11,061 matches
-
un număr mai redus de discipline sau chiar într-una singură. Cât despre „creativ”, Chauvin îl definește drept „individul original, imaginativ, non-conformist”. S-ar cuveni aici să facem distincția între copilul dotat intelectual (cu o inteligență ridicată) și copilul înalt creativ. Noțiunile de creativitate și inteligență au fost adesea suprapuse, chiar și parțial, dar studiile au demonstrat că legătura dintre ele este foarte slabă. Corelația (legătura) dintre rezultatele la testele de inteligență și rezultatele la probele de creativitate este foarte redusă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este foarte slabă. Corelația (legătura) dintre rezultatele la testele de inteligență și rezultatele la probele de creativitate este foarte redusă (Torrance și Wu, 1981), ceea ce exclude orice formă de determinism. Altfel spus, pot exista copii foarte inteligenți și mai puțin creativi și invers. De fapt, dilema este rezolvată atunci când analizăm mai bine gândirea umană. Astfel, Guilford oferă un model în care gândirea are două forme: convergentă și divergentă. El susține (1983) că testele de inteligență se focalizează asupra modurilor de gândire
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
modurilor de gândire convergentă, în timp ce creativitatea se bazează pe gândirea divergentă. Din perspectiva supradotării aceasta duce la concluzia că simpla evaluare prin testele de inteligență curente omite o componentă semnificativă pentru predicția performanței viitoare a copiilor dotați, și anume gândirea creativă. Pentru evaluarea acesteia există însă instrumente psihologice specifice. Unii cercetători consideră, deci, coeficientul de inteligență drept un factor determinant pentru definirea „supradotării”, în timp ce alții îl consideră un factor discriminator și inutil. Unii dintre aceștia, de orientare marxistă, afirmă că testele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
măsură, adaptarea pedagogică (sau instrucțională) și adaptarea relațională. Primul tip de adaptare desemnează răspunsul adecvat al elevului la exigențele de ordin instructiv, respectiv disponibilitatea acestuia de a-și însuși informațiile transmise și de a le operaționaliza într-un mod eficient, creativ. În evaluarea adaptării de tip pedagogic trebuie luați, așadar, în vedere indicatori referitori la: gradul de operaționalizare a cunoștințelor însușite; nivelul de dezvoltare a aptitudinilor; discordanța între nivelul de performanță și nivelul de aspirație; experiența subiectivă a eșecului la învățătură
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
opțiuni adecvate, trebuie să se intensifice în școli activitățile de elaborare a unor metode și procedee diagnostice și formative, prin care elevul își va dezvolta atât capacități de autocunoaștere și autoevaluare obiective, cât și abilități de învățare și de prelucrare creativă a informațiilor acumulate. La realizarea tuturor acestor capacități contribuie astăzi și psihologul școlar, pentru formarea căruia s-au creat în țară, după Revoluția din decembrie 1989, facultăți sau secții de psihologie în cadrul universităților. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Interacțiunea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dezvoltării cunoașterii. Să ne amintim de persecuțiile Inchiziției din Spania și Italia, ca și de intoleranța stalinistă, împiedicând progresul științelor sociale și al biologiei. 3. Procesele fundamentale ale imaginațieitc "3. Procesele fundamentale ale imaginației" Imaginația, componentă principală a structurii mentale creative, are la bază două procese fundamentale: analiza și sinteza. Analiza realizează o sfărâmare a unor asociații, o descompunere a unor reprezentări care apoi, prin sinteză, sunt reorganizate în alte structuri deosebite de cele percepute sau gândite anterior. Sinteza are loc
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
eforturi de lungă durată. Și tendința exagerată de a-i întrece pe alții implică evitarea ideilor prea deosebite și dăunează procesului de creație. 5.2. Metode pentru stimularea creativitățiitc "5.2. Metode pentru stimularea creativit\ții" Aspirația spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care, pe de o parte, să combată blocajele, iar pe de altă parte, să favorizeze asociația cât mai liberă a ideilor, considerându-se că astfel se pot utiliza la maximum resursele inconștientului. În acest
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
voie curiozitatea, spontaneitatea. Să fie ceva firesc ca o idee originală, mai aparte, să atragă un punct în plus la notare, chiar dacă prin ea nu s-a putut soluționa chestiunea în discuție. Desigur, profesorul trebuie să depisteze școlarii cu potențialități creative superioare, cărora e firesc să li se asigure posibilități speciale de dezvoltare a capacităților lor. Există și teste speciale în vederea diagnosticului creativității, dar cei deosebiți, oricum pot fi observați prin felul de a rezolva probleme neobișnuite sau prin întrebările neașteptate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
gimnaziale, obținând cel mai evident progres în lotul gimnazial (mai ales în ceea ce privește originalitatea). Folosirea acestor metode nespecifice, chiar dacă n-ar duce momentan la progrese evidente pentru un anume obiect de învățământ, sunt importante deoarece creează ceea ce se numește o „atitudine creativă” și mai ales „aptitudinea de a căuta și găsi probleme”, aspecte cu rol hotărâtor în asimilarea temeinică a oricărei științe. f. Progresul creativității și cu evidente beneficii de ordin instructiv se realizează prin metode și procedee specifice. Gr. Nicola, în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rezolvă ei problemele. E nevoie să-i convingem că tutelarea excesivă împiedică dezvoltarea intelectului, manifestarea independentă a gândirii și fanteziei lui, factori esențiali în dobândirea viitoare a unei autentice competențe profesionale. În concluzie, se pot face multe pentru educarea spiritului creativ în școală. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire și stilul de lucru în clasă, cristalizate în secole de învățământ tradițional, prea puțin preocupat de această latură a personalității elevului, care capătă în zilele noastre
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de specialitate. În voluminoasa ediție engleză (peste 500 de pagini tipărite în caracter foarte mic), lucrarea este structurată în șase părți, abordând evoluțiile semantice ale conceptului de creativitate (I), metodologia cercetării creativității (II), fundamentele biologice ale creativității și evoluția procesului creativ de-a lungul ontogenezei (III), raportul dintre creativitate-self-mediu (IV), domenii aplicative speciale ale creativității, ca, de pildă, modele computerizate ale creativității sau creativitatea organizațiilor (V), și un demers concluziv (VI). Ediția română a Manualului de creativitate cuprinde, exhaustiv, părțile I
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
I Introducere Conceptul de creativitate: perspective și paradigme Robert J. Sternberg și Todd J. Lubart În selecția celor mai străluciți romancieri și artiști, a celor mai eficienți oameni de afaceri sau chiar directori de companii, este foarte probabil că persoanele creative vor fi preferate. Într-adevăr, în zilele noastre, criteriul de selecție a majorității pozițiilor din topul managementului întreprinderilor nu îl constituie personalitatea agreabilă (este dificil să fii perceput ca o persoană agreabilă când te afli în situația de a trebui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dificil să fii perceput ca o persoană agreabilă când te afli în situația de a trebui să concediezi 20% din personalul companiei) sau capacitatea de învățare și memoria (responsabilitatea de a stoca informațiile revine computerelor sau subordonaților), ci o viziune creativă necesară transformării companiei. Creativitatea desemnează capacitatea de a realiza creații inovatoare (originale, ingenioase), dar și adecvate (utile, adaptate în funcție de cerințele sarcinii - Lubart, 1994; Ochse, 1990; Sternberg, 1988b; Sternberg și Lubart, 1991, 1995, 1996). Creativitatea are o sferă de cuprindere largă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
date PsychLit conținând articole publicate, utilizând ca termenii-cheie creativitate, gândire divergentă și evaluare a creativității, termeni atribuiți articolelor din baza de date cu un conținut centrat în principal pe domeniul creativității. Am identificat, de asemenea, înregistrări suplimentare care conțineau rădăcina creativ - fie în titlul, fie în rezumatul articolelor -, dar care nu au fost indexate de nici unul dintre termenii-cheie specifici creativității. Am examinat un eșantion aleator al acestor înregistări suplimentare, însă din analiza lor a rezultat că nu vizează în mod semnificativ
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu include publicații vizând creativitatea (spre deosebire, de exemplu, de cele despre percepție, învățare și memorie, relații interpersonale sau personalitate). Trebuie semnalată existența a două reviste de psihologie dedicate studiului creativității, care nu au o largă circulație. Revista Journal of Creative Behavior a fost inaugurată în anul 1967, odată cu creșterea interesului pentru dezvoltarea creativității umane. Analiza cuprinsului acestei reviste a scos la iveală faptul că ponderea articolelor empirice este redusă în comparație cu cea a articolelor nonempirice și că subiectele cele mai frecvent
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și experimentale a transformat creativitatea într-un fenomen marginal în raport cu preocupările centrale ale întregii sfere psihologice; d) dificultăți în definirea și stabilirea criteriilor creativității ce au conferit fenomenului o apartenență eludantă sau trivială; e) abordări care au insinuat că fenomenul creativ este un produs de excepție al proceselor și structurilor curente, cercetarea ei izolată nu pare a fi o necesitate; f) abordările unidisciplinare ale creativității tind să confunde un aspect parțial al creativității cu fenomenul în ansamblu, de cele mai multe ori relevând
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și în timpul analizei vom lua în considerare șase abordări sau paradigme care au contribuit la înțelegerea conceptului de creativitate: mistică, psihanalitică, pragmatică, psihometrică, cognitivă și socială/de personalitate. Desigur că aceste abordări nu acoperă toate teoriile formulate pe tema fenomenului creativ, iar un scurt capitol este incapabil să acorde atenția cuvenită tuturor celor șase paradigme menționate, dar credem că succinta lor prezentare va reuși să surprindă câteva dintre ideile principale. Considerăm că există și o a șaptea abordare, de natură să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
unice și dezvoltându-le. Perspective mistice asupra studiului creativității Studiul creativității a fost dintotdeauna receptat - unii susțin depreciat - prin prisma asociației fenomenului cu credințele mistice. Probabil că însemnările cele mai vechi despre creativitate au avut la bază intervenția divină. Individul creativ era perceput ca un recipient gol pe care ființa divină îl umplea cu inspirație, pentru ca apoi el să își revărse ideile pline de inspirație, creînd un produs dintr-o altă lume. Astfel, Platon afirma că un poet este capabil să
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
scopul perceperii realității din perspective diferite. De Bono nu este singurul care întreprinde acest lucru. Pe baza experienței sale în agențiile de publicitate, Osborn (1953) a dezvoltat o tehnică de brainstorming care să stimuleze oamenii să rezolve probleme în mod creativ și să descopere cât mai multe soluții posibile într-un mediu constructiv, și nu în unul critic sau inhibitor. Gordon (1961) a încercat, de asemenea, să stimuleze gândirea creativă printr-o metodă numită sinectică, care implică, în principal, analogii. Autori
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de brainstorming care să stimuleze oamenii să rezolve probleme în mod creativ și să descopere cât mai multe soluții posibile într-un mediu constructiv, și nu în unul critic sau inhibitor. Gordon (1961) a încercat, de asemenea, să stimuleze gândirea creativă printr-o metodă numită sinectică, care implică, în principal, analogii. Autori precum Adams (1974/1986) și von Oech (1983) au indicat, mai recent, că oamenii își construiesc adesea un set de credințe false care se răsfrâng negativ asupra performanței creative
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativă printr-o metodă numită sinectică, care implică, în principal, analogii. Autori precum Adams (1974/1986) și von Oech (1983) au indicat, mai recent, că oamenii își construiesc adesea un set de credințe false care se răsfrâng negativ asupra performanței creative. Unii consideră, de pildă, că există un singur răspuns valid și că ambiguitatea trebuie evitată cu orice preț. Oamenii pot deveni însă creativi identificând și înlăturând, astfel, de blocaje mentale. Von Oech (1986) sugerează, de asemenea, că, pentru a ne
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
recent, că oamenii își construiesc adesea un set de credințe false care se răsfrâng negativ asupra performanței creative. Unii consideră, de pildă, că există un singur răspuns valid și că ambiguitatea trebuie evitată cu orice preț. Oamenii pot deveni însă creativi identificând și înlăturând, astfel, de blocaje mentale. Von Oech (1986) sugerează, de asemenea, că, pentru a ne cultiva productivitatea creativă, e necesar să adoptăm diverse roluri, precum cel de explorator, artist, judecător și războinic. Aceste abordări au beneficiat de multă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de pildă, că există un singur răspuns valid și că ambiguitatea trebuie evitată cu orice preț. Oamenii pot deveni însă creativi identificând și înlăturând, astfel, de blocaje mentale. Von Oech (1986) sugerează, de asemenea, că, pentru a ne cultiva productivitatea creativă, e necesar să adoptăm diverse roluri, precum cel de explorator, artist, judecător și războinic. Aceste abordări au beneficiat de multă atenție din partea publicului, la fel ca și studiile despre dragoste ale lui Leo Buscaglia, fără a exclude utilitatea lor. Totuși
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
psihologică. Abordări psihodinamice ale studiului creativității Abordarea psihodinamică poate fi considerată principala paradigmă a studiului creativității din secolul XX. Pornind de la principiul conform căruia creativitatea este rezultatul tensiunii dintre realitatea conștientă și pulsiunile inconștiente, Freud (1908/1959) susținea că produsele creative ale scriitorilor și artiștilor reprezintă modalitatea lor de exprimare a dorințelor inconștiente într-o formă acceptabilă din punct de vedere social. Astfel de pulsiuni inconștiente pot fi legate de putere, posesiuni materiale, prestigiu, onoare, dragoste (Vernon, 1970). Studii de caz
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cele metodologice au favorizat izolarea studiului creativității de psihologia tradițională. Abordări psihometrice ale studiului creativității Când ne gândim la creativitate, ne vin imediat în minte numele unor artiști sau savanți eminenți, precum Michelangelo sau Einstein. Totuși, numărul acestor persoane deosebit de creative este relativ mic, iar cercetarea lor într-un laborator de psihologie e un demers anevoios. În discursul său la APA, Guilford (1950) a remarcat că raritatea acestor indivizi a dus la scăderea numărului de experimente de creativitate și a propus
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]