2,880 matches
-
fiecare scriitor. Să nu uităm că literatura pentru copii contribuie la educarea noilor generații În spiritul dragostei de partid, al devotamentului față de URSS și genialul Stalin, conducătorul forțelor păcii și socialismului. Cuvintele tovarășului Stalin să ne fie mereu prezente În cuget”. Octav PANCU-IAȘI68, care debutase editorial cu narațiunea versificată amintită, În anul precedent, Își Însușește „pe deplin” critica lui Geo Șerban: „Cu deosebit interes și nu cu mică emoție am citit În Flacăra articolul privitor la problema literaturii pentru copii. (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
suferințele, bucuriile, victoriile noastre? (Ă). Atunci când am citit articolul din Scânteia despre poeziile mele, am suferit. Și nu o clipă, nu un ceas, nu două. Mult după aceea. Și mi-au ars obrajii de rușine, pentru că am Înțeles până În adâncul cugetului meu, am Înțeles că, fără voia mea, săvârșisem un furt. Furasem de la poporul meu hrana de care are nevoie, cântecele de care are nevoie. Nu cântece mărunte Îi trebuie lui, În care nisipul mărunt al versurilor se scurge ca Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
desfășoară o bogată activitate gazetărească și literară, fiind, intermitent, redactor la „Gând și slovă oltenească” (1936-1947), unde publică cronici dramatice, versuri și proză, articole politice și literare. A mai colaborat și la alte ziare și reviste craiovene („Presa Olteniei”, „Jurnalul”, „Cugetul românesc”, „Tribuna Olteniei”, „Vatra” ș.a.), semnând de multe ori Fanu sau F. Bossun, dar și cu inițialele F.B. sau cu pseudonimele Vladimir Arbore, Vlad Dracu, Vlad Țepeș. Cele câteva volume de proză editate de B. (Scrisori din satul meu, 1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285823_a_287152]
-
Natură! O, suflet omenesc! sînteți deopotrivă prinse în lanțurile unor analogii, cu neputință de exprimat în cuvinte! Nici un atom, fie el cît de mărunt, nu se mișcă și nu trăiește în cuprinsul materiei, fără a-și avea replica vicleană în cuget. Capitolul LXX POVESTEA CORABIEI IEROBOAM Corabia și briza lunecau parcă mînă-n mînă; apoi briza o luă înaintea vasului și, în curînd, Pequod începu să se legene pe valuri. Treptat se văzu, eu ajutorul lunetei, că era o balenieră. Drept dovadă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
precum am mai spus, uimitor de transparent pînă la o mare adîncime; așa cum pruncii omului au, în timp ce sug, privirea ațintită în altă direcție decît sînul matern, ca și cum ar duce două existențe diferite, ca și cum, în vreme ce sorb hrana necesară ființei lor muritoare, cugetul lor s-ar adăpa din izvorul vreunei amintiri nepămîntene - la fel și acești pui de cașaloți păreau să privească în sus, dar nu chiar spre noi, căci noi apăream desigur, în ochii lor de nou-născuți, ca niște alge acvatice. Plutind
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prunci, oricît i-ar plăcea alcovul; și, fiind un mare călător, își lasă pruncii anonimi în lumea întreagă, fiecare din ei fiind, astfel, o făptură exotică. Cu timpul, însă, pe măsură ce ardoarea tinereții se domolește, iar anii și varicele sporesc, pe măsură ce cugetul își impune pauzele solemne și o oboseală generală îi copleșește pe sătulul nostru Pașă, dragostea lui de fete e înlocuită cu dragostea de confort și de virtute: otomanul nostru pășește într-o fază a pocăinței și a neputinței, își abjură
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la care ne oprim de la farmecul inconștient al primei copilării, la credința irațională a vîrstei băiețești, la adolescență și la îndoielile ei îcomune tuturor), apoi la scepticism, la pierderea oricărei credințe, pînă la treapta finală a maturității, unde ne odihnim cugetul în meditativul „Dacă?“ Cînd am străbătut acest drum, o luăm de la început, redevenind mereu prunci, băieți, bărbați, pentru a pune veșnica întrebare: „Dacă?“. Unde e limanul, de la care nu mai ridicăm niciodată ancora? Prin ce eter vrăjit, de care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
verga gabierului mare! Nu. limbricule, află de la mine că cele mai înalte catarge sînt făcute pentru vînturile cele mai cumplite, iar catargul creierului meu lunecă acum printre nori. Să-i dau jos pînzele? Numai fricoșii își dau jos pînzele din cuget pe vreme de furtună. Ce-i gălăgia asta, colo sus? Ar putea să mi se pară ceva sublim, dacă n-aș ști că e vorba de colici, o boală zgomotoasă. Ia un hap, Doamne, ia un hap! Capitolul CXX MIEZUL
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de podeaua acestei cabine: ar fi mai înspăimîntător decît un tigru vîrît într-o cușcă! N-aș putea îndura o asemenea priveliște, n-aș putea răbda să-i aud urletele. Mi-aș pierde liniștea, somnul, ba chiar neprețuita lumină a cugetului, pînă să se termine călătoria asta insuportabil de lungă. Ce-mi rămîne de făcut, atunci? Uscatul e la sute de leghe depărtare, iar Japonia, țara cea mai apropiată, e ferecată cu șapte lacăte. Sînt singur pe această mare pustie, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
durere starea țărănimii din vremea sa (1826), exploatarea ei de către boieri. Constantin Radovici din Golești mărturisește că și el a făcut ca alții și spune că, după ce și-a deschis ochii, în urma călătoriei în Apus, l-a apucat mustrarea de cuget, fericind pe cei care n-au făcut ca dânsul, care n-au stors poporul! V. Alecsandri, în articolul despre C. Negruzzi 1, ne vorbește de mizeria țărănimii, de deposedarea cu sila a răzeșilor, de umilirea breslașilor și de robia țiganilor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
doisprezece ani, poetul care debutase în „Literatorul” lui Macedonski (1918, cu poezia Ființa) ajunge la o deplină consacrare. Frecventează asiduu cenaclul Sburătorul, publică versuri în revista cu același nume, ca și în „Umanitatea”, „Cuvântul liber”, „România nouă”, „Contimporanul”, „Viața românească”, „Cugetul românesc”, „Cetatea literară”, „Hiena”, publică în 1921 După melci (plachetă ilustrată complet inadecvat, ca o carte pentru copii), intră în Antologia poeților de azi a lui Ion Pillat și Perpessicius cu poemele Păunul și Uvedenrode (1925), iar în istoria literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
principelul sunt artiștii, deoarece numai lui îi este dat să îmbrățișeze cu privirea întreaga imagine din unghiul drept de vedere, deoarece numai lui îi este pe deplin limpede marea idee ce urmează a fi înfățișată și înfăptuită prin forțe și cugete reunite" (Novalis: 2008, 139, 145). Ce altceva era Ceaușescu decât "principele" leninismului romantic? Un "principe" care credea, se pare, la fel ca și predecesorul său "în puterea miraculoasă" a artei, în special a literaturii, "de a educa pe oameni în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
na? iunea rom�n? prin numele ziarelor ? i a editurii sale. Virtu? ile intelectuale pe care le revendică s�nt ilustrate de numele altor publică? îi ale sale: ?i? a intitulat ziarul literar �Drum drept� iar forumul na? ionalismului s? u cultural �Cuget clar�. Culegerea de articole scrise pentru ziarul �Epoca� publicate sub form? de carte a fost intitulat? Cuvinte adev? rate. Care este oare motivul pentru care �Neamul rom�nesc� nu a devenit niciodat? un ziar de larg? circulă? ie? 70 La
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ale crezului s? u s? m?n? torist . �Ramuri� a reap? rut �n martie 1919 ? i a continuat s? apar? , cu unele �ntreruperi, chiar ? i dup? moartea lui Iorga, p�n? �n 1944. �n ianuarie 1928, Iorga a fondat o nou? publică? ie literar? intitulat? �Cuget clar�. A ap? rut p�n? �n aprilie 1936 ? i a reap? rut sub numele de �Noul s? m?n? tor� . Principalii colaboratori erau Iorga ? i scriitorul s? m?n? torist N. Batzaria. Criticii literări rom�ni aveau �ndoieli �n privin? a talentelor lui Batzaria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
plinirea a patruzeci de ani de la moartea lui Eminescu (1929) cu �nt�rziere, ca prim? ministru, scriind o lucrare elogioas? �n dou? volume despre poezia lui Eminescu, Poezia lui Eminescu (Bucure? ți, 1931? 1932). A continuat totodat? s???i publice ziarele literare �Cuget clar�, �Noul s? m?n? tor� ? i �Neamul rom�nesc literar� �ntru sus? inerea crezului s? m?n? torist. Pe l�ng? curentele moderne din literatur? ? i art? , Iorga ? i?a manifestat �ntotdeauna antipatia fă?? de aspectele ur�te ale civiliza? iei moderne
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prin preș? �. Iorga a replicat, cît�nd exemple de insulte din presa francez? ? i de ac? iuni judiciare ca urmare a acestora. �Neamul rom�nesc�, 2 august 1911 65�Neamul rom�nesc�, 10 mai 1906 66 Ibidem, 18 ianuarie 1908 67 Nicolae Iorga, Cuget? ri, Bucure? ți, 1970, p. 251 68 Standardurile publică? iilor din strada S? rindari erau legendare chiar ? i �n Bucure? țiul perioadei interbelice. Epitetul general folosit pentru standardurile morale ? i intelectuale de acolo era �? antaj-etaj�. Relativ la activit?? ile ziarului �Curentul� al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
faptul c? acesta frecvență cercurile lui Dimitrie Gusti! ? eicaru, op. cît. , pp. 21 ? i 86 78 Theodorescu, op. cît. , p. 85 79 Iorga a �nceput s? publice �n �S? m?n? torul� la 4 mai 1903 80 ? eicaru, op. cît. , p. 26 81 Op. cît. , p. 25 82 Cuget? ri, p. 162 83 Putem sesiza preferin? a lui Iorga pentru r? bd? torul ? i na? ionalistul cultural evolu? ionist Samuil Klein (Micu) fă?? de rudă ascendent? a acestuia, r? zvr? titul Inocen? iu Klein (Micu) 84 Cuget? ri, pp. 83
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cît. , p. 25 82 Cuget? ri, p. 162 83 Putem sesiza preferin? a lui Iorga pentru r? bd? torul ? i na? ionalistul cultural evolu? ionist Samuil Klein (Micu) fă?? de rudă ascendent? a acestuia, r? zvr? titul Inocen? iu Klein (Micu) 84 Cuget? ri, pp. 83 ? i 228 85 Iorga �? i definea concep? iile sale ferme despre art? ? i politic? chiar ? i �n 1929: �Am fost, s�ntem ? i vom r? m�ne sus? în? tori ai ?? r? nimii. Am fost, s�ntem ? i vom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tianu �i trimiteau pe servitori cu treburi că s? aib? lini? te deplin?. C�nd �ncepea emisiunea, se a? ezau ? i ascultau fiecare cuv�nt rostit de Iorga 100 ? erban Cioculescu, N. Iorga. Coresponden?? , �Rom�nia literar? �, 26 martie 1987 101 Iorga, Cuget? ri, pp. 17, 21, 50, 99 ? i 188 102 Op. cît. , p. 156 103 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 42-43 104 Cuget? ri, p. 84 105 Op. cît. , pp. 230, 265, 73 ? i 50 106 �Vremea nou
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
100 ? erban Cioculescu, N. Iorga. Coresponden?? , �Rom�nia literar? �, 26 martie 1987 101 Iorga, Cuget? ri, pp. 17, 21, 50, 99 ? i 188 102 Op. cît. , p. 156 103 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 42-43 104 Cuget? ri, p. 84 105 Op. cît. , pp. 230, 265, 73 ? i 50 106 �Vremea nou? �, Craiova, 26 februarie 1923 107�Dna Liliana Pippidi-Iorga c? tre autor. Iorga se referea �ntotdeauna la ea ca fiind sl? biciunea sl? biciunilor mele 108�Volumele coresponden
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o mătură lângă copilul sugar pentru a-l păzi de duhuri, dar și pentru a nu i se "lega" mintea; în Bucovina există un descântec devenit cu timpul o rugă pentru sănătate: "Sfinte Augustine, Și tu Sfinte Trifoane, luați tulburarea cugetului, din creștetul capului, dinăuntrul creierului, din gâtlejul gâtului"14. În același scop, în Moldova, în special în regiunile riverane Prutului, este sărbătorit Sfântul Trifon, "Trif cel Nebun", a cărui zi (1 februarie) este păzită de oameni și sărbătorită "să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
să ne ocupăm, politicul se dispensează de învelișurile în care în primele trei piese, se disimulase, țîșnind în jeturi, izbucnind în trombă. Afirmații incomode, întrebări scormonitoare, îndoieli și ardori sînt slobozite impetuos, cu o nervoasă participare, dintr-un preaplin al cugetului ajuns la capătul răbdării. Încă un revoltat, deci, în dramaturgia lui Constantin Popa: Octav, din Cavou bar. Unul din tinerii care, la (ceea ce ei credeau că e) Revoluție, au ieșit nepăsători, nesăbuiți, superbi în stradă, înfruntînd gloanțele vidia, tancurile sumbre
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
strânse în domeniul cultivării limbii române și a vieții spirituale în general: „Cultura, limba și școala noastră de-acuma trebuie să ne unească pe veci și nedespărțiți vom rămâne până la sfârșitul sfârșitului [...]. Să ne strângem rândurile și să avem în cugetul nostru ca pe un dar prețios gândul că de azi înainte limba și cultura noastră una sunt nedespărțite”. Ca și în cazul Declarației, publicate de „România Nouă” la 24 ianuarie, Chemarea reliefa interesul deosebit manifestat de numeroși intelectuali din spațiul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
deoarece se înfățișează ca lege a iubirii, fiindcă iubirea este motivul, cuprinsul și plinirea ei (Rom. 13, 10; Cor. 13, 4 5). Legea creștină este legea iubirii. În iubirea lui Dumnezeu din toată inima, din tot sufletul și din tot cugetul și din iubirea aproapelui ca pe tine însuți, se cuprinde toată legea și proorocii (Matei 22, 37-39). Legea este redusă astfel la principiul ei unitar: iubirea de Dumnezeu și de aproapele. Această iubire care se îndreaptă spre Dumnezeu și spre
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Mitropolit Dr. N. Mladin., Teologia morală ortodoxă, p. 152<footnote>, pe de altă parte, ca mijloc sau cale pentru înaintarea în iubire. Iubirea devine izvor și țintă a poruncilor legii. Iar ținta poruncii este dragostea din inimă curată și din cuget bun” (Tim. 1,39), zice Sfântul Apostol Pavel. Ținta spre care se îndreaptă viața noastră creștină este desăvârșita dragoste de Dumnezeu și de aproapele. “Fiți desăvârșiți precum și Tatăl vostru cel din ceruri desăvârșit este” (Matei 5,48), aceasta este ținta
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]