4,763 matches
-
dinți limitrofi. Preconizarea dimensiunii cavității restante postchistectomie impune o metodă de plombaj a acesteia. Există mai multe opțiuni: autotransplantul osos iliac, homosau heterotransplante (preparate prin decalcefiere, congelare, deproteinizare, liofilizare, iradiere), bureți hemostatici resorbabili din fibrină sau gelatină, ceramohidroxilapatită. Medulospongioasa din creasta iliacă se preferă pentru că nu ridică dificultăți deosebite de recoltare. Faptul că evoluția acestui chist radicular nu a fost presărată cu episoade inflamatorii este de bun augur, întrucât peretele chistului se va decola mai ușor de pe os. CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
eritematoscuamoasă (cu eroziuni și cruste adăugate pe suprafața ei); ¾ formațiunea este nedureroasă, sângerând la traumatisme minore, tegumentul modificat fiind mobil pe planul osos odată cu tegumentul adiacent; ¾ nu prezintă arii ganglionare regionale palpabile; ¾ intraoral: edentație totală maxilară și mandibulară protezată mobil; creasta alveolară inferioară este atrofiată. Din elementele de anamneză și din examenul obiectiv local se conturează un diagnostic de probabilitate de: „Carcinom bazocelular șanț nazogenian stâng”, care este suținut de următoarele argumente: 1) existența agresiunii actinice (este factorul patogen major în
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
motivice plasate pe ultimul timp al măsurii, asociind rezonanțele unui mers treptat prin secundă mică, mare și mărită (prezentă deopotrivă și în ipostaza enarmonică a intervalului de terță mică), generează vizualizarea acelor mișcări capricioase și unduitoare ale nimfei ce taie crestele valurilor. Iar surpriza unei dispariții spectaculoase a Ondinei care se retrage pe un arpegiu de re major cu nonă mare și cvartă mărită aduce în premieră spațiul tonal anunțat inițial de armură într-o intervenție dilatată, operată prin schimbarea agogică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ciclu preponderant pozițiile o și p, pozițiile m fiind mai puțin dezactivate. În urma introducerii celui de-al doilea substituent se obține ca produs preponderant izomerul m, cota de izomeri o și p scade cu cât efectul dezactivant este mai puternic. creste caracterul dezactivant OBSERVAȚII: Aciditatea Grupele cu efecte electronice respingătoare de electroni(+Is, +Es) micșorează aciditatea cu atât mai puternic cu cât sunt mai aproape de centrul de reacție. Grupele cu efecte electronice atrăgătoare de electroni(-Is, -Es) măresc aciditatea În seria
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
Cu cât carbocationul este mai stabil cu atât posibilitatea ca reacția să decurgă după un mecanism SN1 este mai mare. Ordinea stabilității carbocationilor este: CH2=CH -CH2 > C6H5 -CH2 > Ctertiar > Csecundar > Cprimar > CH3 > CH2=CH > C6H5 SN2SN1 ordinea stabilitatii carbocationilor creste viteza reactiilor SN Deci vor da reacții SN2 acele sisteme la care starea de carbocation nu poate exista datorită instabilității acestora; vor da reacții SN1 acele sisteme la care starea de carbocation există, fiind stabilă. 21. Alcooli : structura, nomenclatură, izomerie
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
ne apropie de cerul și stelele pe care le-au căutat egiptenii, babilonienii și desigur dacii, urmașii mai apropiați ai lui Brâncuși. Pasărea măiastră (1909-1915) sugerează viziunea zborului avântat spre nemărginirea cosmică, spre lumină, iar Cocoșul, văzut în chip de creastă, asemenea unui fierăstrău sonor și luminos, țâșnește spre înalt vestind zorile, sfârtecând întunericul cu cântecul său, lăsând să pătrundă lumina. Sculptura sa are luminozitate și spiritualitate, artistul manifestând repulsie față de tot ce e concret, trupesc, apropiat de realitate. El stilizează
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
prin împrejurimile Parisului, era de ajuns să vadă, din fuga autocarului, lanuri întinse cu maci ori să treacă pe sub arcurile umbrite ale unei păduri de fag pentru a se trezi dintr-o dată , visând, în Câmpia Munteniei și să zărească o creastă înzăpezită a Alpilor pentru a-și aminti de ascensiunile sale din tinerețe, în timp de iarnă, având ca țintă Piatra Arsă din Bucegi; să umble singuratic printr-un cartier oarecare al Parisului, pe timpul când infloreau fantomatic zarzării, ca să trăiască intens
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
după scenariul stabilit în locul numit la țigănci, singurul reper rămas viabil în universul nou. Precum mareele, timpul se retrage, luând cu el victime, pentru a avansa din nou, depunându-1 pe cel răpit, care nu depașise proba de a pluti pe creasta valurilor, pe un alt țărm, diferit de cel de la plecare. Limitele universului în care a trăit îl fac pe Gavrilescu să nu înțeleagă esențialul, rătăcit într-o lume de o incomprehensibilitate dincolo de capacitățile lui: timpul trecuse, se făcuse târziu, exact
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a precipitațiilor căzute. Situația însă e trecătoare, dar asta nu o face mai puțin spectaculoasă. Dar și peisajele fără vegetație - dunele de nisip care sunt prezente mai ales în partea centrală, aflorimentele de sare care apar uneori sub formă de creste și ace de sare cu dimensiuni de până la un metru, relieful vulcanic, în care se remarcă în special curgerile de lave și conurile vulcanice - încântă privitorul și sunt tot la fel de multe locuri de explorat. Lumea animală este ceva mai bogată
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
de întrebare”. Se practică un volet pătrat de 4/4 cm, 1/3 în spatele și 2/3 în fața meatului acustic extern cu marginea inferioară în baza fosei medii. Elevarea durei mater cu identificarea eminenței arcuate, nervul pietros superficial mare și creasta pietroasă. Rezecția stâncii temporalului se face în formă de romb, până la sinusul pietros inferior și expunerea durei mater de la nivelul fosei posterioare (fig. 4.19). După secționarea tentoriului și a durei corespunzătoare ferestrei create în stânca temporalului se evidențiază artera
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
poate fi nevoie de incizii mult mai largi. Craniectomia retrosigmoidiană se va extinde până la unghiul transverso-sigmoidian superolateral, iar în lateral va coborî pe marginea sinusului 140 sigmoidian (fig. 4.22). Superior limita este reprezentată de sinusul transvers, iar medial de creasta occipitală internă coborând în jos până în apropierea foramenului magnum. Abordul suboccipital lateral. Abordul e unul familiar pentru cei mai mulți neurochirurgi. Incizia pielii este liniară verticală, din dreptul punctului superior al pavilionului auricular până la C4. Craniectomia este începută paramedian, se întinde de la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în două forme: prima, constând în neuromelanină, este localizată la nivelul ganglionilor bazali și nucleilor pigmentați ai trunchiului 199 cerebral, iar a doua, constând în melanina de tip cutanat, este sintetizată de melanozomii prezenți în interiorul melanocitelor - celule cu origine în creasta neurală și localizate în pia mater din regiunea inferioară a bulbului rahidian, fețele anterioară și laterale ale măduvei spinării, porțiunea rostrală a trunchiului și de la baza creierului [3]. Leziunile pigmentare ale meningelui se prezintă ca trei condiții patologice constând în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mucoasei foselor nazale, putând pătrunde intracranian prin lama cribriformă. Epidemiologie. Deși în anumite serii reprezintă până la 3% din tumorile intranazale, în literatură sunt raportate până în prezent doar mai puțin de 400 de cazuri [39]. Originea acestor tumori pare sa fie creasta neurală de la nivelul foselor nazale. Vârful de incidență al acestor tumori este în decadele a II-a și a V-a de viață. Histopatologic, aceste tumori au o structură lobulară, fiind formate din straturi de celule într-o masă de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ram detrunchiat de la tulpina țării Nimic acum mai scump eu n-am de cât un munte-ngenunchiat La țărmul mării. Trec ani prin crugul lor cel rânduit de Cel de Sus în largurile zării În sufletu-mi mă simt un răstignit creastă de munte-ngenunchiat La țărmul mării. Pe drumuri de Golgote plin de spini mă simt la fel din clipa desțărării Tot ca un rob încătușat între străini creastă de munte-ngenunchiat La țărmul mării. De mila noastră-n ceruri Dumnezeu visând și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Cel de Sus în largurile zării În sufletu-mi mă simt un răstignit creastă de munte-ngenunchiat La țărmul mării. Pe drumuri de Golgote plin de spini mă simt la fel din clipa desțărării Tot ca un rob încătușat între străini creastă de munte-ngenunchiat La țărmul mării. De mila noastră-n ceruri Dumnezeu visând și El la clipa reîntrupării Ne tot salvează de la ce-i mai greu creasta de munte-ngenunchiat La țărmul mării. UN BOCET NESFÂRȘIT NI-I CÂNTAREA Pe unde locuiți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mă simt la fel din clipa desțărării Tot ca un rob încătușat între străini creastă de munte-ngenunchiat La țărmul mării. De mila noastră-n ceruri Dumnezeu visând și El la clipa reîntrupării Ne tot salvează de la ce-i mai greu creasta de munte-ngenunchiat La țărmul mării. UN BOCET NESFÂRȘIT NI-I CÂNTAREA Pe unde locuiți, scumpii mei frați, În Arcadia noastră, părintească de unde-am fost rupți și desțărați De aerul și limba românească. Prin depărtări albastre împrăștiați De vânturile unei sorți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
la o pasăre. la o pasăre târâtoare. subpământeană. o pasăre fără aripi și fără picioare. care nu cântă. care nu zboară. care nu știe că mai sus de pământ mai este o lume. că există afară. o pasăre pământie, cu creastă albastră. ea este pasărea aceea, măiastră. la care lucrez în ascuns. ea visează cum cântă și visează cum zboară. și din visele ei se face, uneori, primăvară. în lumea despre care nu știe nimic. în lumea de-afară. cu fluturi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
către voi m-a-mpins, când înainte zăcea-necată de dureri în mine. Acum vă văd, și-atât de dulce-mi este vederea voastră-ncât îmi uit de soartă, de răul ei, de lacrimi și suspine. Vă ție ceru-n pază, blânde creste, pe veci, precum pe veci rămâne moartă, decât de voi orice dorință-n mine7. Roxelana / Roxalana (? 1500 / 1506-1558) Fiica unui preot rutean, Roxelana, a fost răpită de tătari și vândută marelui vizir Ibrahim Pașa ce a dăruit-o sultanului Soliman
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
care se întâlnea cu cel domnesc al Bârnovei. S-a nimerit ca tocmai acolo unde se întorlocau cele două drumuri să se deschidă o poiană luminoasă, unde soarele își arată fața roșie spălată în roua dimineții abia după ce scapă de creasta Repedii. Un loc mai frumos pentru așezarea unui han nici că s-ar fi putut găsi. Cât despre mușterii, să te ții...Întâi erau cotiugaragiii care cărau lemne și piatră din Păun în Iași. Apoi pe aici treceau chervanele cu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
respirăm în voie, cu gândul la pădurile Bârnovei și Dobrovățului. Dragă prietene, astăzi te voi duce prin locuri pe unde nu am călcat pe vremea drumețiilor noastre...Deschide-ți sufletul și hai să colindăm coclaurile, așa ca altădată. Urmăm neabătut creasta dealului Cetățuia, spre Hlincea. Pe stânga - o bună bucată de drum - ne însoțește un șanț anticar, dincolo de care, pe costișă, am descoperit urmele unei aducțiuni de apă prin olane ceramice, care pleaca din josul Cetățuii și mergea până deasupra Mănăstirii
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
avut norocul, dragă prietene, să ating și eu clapele pianului din această casă, în prezența doamnelor Mioara și Ștefania! Este greu să te desprinzi dintr-o asemenea reverie, dar drumețului îi șade bine cu drumul, așa că... Ajunși din nou pe creastă, inspirăm adânc aroma de cetină a păduricii de pini care ne ține companie până în coasta Hlincii. În dreapta noastră se defășoară valea Nicolinei, sau a Miculinei, cum se chema în vremuri uitate. Să încercăm a desfereca pecețile documentelor domnești care vorbesc
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
prietene, hai să părăsim incinta mănăstirii și să plecăm în căutarea satului Hlincea - o duzină de case, nu mai multe. Inițial, satul era format doar din poslușnicii mănăstirii. Un drumeag ce taie în curmeziș costișa din spatele bisericii ne scoate pe creasta dealului și apoi ne conduce printre casele satului, presărate ici-acolo în lungul drumului. Atestarea documentară a satului Hlincea o găsim în actul din 27 august 1608, prin care Constantin Moghila voievod scutește de podvoade și dări pe Ion din
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
la anul 1873 luna iuliu în 28 dile și trecut la No.1461...” Așa parcă mai vii de acasă. Nu? Să nu uităm, totuși, că ne aflăm în drum spre dealul Morilor de Vânt. Înainte, însă, de a ajunge pe creasta dealului, să vedem ce biserică este cea aflată la margine de cimitir, în dreapta noastră. Este vorba de biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel. La începuturile ei era o capelă pentru prohodirea morților din bolnițele Epitropiei Sf. Spiridon. Actuala biserică a
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
artileriei se auzea [se auzi] un tropot puternic. Pentru că erau [fură] două divizii, formau două coloane: în dreapta era [fu] divizia Wathier, în stânga divizia Delord. De departe ți se părea [păru] că vezi doi șerpi uriași de oțel îndreptându-se spre creasta podișului. Străbătu [străbătea] câmpul de bătaie ca un miracol 123. Cu o singură excepție (căzuseră), înlocuirea se dovedește a fi posibilă. Desigur, textul care rezultă astfel pare a fi foarte modern, însă cu greu putem spune că ar exista verbe
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Generalul Coletti la 1835) Fratele rămas la vatră pizmuia, pesemne, norocul celui plecat la Paris, unde și alții, în vremea aceea, învățau cu fervoare alfabetul artei heraldice: Cea de gintilom deviză știi acum a combina Și pe viziera voastră câte creste a săpa? Știi ce însemnează: nouă, șeapte, șase, cinci și trei? Știi când trebuie piezișe și când drepte să le nchei? Dar coroana de dasupra, când va fi de prinț, câți colți O să aibă? Dar de ducă, de baroni, de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]