2,852 matches
-
permițând creștinilor să cunoască dinainte intențiile turcilor și oferindu-le răgazul pentru a-și regrupa și întări forțele. Aprecierile austriecilor la adresa comandantului român nu au întârziat să apară. Generalul Wallenstein îl laudă pentru „acele frumoase fapte”, ca și „pentru bunele cugete ce hrănești în inima ta”, iar Kunitz, rezidentul austriac din tabăra turcească, aflase că domnitorul dorea „victoria armatelor împăratului asupra dușmanului ereditar și înfruntarea trufiei sale” și emite un raport cifrat, destinat coaliției creștine, în legătură cu ajutorul lui Șerban Cantacuzino. Șerban
Participarea românilor la asediul Vienei (1683) () [Corola-website/Science/309154_a_310483]
-
Chișinău, p. 2-6. 39.Inscripția cu semne runice de la Herla (comunicări Slatina, jud. Suceava), în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 81-86. 40.Caracterul obiectiv al unității culturilor preistorice dintre Carpați și Nistru, în Cugetul (Chișinău), 3-4, 1993, p. 7-8. 41.Continuitate și restructurări cultural-etnice în neoliticul și eneoliticul României, în Suceava, XX, 1993, p. 14-21. 42.La typologie et l’organisation interne des établissements de premières civilisations néolithiques de la Moldavie, în Arheologia Moldovei, XVI
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
membru fondator al „"Ligii culturale pentru artă, știință, filozofie și religie România-Grecia"”- filiala Craiova. Este membru al Societății Scriitorilor din Oltenia și vicepreședinte al Uniunii Epigramiștilor din România, președinte al Cenaclului Epigramiștilor Olteni - membru fondator al Cenaclului și revistei acestuia „"Cugetul"”, membru fondator al Asociației Culturale ”Prietenii lui Eminescu” din Oltenia. Îndeplinește funcția de director imagine-promovare diplomație memorialistică al revistei „Rațiunea” și este colaborator permanent la revista „Pro Europa”. Este membru al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România (AADCR
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
1990 a fost tot timpul urmărit, supus la interogatorii, percheziții și i s-au confiscat manuscrisele. După 1990 a înființat Asociația Foștilor Deținuți Politici din Făgăraș, al cărui președinte a fost. A fondat, prima revistă a AFDP din Romania, Revista Cuget și Veghe, în 1991 la Făgăraș. A fost ales ca deputat de Făgăraș în legislatura 1992 -1996. S-a mutat cu domiciliul și familia la Brașov. În anul 1998 a fost primit in Uniunea Scriitorilor din România. A colaborat la
Ioan Victor Pica () [Corola-website/Science/305477_a_306806]
-
S-a mutat cu domiciliul și familia la Brașov. În anul 1998 a fost primit in Uniunea Scriitorilor din România. A colaborat la revista "Vatra" din Târgu Mureș, revista "Astra" din Brașov, revista "Memoria", "Revista Gândirii Arestate" din București, Revista Cuget și Veghe din Făgăraș. I s-a acordat Diploma de Cetățean de Onoare al Municipiului Brașov. Ioan Victor Pica a fost deputat ales în cadrul Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat în legislatura 1992-1996. A fost membru al acestui partid până în septembrie
Ioan Victor Pica () [Corola-website/Science/305477_a_306806]
-
Este membru al Societății Scriitorilor Olteni și al Cenaclului „Alexandru Macedonski” din Craiova, membru al Uniunii Epigramiștilor din România, fondator și vicepreședinte al Cenaclului epigramiștilor olteni, redactor șef al revistei de studii și cercetări juridice „Euro Dreptul”, director al revistei ”Cugetul” a Cenaclului epigramiștilor olteni, membru și fondator al altor 17 fundații și asociații cu profil juridic, literar, umanitar, social etc., membru în colegii de redacție a altor reviste literare și juridice. Este președinte și fondator unic al Fundației pentru apărarea
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
ani de la domnia lui Mihai Viteazul", 15.XI.1993 (Societatea de Științe Istorice din România, Filiala Dolj); "Diplomă de excelență pentru rezultate remarcabile obținute în învățământul universitar, justiție și literatură, pentru contribuția la înființarea “Cenaclului Epigramiștilor Olteni” și a revistei Cugetul", 04.04.2008 (Fundația “Scrisul Românesc”); "Diplomă din partea promoției 2003-2007 a Facultății de Drept cu deosebită considerațiune pentru profesionalism, ținută academică, rigurozitate, răbdare și înțelegere", iulie 2007 (Universitatea “Spiru Haret”, Facultatea de Drept Craiova); "Diploma prin care se conferă calitatea
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
de păstrarea și promovarea identității neamului românesc din sudul Dunării - Bulgaria", 27 ian. 2009 (Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria “Ave”); "Diplomă pentru activitatea desfășurată în cadrul Cenaclului Epigramiștilor Olteni cu ocazia aniversării unui an de la reînființarea cenaclului și a apariției revistei “Cugetul”, 03.04.2009 (Fundația pentru Apărarea Drepturilor Omului Craiova); "Diplomă pentru merite deosebite de păstrare și promovare a neamului românesc din Sudul Dunării - Bulgaria, Vidin", 13 iunie 2009, Diplomă acordată cu prilejul inaugurării primei Biblioteci românești din Bulgaria “Albotina” (Uniunea
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
Aveam apoi nădejdea că lucrînd 3-4 ani, mă voi întoarce în patria mea, voi străluci eu prin știință și virtute, voi ferici o zi măcar pe muma, voi ridica puțin patria mea și astfel mă voi sfîrși și eu, cu cugetul în pace că mi-am împlinit frumos misia." Este în legătură cu alți prieteni și amici: Ion C. Brătianu, pictorul Rosenthal, Mălinescu, Andronescu, Scarlat Vîrnav. Prin septembrie (început de octombrie) pleacă înapoi in țară, căci îi vin vești cum că mama sa
Constantin A. Rosetti () [Corola-website/Science/305784_a_307113]
-
Român din Basarabia, o filială a Institutului Social Român fondat de Dimitrie Gusti. În anul 1940, Petre Ștefănucă a devenit membru-fondator al Societății scriitorilor și publiciștilor din Basarabia și membru al comitetului de conducere. A publicat în „Viața Basarabiei“, „Moldovanul“, „Cuget Moldovenesc“, „Școala Basarabeană“, „Sociologie Românească“. Împreună cu soția sa, Nina, o fostă profesoară de lucru manual, a crescut și educat doi copii: Alexandra și Victor. Pe 9 octombrie 1940, după anexarea Basarabiei, Petre Ștefănucă a fost arestat de NKVD, fiind învinuit
Petre Ștefănucă () [Corola-website/Science/299990_a_301319]
-
întemeiat și condus cea mai importantă revistă de cultură românească din America de Sud (, 1951-1958). Din 1962 a fost profesor de filologie hispanică și lingvistică în străinătate. A fondat revista "Romanica" (1968-1973). A colaborat și la revistele românești din străinătate ("Suflet românesc", "Cuget românesc", "Buletin informativ" etc.). A colaborat cu articole de cultură medievală la Enciclopedia Catolică și cu articole cu subiecte literare și de cultură română la "Enciclopedia El Ateneo". Din 1990, "Liga Culturală a românilor de pretutindeni" a editat publicația periodică
Cuget românesc () [Corola-website/Science/318916_a_320245]
-
românesc", "Buletin informativ" etc.). A colaborat cu articole de cultură medievală la Enciclopedia Catolică și cu articole cu subiecte literare și de cultură română la "Enciclopedia El Ateneo". Din 1990, "Liga Culturală a românilor de pretutindeni" a editat publicația periodică „Cuget românesc”, cu subtitlul "Revistă de fraternitate românească prin spirit și cultură".
Cuget românesc () [Corola-website/Science/318916_a_320245]
-
filosofie din București", specialitatea Filologie modernă (Franceză). Are ca profesori pe Mihail Dragomirescu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Charles Drouhet. Tot acum ia contact cu viața literară. În 1922, cu sprijinul poetului Vasile Voiculescu, este angajat secretar de redacție la revista Cugetul românesc, scoasă de Tudor Arghezi și Ion Pillat. În același timp, începe să frecventeze cenaclul Sburătorul. În 1924, susține examenul de licență, după care e numit profesor la Liceul Traian din Turnu Severin. Aici o cunoaște și se căsătorește cu
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;<br> Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,<br> Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!<br> <br> Români din patru unghiuri, acum ori niciodată<br> Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!<br> Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată<br> Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!<br> <br> Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,<br> Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.<br
Deșteaptă-te, române! () [Corola-website/Science/296604_a_297933]
-
Nicolae Iorga a depășit acest episod în timpul universității, având să adere pentru scurt timp la grupul literar conservator "Junimea". Nicolae Iorga a fost o figură centrală a "Sămănătorului", revistă populistă și a fondat reviste conservatoare ca "Neamul Românesc", "Drum Drept", "Cuget Clar" și "Floarea Darurilor". A militat în cadrul Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor. A fost o figură proeminentă în tabăra pro-Antanta în timpul Primului Război Mondial, datorită susținerii cauzei românilor din Austro-Ungaria și a avut un rol politic important în România Mare
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
servi ca beneficiu cultural și universitar studenților. A mai primit un doctorat "honoris causa" de la Universitatea din Lyon, după care a urmat o încercare de reconciliere cu Tudor Arghezi, căruia i-a adresat laude publice. Au lucrat împreună la ziarul "Cuget Românesc", dar tot nu s-au înțeles, deoarece Iorga începuse să critice modernismul literar și „criza spirituală a lumii”. Printre lucrările sale publicate în acel an se numără "Formes byzantines et réalités balcaniques" („Formularistica bizantină și realități balcanice”), "Istoria presei
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
baza în general pe religie. Secularist printre tradiționaliști, nu a dat o mare importanță valorilor creștine, și, lăudând forța creativă a omului, vedea asceticismul ca pe un fenomen negativ. Totuși, se identifica puternic cu Biserica Ortodoxă Română și isihasmul din cugetul românilor, marginalizând Biserica Greco-Catolică și Școala Ardeleană. Respingând individualismul pur, Iorga a reacționat împotriva venerării moderne a democrației ateniene sau a reformei protestante, dând ca modele Sparta, Macedonia și orașele-state italiene. Conform analistului politic Mihaela Czobor-Lupp, aceasta era o „alternativă
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
transilvăneană, descendentă a clanului Lemeni și a magnatului medieval Johannes Benkner. De profesie inginer, Mircea Iorga a fost directorul Colegiul Tehnic Energetic din București la sfârșitul anilor '30. Un alt fiu, Ștefan N. Iorga, a fost scriitor, susținător al mișcării "Cuget Clar", și mai târziu medic. Nepoata lui Iorga, Micaella Filitti, care a lucrat ca funcționar public în anii '30, a fugit din România Comunistă și s-a stabilit în Franța. Printre descendenții săi se numără Andrei Pippidi, fiul lui Dionisie
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
publică în "Viața Basarabiei", ăn IV, nr. 11—12 nov.-dec. poezia "Rochia". Continuă să publice în "Viața Basarabiei", devine colaboratoare a revistei "Însemnări ieșene", (unde publică cu regularitate până la sfârșitul anului când revista va fi suprimata). Paralel publică în "Cuget moldovenesc", "Pagini basarabene", poezii că "Dorința", "Grădinărie", "Atavism", "Toamnă", "Caisul", "Cuvântul Evei", "Jucărie", și altele. Locuiește împreună cu sora să Silvia, studentă la medicină, într-o vilă pe Aleea Greuceanu, azi stradă Pinului, ulterior într-un apartament pe strada Sărăriei, colț
Magda Isanos () [Corola-website/Science/298328_a_299657]
-
toată lumea i-au atras pe cei mai buni artizani și muzicieni. Sentimentele religioase i-au stimulat să creeze opere delicate și complexe. Marii artiști talentați erau instruiți de autoritățile religioase. Religia le oferă oamenilor obișnuiți o cale de înălțare a cugetului și o speranță pentru vremuri mai bune sau pentru viața de apoi. Marii regi și împărați războinici, cruzi și aprigi, aveau și ei parte de blândețe și religiozitate, de aceea au adus la curțile lor artiști, muzicieni, poeți și gânditori
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
în municipiul Bălți. Ambele publicații sunt finanțate din buget. Ziarul Golos Bălți favorizează cel mai frecvent, direct sau indirect, Partidul Comuniștilor, în special în perioadele de companie electorală. În iulie 1996, jurnalista Ludmila Gorbul fondează publicația periodică de limba română „Cugetul”. Dar, în 1999 din cauza situației financiare grea editarea ziarul a încetat. În 1994, la Bălți, este fondat ziarul „SP” - un săptămânal de limbă rusă cu un tiraj de circa 4500 exemplare în 2010 . În perioada anilor 2000, „SP” a publicat
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
a publicat într-o ediție restrânsă de lux, volumul "Grădina dintre ziduri". În 1921 a apărut, sub îngrijirea sa, volumul " Poezia toamnei", o antologie din versurile poeților români care au cântat toamna. În 1922 a scos, împreună cu Tudor Arghezi, Revista Cuget românesc, iar în anul următor a publicat volumul de versuri "Pe Argeș în sus", în care două poeme celebre conțin portretele bunicilor săi, "Bunicul" și "Bunica". În 1925 a Publicat volumul "Satul meu" și a scos împreună cu criticul Perpessicius "Antologia
Ion Pillat () [Corola-website/Science/297550_a_298879]
-
de fiica sa, Mitzura Arghezi. La vârsta de 16 ani debutează în "Liga ortodoxă" a lui Alexandru Macedonski, sub semănătura Ion Theo. Până în 1910 - când a început să conducă sau să editeze el însuși reviste și ziare cum sunt: "Cronica", "Cuget românesc", "Națiunea", "Bilete de papagal" - publică la mai multe periodice ale vremii: "Revista modernă", "Viața nouă", "Facla", "Viața românească" și altele. Pentru activitatea sa remarcabilă în literatură primește prima oară în 1936, la egalitate cu George Bacovia și a doua
Tudor Arghezi () [Corola-website/Science/297548_a_298877]
-
din trupul cel făcător de minuni al Sfântului Mucenic Haralambie. Rugăciune către Sf. Mare Mucenic Haralambie: “Alesule din ceata arhiereilor, Mare Mucenic Haralambie, care porți nume întocmai cu harul dat de atotputernicul Dumnezeu, a fi luminător de bucurie, luminează-ne cugetul... curăță inima, întărește-ne voința în a face bine și primește de la noi cântări și laude sfinte și ne ajută în necazuri, în boli și suferințe”. (Acatist, Condac 1 și 13). Sfânta Liturghie se slujește aici cu un cor liturgic
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
Dubăsarii Vechi din r. Criuleni. În perioada 1985 - 1991 activează ca laborant superior și colaborator științific la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei. Din 1991 și până în 2007 este redactor-șef al Revistei de istorie și Cultură "Cugetul". Din 1999 și până în prezent este șef redacție Istorie la Editura "Prut Internațional", iar din 2000 deține funcția de vicepreședinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova. În 2006, se implică activ în lupta cu Ministerul Educației pentru a exclude cursul de
Ion Negrei () [Corola-website/Science/317193_a_318522]