10,969 matches
-
care "producția și consumul erau îmbinate într-o singură funcție dătătoare de viață"5. Alvin Toffler consideră economia naturală drept "civilizația primului val", ce se caracteriza prin: pămîntul constituia principalul factor de producție; baza economiei consta în cules, vînătoare și cultivarea pămîntului; diviziunea simplă a muncii; economie descentralizată, în care fiecare comunitate producea aproape tot ce-i era de trebuință"6. În timp, economia naturală a cunoscut o evidentă tendință de restrîngere relativă. Marfa, ca obiect al economiei de schimb, a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
nevoie de secole pentru a deveni funcționale. Astfel, "imperiul fricii produce un imperiu marcat de frică, ostil atît libertății, cît și securității". Zelul misionar al fostului președinte Bush, moralitatea sa de "cow-boy dogmatic" exacerbează în mod încăpățînat militantismul american prin cultivarea intensă a unor "mituri utile", cum sunt autonomia americană, virtutea americană, democrația americană, inocența americană, dar care reflectă, de fapt, anxietățile poporului american. Propria putere slăbește America lipsind-o de respectul celor pe care îi "salvează". Pentru a păstra ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
tablou urma pe altul, o întâmplare pe alta. Atuncea stingeam lumânarea, ca să [nu] mă supere în sumbrele mele viziuni, și scriam iute prin întuneric în fragmentarium tablourile sau viziunile ce-mi treceau prin minte ["Când eram încă la Universitate..."] 10. Cultivarea acestor puncte de plecare se desăvârșește pe solul unei gândiri nutrite cu idei convergente, nu le adaugă la un sistem filosofic preexistent și diferit. Cugetarea eminesciană se regăsește în ideile kantiene de exemplu, în teoria prezentului veșnic nu le găsește
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Însuși nu-și poate asuma responsabilitățile oamenilor față de oameni, În locul lor. Astfel, rolul eticii În afaceri se amplifică considerabil, educându-i pe profesioniștii din acest domeniu În spiritul dorinței nu numai de a avea, ci și de a fi prin cultivarea nevoii de moralitate, de verticalitate morală, de a fi responsabili, Înainte de a acționa (pentru că o trăsătură a responsabilității este și prudențaă, Înainte de a fi declanșat consecințe nedorite sau chiar dezastruoase pentru prezentul și viitorul comunității sau al indivizilor. Prudența desemnează
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
reconcilierea unor moduri de viață diferite și chiar contradictorii: „Înțeleg spiritul de toleranță În acest sens ... ca rezonabilitate și justă măsură În construcția și menținerea civilizației umane ca unitate În diversitate. Astfel conceput, spiritul de toleranță poate fi probat prin cultivarea pluralismului valorilor și acceptarea multiculturalismului, includerea democratică a minorităților, Anton Carpinschi, studiu introductiv la eseul lui Michael Walzer, „Despre tolerare”, Institutul European, Iași, 2002, p.III II. Despre toleranță și violență Filtre teoretico- filosofice pentru o analiză a toleranței În
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
intuit/revelată, binele - practicat. Cunoașterea, pentru educația științifică, este și punctul de plecare și cel de sosire. Pentru educația morală a ști este doar suportul lui a vrea. Pentru educația artistică este doar punctul de plecare, punctul de sosire fiind cultivarea sensibilității, a gustului III. Etică și educație Etic, estetic și religios În actul educațional pentru frumos, a nevoii de perfecțiune, de ideal - Întâlnindu-se În chip fericit, În acest din urmă caz, cu dimensiunea morală a educației. Aristotel Încă, sublinia
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
creștină - au subliniat cu claritate că experiența sacrului nu este ceva accidental, ci constituie un element important În structura conștiinței, Încât „Religia inundă toate conținuturile vieții și le face să irumpă În transcendent, Într-o formă nouă.” Pentru educația religioasă, cultivarea intensității trăirilor, stimularea nevoii de sacraliate, fervoarea susținerii și argumentării necesității de a crede Într-o lume mai bună, aflată Într-o dimensiune de ideal, divină, sunt determinante. Lipsită Însă de suportul moral - care Îndeamnă la Îngăduință și Înțelegere - sau
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
necesitatea de a nu unidimensionaliza actul formativ. Profesorul de matematică trebuie să fie conștient că face nu numai educație științifică, ci și estetică, etică sau, de ce nu, religioasă; după cum și profesorul de religie nu se poate limita numai la cultivarea nevoii de sacralitate, implicându-se și În formarea morală, estetică și - din nou, de ce nu - științifică. În egală măsură, orice educator - pentru că „profesor de etică” nu există - trebuie să fie preocupat de regăsirea valorilor morale În orice activitate instructiv- formativă
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
și (s)elective sunt și științele humorului sau ale ironiei, pe care, de pildă, autoarea le descoperă la Cimpoeșu: nu oricine le are și nu oricum se ajunge la ele; se ajunge la ele prin disciplină de sine și prin cultivarea unor facultăți histrionice, diafane, care țin de personalitate și de stil. ...Cum tot de stil țin, la Elvira Sorohan, ponderea neconcesivă a judecății și voința de a spune lucrurilor pe nume, fără teama de a fi sancționat de vocea majoritară
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mai important moment al metamorfozei autoportretului compus metaforic" (p. 70); Oricât de mare i-ar fi fost meritul, de un exclusivism exagerat (...) ne apare astăzi autoportretul pe care și-l face Heliade" (p. 84); Identificarea cu destinul colectiv, apărarea și cultivarea autohtoniei (...) sunt pentru noi argumente care pun în evidență atitudinea generatoare, ce domină portretul interior al celor doi scriitori" (p. 184); Aceste date de portret moral, întregind marele portret procesual, schițat de poezie și proză figurii interioare a visătorului revoltat
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de la Căldărușani care pot constitui oricând argumente pentru o rediscutare a locului marginal pe care scriitorul îl ocupă astăzi în canonul literaturii române. Aspectele la care mă voi opri ascultă în profunzime de o logică a răsturnării și a inversării. Cultivarea perspectivei inverse (în înțelesul care se va vedea imediat) este principala strategie poetică de la baza efectelor provocate de textul lui Stănoiu. De asemenea, toate aceste efecte se realizează dialogic, spectacolul lor actualizându-se prin opoziție, implicită sau explicită, cu discursul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cu toată energia spre sensibil și imediat, ideea sfințeniei și a performanței în domeniul ascetic e redefinită în raport cu acest viciu de fond. Așa se face că scopurile cele mai înalte ale monahismului apar imaginate în expresiile grotescului. Asceza radicală e cultivare deliberată a murdăriei (D. Micu), iar adâncirea în lumea spiritului, pentru că trebuie arătată, nu poate îmbrăca decât expresiile burlescului. Memorabile sunt paginile grotești dedicate protosinghelului Macarie sau protosinghelului Visarion, caracterizat scurt și nemilos: Nu-i plăcea să vorbească, dar îi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
parțială sau totală a produselor pentru procesare. Beneficiarii pot fi interesați în îndrumarea acestor parteneri, investind adesea capital și susținându-le progresul tehnologic în domenii precum încadrarea în criteriile agriculturii durabile, mecanizarea într-o proporție optimă cu o tehnică modernă, cultivarea soiurilor din sortimentul actual, eșalonarea livrărilor, un transport operativ, combaterea integrată a bolilor și dăunătorilor, obținerea de produse ecologice etc. Procesatorii pot supraviețui numai prin specializare, eventual în colaborare cu partenerii externi care studiază avantajele fiecărei piețe interne și apreciază
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pentru industrializare sunt mai ieftine decât cele pentru consum proaspăt. Aceata se realizează în principal prin reducerea sau eliminarea muncii manuale care costă. Deasemenea se apelează la importuri ieftine, acolo unde este cazul. Sectorul înregistrează o productivitate foarte ridicată prin cultivarea de soiuri și hibrizi specifici și adoptarea unor tehnologii intensive (fertilizare rațională, protecție durabilă, valorificare performantă (transport depozitare) se beneficiază de indrumare și ajutor din partea statului. Fermele primesc subvenții, procesatorii încheie contracte care obligă livrarea la o calitate obligatorie, eșalonarea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
poată răspundă atât trebuințelor de acum, precum și viitorimei". Intervenția hotărâtă a statului, în temeiul legiuirii organice, i se înfățișa ca remediu firesc, iar el își încheia pledoaria printr-o recomandare ce-i dezvăluie serioase cunoștințe de botanică și chimie, anume cultivarea speciei de arbore numită "crin" (Larix europae meleze), asemănător cedrului libanez, considerat a fi "cel mai bun lemn de durat al Evropei", pe care-1 prezenta în tot ceea ce arborele, cultura și utilizarea lui aveau distinctiv. Dar, observațiile și impresiile sale
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
2, 12; 14. Dr. C<arl>. J<ohann>. B<ernhard>. Karsten, System der Metalurgie <geschichtlich, statistisch, theoretisch und technisch> (Sistemul metalurgiei, istoric, statistic, teoretic și tehnic), Berlin, 1831, 5, 8; 15. J. P. J<ö>oendl, Die landwirtschaftlichen Baukunst (Știința cultivării pământului), Wien, 1842, 3, 8; 16. J<ohann> M<ichael> Voit, Handbuch der landwirtschaftlichen Baukunst (Compendiu despre știința cultivării pământului), Augsburg, 1840, 2, 8; 17. C<hristian>. H<einrich>. Nebbien, Die Einrichtungskunst der Landgüter, <auf fortwährendes Steigen der Bodenrente> (Știința
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Sistemul metalurgiei, istoric, statistic, teoretic și tehnic), Berlin, 1831, 5, 8; 15. J. P. J<ö>oendl, Die landwirtschaftlichen Baukunst (Știința cultivării pământului), Wien, 1842, 3, 8; 16. J<ohann> M<ichael> Voit, Handbuch der landwirtschaftlichen Baukunst (Compendiu despre știința cultivării pământului), Augsburg, 1840, 2, 8; 17. C<hristian>. H<einrich>. Nebbien, Die Einrichtungskunst der Landgüter, <auf fortwährendes Steigen der Bodenrente> (Știința amenajării moșiilor, pentru o rentă a pământului mereu crescută), Prag, 1831, 3, 8; 18. Heinrich Ernst, Anweisung zum praktischen
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și spat, etc. Pre lângă aceste, osebite ape minerale și locale îndemânatice, cu mănoase materialuri pentru așezarea fabricilor de steclă ș.a. Nu mai puțin este interesantă descoperirea copaciului krinu (larix mélèze), aice puțin cunoscut, ce crește până la poalile muntelui Pionul. Cultivarea acestuia se recomenduiește foarte în privire că, din arborii coniferi, el este cel mai ales, mai trainic și mai potrivit pentru catarguri și durarea vaselor, de care cultivarea cu atâta mai mult este a se îngriji că necumpănita tăiere a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
krinu (larix mélèze), aice puțin cunoscut, ce crește până la poalile muntelui Pionul. Cultivarea acestuia se recomenduiește foarte în privire că, din arborii coniferi, el este cel mai ales, mai trainic și mai potrivit pentru catarguri și durarea vaselor, de care cultivarea cu atâta mai mult este a se îngriji că necumpănita tăiere a bradului amenințază peste puțin a lipsi pe Moldova de acest product folositor negoțului. Aceste descoperiri și rezultaturile ce se pot câștiga, înfățoșând patriei neprețuite folosuri, Epitropia nu pregetă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sau cea aparținîndu-le adepților actuali ai "eticii economice"; • abordarea abstractă, ce se caracterizează prin încercarea de a conceptualiza ceea ce nu poate fi înțeles printr-o simplă reprezentare; este demersul științific modern. 2.1. ECONOMIA NORMATIVĂ Abordarea normativă se bazează pe cultivarea anumitor valori, anumitor principii și pe propunerea unor reguli sau interdicții pentru a asigura respectarea valorilor sau principiilor respective. Ab origine, putem întîlni un primat al valorilor religioase sau filosofice, care au condus cu timpul la o reflecție autonomă asupra
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
care "producția și consumul erau îmbinate într-o singură funcție dătătoare de viață"5. Alvin Toffler consideră economia naturală drept "civilizația primului val", ce se caracteriza prin: * "pămîntul constituia principalul factor de producție; * baza economiei consta în cules, vînătoare și cultivarea pămîntului; * diviziunea simplă a muncii; * economie descentralizată, în care fiecare comunitate producea aproape tot ce-i era de trebuință"6. În timp, economia naturală a cunoscut o evidentă tendință de restrîngere relativă. Marfa, ca obiect al economiei de schimb, a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
care o familie dorește să-i aibă? De ce rata natalității scade sensibil cînd nivelul de viață crește? Unii cred că pot deduce din asemenea observații o evoluție a "materialismului", mai bine zis a "egoismului" indivizilor, care "preferă" satisfacțiile consumatorismului și cultivarea plăcerilor în locul vieții familiale. În fața unor astfel de provocări, de fenomene, se mai poate oare cu adevărat susține, cum face analiza economică, că preferințele indivizilor nu se schimbă? Aici, noua teorie a consumatorului încearcă să acopere lacunele microeconomiei tradiționale. 6
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ingeniozitate pe cele două planuri, lăsînd balanța să încline cînd într-o parte cînd în alta și afirmînd în ultimă instanță, prin această duplicitate asumată, identitatea de structură a celor două tipuri de totalitarisme, premisa disprețului pentru ireductibilul ființei individuale, cultivarea masificării, a nivelării submediocre, a sufocării discernămîntului, a neîncrederii generalizate, a spaimei pînă la dimensiuni mitice și, desigur, a unor sancțiuni menite să distrugă, dacă nu existența fizică, cel puțin pe cea spirituală. Doar că, totuși, comunismul era mai simplu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
devine centrul provizoriu al unei mutații profunde, al unei schimbări de lume. Spre surpriza generală, doi dintre cei mai răsăriți fii ai satului, care reușiseră în studiile lor filosofice pariziene, decid subit să le abandoneze și să revină, leibnizian, la cultivarea propriei grădini. Atîta doar că lucrurile nu se desfășoară deloc așa cum își imaginaseră cei doi noi proprietari ai barului, care pare să reactiveze răni adînci, sau să incite la profanări ireversibile, mergînd pînă la crima finală. Un roman profund corsican
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
să facă apel la trăsături cum ar fi corespondența cu realitatea, surprinderea ei perfectă sau instituirea unor afirmații categorice. Într-o oarecare măsură, înseși caracteristicile principale ale fenomenului postmodern îi "protejează" pe adepții lui de eventualele acuze de inconsistență, ambiguitate, cultivare a paradoxului. Discursurile postmoderne cultivă, în același timp, convențiile și trăsăturile pe care le critică sau le deconstruiesc, lucru care face ca modul de a scrie și de a fi perceput în acest context să dețină un statut special. Uneori
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]