acum numai ruine. Din ele târgoveții scoteau piatra și cărămida pentru construirea noilor case. Tot pe Ulița Mare, mai la deal, se ridica Biserica lui Ștefan cel Mare, cu turlele crăpate de cutremure, dar încă zvelte și impunătoare, amintind de trecutul de luptă al moldovenilor. Alături de biserică, spre nord, se găseau curțile familiei Ghica. În centru; un conac cu două coloane la intrare, în stil neoclasic; lateral turnulețele specifice conacelor boierești
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
scaun. Andrei le dădu câte un colac și le puse în fașă un pahar cu vin. Nuci nu ne dă ? îl întrebară ei. El le făcu semn să ia din sac. Căprioara pocni o dată din picior și nuca s-a crăpat. Ieșiră pe ușă, în ninsoare, săltând și dansând. -Andrei, hai ! Andrei recunoscu glasul mamei și se ridică din pat. -Scoală-te, c-au venit George și Radu să plecați cu uratul. -Mamă, spune băiatul, au fost aici o căprioară și patru
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de faptul că poa‑ te pânzele vor fi transportate dintr‑un loc în altul și pentru ca această operați‑ une să fie mai ușoară se folosește o altă tehnică: pentru a putea fi înfășurate, nu se acoperă cu ipsos, căci acesta crapă când pânza este făcută sul; se face totuși o pastă din făină amestecată cu ulei de nucă, în care s‑au pus două sau trei mâini de ceruză, iar după ce pânzele au fost acoperite de la o margine la alta cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de faptul că poa‑ te pânzele vor fi transportate dintr‑un loc în altul și pentru ca această operați‑ une să fie mai ușoară se folosește o altă tehnică: pentru a putea fi înfășurate, nu se acoperă cu ipsos, căci acesta crapă când pânza este făcută sul; se face totuși o pastă din făină amestecată cu ulei de nucă, în care s‑au pus două sau trei mâini de ceruză, iar după ce pânzele au fost acoperite de la o margine la alta cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cea care a născut-o: Mama îngropa durerea într-un fel de carieră... În burta mamei creștea sărăcia. Și față de o oricare alta care a trecut prin starea de graviditate pierzând din făptura ei corporală în creșterea celuilalt: măselele-mi crăpau pe tăcute și lent... copiii sunt eu însămi și nu vreo proteză. Perceperea gravidității dinăuntrul ei este cu totul alta decât percepția medicalizată potrivit căreia gravidele-s ecograme, anestezii, spaimă și spaimă, sticluțe cu sânge. Gravidele-s egale... fac de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
loc, până mă uit la voi! - Ba nu, a intervenit Maica Stareță, să stea aici, să stea și să asculte ce vorbe grele a scris părintele Arsenie despre femeile ca ele, despre astea în pantaloni, să asculte și să le crape obrazul, apoi să plece și să nu mai calce pe aici. Reacțiile mele erau ale unui om căruia nu-i venea să creadă. Dar nu eu eram problema, fiindcă sunt obișnuită cu intoleranța și cu duritatea, ci mama și prietena
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Calistrat Costin e un (neo)romantic fără a fi romanțios; el scrie în tonalitatea unei abia ghicite arhaicități lingvistice, "strein" și "pasere", produce tot felul de jocuri de cuvinte, rafinerii și subțirimi stilistice de esență voltairiană, angajîndu-se în încăierări "de crapă și sfadă", dar își extrage lirismul, asemenea unor poeți precum Ileana Mălăncioiu și Cezar Baltag, dintr-un fond arhetipal al satului: credința în moroi, simbolistica șarpelui (viperei) și izomorfismul acesteia cu pasărea, mărăcinele sînt numai cîteva din motivele lirice de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
gust, arome, 1 pachet margarină și zahăr. Compoziția de mai sus o coacem în tăvi unse cu margarină și tapetate cu făină până ce crește și se rumenește bine. Când scoatem tava de la cuptor o lăsăm la loc cald ca să nu crape mălaiul iar deasupra ungem cu sirop de zahăr ars ca să nu prindă coajă. O acoperim cu o coală albă și apoi cu un ștergar foarte curat. Secretul acestui mălai moldovenesc este în a-l lăsa în tavă să se închege
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
nopții, lacrimi adunate din ochii celor care dorm și care-și lasă în grija nopții amarul unei zile. Mura... fetița cu ochii de mură. Cu buzele care au uitat sa zâmbească și să pronunțe cuvântul Mamă! Cu mâinile muncite și crăpate de greutățile vieții! Și de-ar fi fost numai mâinile sfâșiate. Dar era și inima, care, printre suspine încerca să-și domolească bătăile și să oprească lacrimile suferinței. Suferința copilului orfan... În vale, zorile anunțau mereu o nouă zi. Pentru
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
să ridice casă. Și i-am zis că am neamuri care mă dușmănesc de la pământ... Țâța din perete Tot în pierdere am fost și tot în pierdere rămânem. Creșteam porci - mureau. Scroafe cu purcei. Vaca sărea în sus, cădea și crăpa. Un vițel sărea pe perete, în loc să sugă la vacă. Am dat cu agheazmă și i-a trecut. Dinu, copilul cel mic, învăța bine și în clasa a zecea nu mai judeca, umbla aiurea, se urca încălțat în pat, râdea deuna
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
bea. «Băiatul tău e bolnav pentru că ți-au făcut farmece. Nu-ți spun cine ți le-a făcut pentru că tu, Ioane, ai spus când ai plecat de-acasă că, dacă l-ai ști pe cel care vă chinuie, i-ai crăpa capu’ cu un pietroi...» Chiar așa zisese când am ieșit pe poartă. Când am ieșit, venise și Securitatea să alunge oamenii: un GAZ verde. L-au scos doi vlăjgani pe părintele cu tot cu jilț să-l puie-n GAZ și să
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
se poate fără puțină educație. “Te internezi? mă chestionează profesoara mea. Chiar vrei să cheltuiești toți banii mei de concediu? Avem trei restanțe la întreținere, poate plecam și noi în vacanță la țară...” Să-i spun că, dacă mai stau, crăp? Ajung la spitalul din buricul Bucureștiului. “Avem pat!”, licorește domnișoara doctor. Mă conduce, îmi arată patul. Aici dau de doi bătrâni simpatici și bolnavi putrezi: unul din Argeș, nepotul lui Tudor Postelnicu, insuficiență renală; celălalt e de lângă Târgoviște, are o
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
niciodată. Io... n-am mai avut timp de suflet... Nu știu... Poate că... mai este și blestemu’... Nu-l mai întreb nimic. Arunc prund cu lopata într-o betonieră de mână, ca să-l ajut și eu cu ceva. I-au crăpat palmele până la sânge. Eu i-am adus o alifie, dar n-o folosește. Era ziua mea de naștere. De Adormirea Maicii Domnului. Să nu-ți închipui că sărbătorea careva cu torturi și plăcinte ziua de naștere a copilului. Nici vorbă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pungile cu praf de turbă). Vopseaua a evoluat de la stadiul de material de construcție la cel de modă, și toate acestea pentru că femeile s-au implicat în această activitate. Bărbații nu vopsesc până nu se scorojesc pereții sau până nu crapă pe alocuri; femeile sunt în stare să dea cu var atunci când ele, nu pereții, au nevoie de o schimbare. Desigur, văruitul a făcut dintotdeauna parte din abilitățile bărbaților sau ale femeilor când a fost neapărat necesar. Dar abia acum vopseaua
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
parte. Astfel, în Nord, Céline folosește italicele atât pentru cuvintele germane, cât și pentru onomatopee: (a) Wirtschaft, cârciuma, am mai zis, acolo nu merită să încercăm, toți antinaziștii sunt înăuntru, și anticolaboraționiștii feroce... bineînțeles nu zic nimic când trecem, dar crapă ușa și pflaf! pflaf!... stupesc! lung!174 (b) ...strigă cineva! ... pe noi ne strigă din parc... Franzosen! ... franzosen! Chiar pe noi ne vor! ...Eh, să urce!... Dacă n-o fi Hjalmar? La tobă acum! drrrrr! ... Ăsta e el?175 Mai
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
maestru? Atunci, cu amândouă brațele rezemate de spătarul scaunului, el renunță să se mai facă înțeles, îi ascultă, tăcut, trăgând încet din pipă209. (b) Totuși, seara se sfârși cu bine. Veni rândul, firește, să se vorbească despre Variétés. Nu mai crăpa odată canalia aia de Bordenave? Bolile lui murdare ieșeau la iveală și-l făceau să sufere în așa hal încât îți era scârbă să-l atingi. În ajun, în vremea repetiției, țipase tot timpul la Simonne. Uite unul care când
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
canalia aia de Bordenave? Bolile lui murdare ieșeau la iveală și-l făceau să sufere în așa hal încât îți era scârbă să-l atingi. În ajun, în vremea repetiției, țipase tot timpul la Simonne. Uite unul care când o crăpa, artiștii nu-l vor plânge niciodată! 210 am pus în italice fragmentele care ne interesează. În (a) este vorba despre niște "băieți", câțiva pictori boemi parizieni; în (b) despre un grup de actori care iau parte la o masă copioasă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
unei enunțări deosebite. Acest personaj MOC nu poate fi un locutor, ci doar suportul unui punct de vedere, după cum se întâmplă și în următorul fragment din Gervaise: În anul acela, decembrie și ianuarie fură deosebit de aspre. Era un ger de crăpau pietrele. După Anul nou, zăpada zăcu trei săptămâni pe stradă fără să se topească. Ceea ce nu împiedica însă ca treburile să meargă mai departe, ci dimpotrivă, căci iarna este cel mai mănos anotimp al călcătoreselor. În prăvălie era strașnic de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
punții largi parcane, Lei de piatră, multe stane, Stau la rând, dar încurcat, Nu sânt mulți - așa se vede - Însă nimeni, de mi-i crede, Încă nu i-a numărat. Mulți din cei ce se-ncercară De necaz pe pod crăpară Ori au nebunit pe rând. Alții-au numărat, sărmanii. Nu cu zilele, cu anii, Și muriră numărând. (G. Coșbuc, Leii de piatră) Câte slove avea totuși alfabetul lui Heliade? „Apoi să le numărăm, coane Fănică; să le numărăm...“ Autorul Gramaticii
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Ajutoarele lui Tiamat încercară să se salveze, dar Marduk "îi legă și le sfărâmă armele" (111); el îl înlănțui apoi pe Kingu, îi luă tăblița Destinelor și-o atârnă la pieptul lui (120 sq). Apoi se întoarse la Tiamat, îi crăpă țeasta și taie cadavrul în două ca pe "o scoică" (137), o jumătate deveni bolta cerească, iar cealaltă jumătate pământul. Marduk înălță la cer o copie a palatului lui apsu și stabili mersul stelelor. A cincea tabletă narează organizarea universului
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
altfel cel mai important mit al Rig Vedeî, relatează lupta victorioasă a acestuia împotriva lui Vrtra, balaurul uriaș care închidea apele în "adâncul muntelui", întărit de soma, Indra doboară șarpele cu temutul său vajra ("fulger"), armă făurită de Tvaștr, îi crapă țeasta și eliberează apele care se îndreaptă spre mare "asemeni unor vaci mugind" (RV, I, 32). Bătălia unui zeu împotriva unui monstru ofidian sau marin constituie, se știe, o temă mitică destul de răspândită. Ne amintim lupta dintre Ra și Apophis
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Panait Vedea, orator și publicist socialist, din Purgatoriul lui Corneliu Moldovanu: „...Și noi clădim, și noi construim, dar nu edificii peste ruine, așezăminte șubrede cu temelii în nisip sau bălegar, ci schele pentru dărîmat, imense eșafodagii pentru năruit bisericile vechi, crăpate de cutremur, cu sfinți mucegăiți și roși de cari, pentru prăbușit palatele nababilor în ale căror subterane zac movile de aur, pentru a preface în pulbere maghernițele putrede ale politicei oligarhice, îmbîcsite de putoare și de păinjeniș... Vom construi majestoase
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din 1989 a fost înțelegerea libertății ca desfrânare, concomitent cu păstrarea de fațadă a pudibonderiei ipocrite comuniste. Dacă sexul a fost izgonit după miezul nopții, am primit în schimb, pe alese, la orice oră din zi, prim-planuri cu capete crăpate cu toporul, fiice violate de tați, mame care aflau în direct că le-a murit copilul, preoți lubrici live sau copii striviți de basculante - pe scurt, o întreagă panoplie de orori, asezonate cu un limbaj apocaliptic, vulgar și violent. Această
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o haraba de pâine și câte o ialoviță dintr-o dată și strigă În gura mare că moare de foame. Setilă desfunda câte o bute și „ți-o sugea dintr-o singură sorbitură” și „striga și el cât ce putea că crapă de sete...” Cele două Încercări nu-l determină pe Împăratul Roș să-i dea fata lui Harap-Alb și le mai oferă Încă trei asemenea munci, una Îndeplinită cu ajutorul furnicilor, după ce Harap-Alb a dat foc aripei oferite de crăiasa lor. Ele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]