3,786 matches
-
în formă de furc��. În partea superioară a scutului, în câmp albastru, se află trei stele cu câte șase colțuri, de argint, așezate una și două. În vârful scutului, în partea dreaptă, în câmp roșu, se află o fântână cu cumpănă de argint. În vârful scutului, în partea stângă, în câmp de argint, se află o fântână cu cumpănă de culoare roșie. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Cele trei stele
HOTĂRÂRE nr. 1.186 din 5 octombrie 2005 privind aprobarea stemei comunei Ţigănaşi, judeţul Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137677_a_139006]
-
șase colțuri, de argint, așezate una și două. În vârful scutului, în partea dreaptă, în câmp roșu, se află o fântână cu cumpănă de argint. În vârful scutului, în partea stângă, în câmp de argint, se află o fântână cu cumpănă de culoare roșie. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Cele trei stele de argint fac parte din blazonul familiei Carp, care a întemeiat în zonă, în anul 1842, târgul Căminărești
HOTĂRÂRE nr. 1.186 din 5 octombrie 2005 privind aprobarea stemei comunei Ţigănaşi, judeţul Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137677_a_139006]
-
5, Viile Noi și este delimitata de b-dul Republicii, I. G. Ducă și str. Stabilizării. 5. Circumscripția electorală nr. 5 Mangalia Orașele: Techirghiol Eforie Mangalia Comunele suburbane: Tuzla 23 August Limanu 6. Circumscripția electorală nr. 6 Murfatlar Comunele: Castelu Ciocîrlia Cumpănă Mereni Murfatlar Poartă Albă Topraisar Valu lui Traian 7. Circumscripția electorală nr. 7 Negru Vodă Comunele: Albești Cerchezu Chirnogeni Cobadin Comana Independența Negru Vodă Pecineaga 8. Circumscripția electorală nr. 8 Băneasa Comunele: Adamclisi Aliman Băneasa Deleni Dobromir Ion Corvin Lipnita
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Carpați nr. 44, județul Maramureș. 322. Stan Nichifor, născut la 10 iunie 1962 în localitatea Ciucurova, județul Tulcea, România, fiul lui Dumitru și Râdă, cu domiciliul actual în Austria, 1220 Viena, Lieglerstr. 45, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cumpănă, județul Constantă. 323. Roiban Valentin-Liviu, născut la 4 aprilie 1956 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Gheorghe și Livia-Ileana, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Burgergasse 21-23, sc. 12, ap. 20, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 740 din 26 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
46, județul Bistrița-Năsăud. 233. Șerban Gheorghe, născut la 18 februarie 1944 în localitatea Dascalu-Creata, județul Ilfov, România, fiul lui Niculai și Vasilica, cu domiciliul actual în Germania, 97084 Wurzburg, Bruselerstr. 9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Voluntari, Str. Cumpenei nr. 8, județul Ilfov. 234. Isbasescu Nicolae, născut la 8 martie 1955 în localitatea Călărași, județul Călărași, România, fiul lui Traian și Aneta, cu domiciliul actual în Germania, 59515 Mohnesee, Linkstr. 10-14, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Călărași
HOTĂRÂRE nr. 362 din 4 aprilie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133887_a_135216]
-
județul Bihor. 130. Stan Sorin, născut la 15 septembrie 1968 în localitatea Ciucurova, județul Tulcea, România, fiul lui Dumitru și Râdă, cu domiciliul actual în Austria, 1220 Viena, Lorenz Kellnergasse 17/ 7/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cumpănă, județul Constantă. 131. Dragomir Mihaela, născută la 24 decembrie 1969 în localitatea Parscov, județul Buzău, România, fiica lui Nicolae și Caterina, cu domiciliul actual în Austria, 8160 Weiz, Bahnhofstr. 30/8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Parscov, județul
HOTĂRÂRE nr. 774 din 16 august 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136332_a_137661]
-
462. Văd ● ● 463. Valea Ierii - ● Constantă Orașul 464. Basarabi - ● 465. Eforie - ● 466. Năvodari - ● 467. Negru Vodă - ● 468. Ovidiu - ● 469. Techirghiol - ● Comună 470. Adamclisi - ● 471. Albești - ● 472. Aliman - ● 473. Amzacea - ● 474. Băneasa - ● 475. Castelu - ● 476. Cerchezu - ● 477. Comana - ● 478. Crucea - ● 479. Cumpănă - ● 480. Deleni - ● 481. Dobromir - ● 482. Ghindaresti ● - 483. Independența - ● 484. Ion Corvin - ● 485. Istria - ● 486. Limanu - ● 487. Lumină - ● 488. Mereni - ● 489. Mihai Viteazu - ● 490. Mihail Kogălniceanu - ● 491. Mircea Vodă - ● 492. Nicolae Bălcescu - ● 493. Oltina ● - 494. Ostrov ● ● 495. Pantelimon - ● 496. Peșteră - ● 497
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
306. Poieni mediu ● - 307. Recea-Cristur ridicat - ● 308. Sânpaul mediu-ridicat ● ● 309. Sic ridicat ● - 310. Suatu ridicat ● - 311. Tureni ridicat - ● Constantă Municipiul 312. Constantă scăzut - ● 313. Cernavoda scăzut-mediu ● - 314. Eforie-Nord scăzut - ● 315. Eforie-Sud scăzut - ● Comună 316. Aliman mediu ● - 317. Costinești scăzut - ● 318. Cumpănă scăzut ● - 319. Rașova mediu - ● 320. Seimeni mediu - ● 321. Tuzla scăzut - ● Covasna Orașul 322. Baraolt scăzut-mediu ● - 323. Covasna scăzut-mediu ● - 324. Întorsura mediu ● - Buzăului Comună 325. Barcani scăzut ● - 326. Bâțani scăzut-mediu ● - 327. Bodoc mediu ● - 328. Brăduț scăzut-mediu ● - 329. Brețcu scăzut-mediu ● - 330. Hăghig
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Font 7* ț. Se apreciază corectitudinea, expresivitatea și eficiența execuțiilor. │ └───┴─────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ---------- *)Executarea pe patine cu role a unui program (fără muzică) care să cuprindă: - tăierea gheții cu fata și cu spatele; - pași în cerc; - pași în linie; - elemente de echilibru (fandări, cumpene, "pușcă", "cioară"). C. CERINȚE MORFOLOGICE: musculatură de tip longilin, nehipertrofiată, diametru biacromial cu 3-4 cm mai mare decât cel bitrohanterial. PATINAJ - VITEZA A. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE * Font 7* ț. ț. Anexă IV PROBA DE VERIFICARE A
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
Articolul 1 Satul Baraganu din componența comunei Cumpănă, județul Constantă, trece în componență comunei Mereni din același județ. Articolul 2 Satul Potîrnichea din componența comunei Cumpănă, județul Constantă, trece în componență comunei Topraisar din același județ. Articolul 3 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a
DECRET nr. 408 din 2 noiembrie 1982 pentru modificarea anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141903_a_143232]
-
Articolul 1 Satul Baraganu din componența comunei Cumpănă, județul Constantă, trece în componență comunei Mereni din același județ. Articolul 2 Satul Potîrnichea din componența comunei Cumpănă, județul Constantă, trece în componență comunei Topraisar din același județ. Articolul 3 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, republicata în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 54-55 din 27
DECRET nr. 408 din 2 noiembrie 1982 pentru modificarea anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141903_a_143232]
-
Articolul 1 Satul Baraganu din componența comunei Cumpănă, județul Constantă, trece în componență comunei Mereni din același județ. Articolul 2 Satul Potîrnichea din componența comunei Cumpănă, județul Constantă, trece în componență comunei Topraisar din același județ. Articolul 3 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a
DECRET nr. 408 din 2 noiembrie 1982 pentru modificarea anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141956_a_143285]
-
Articolul 1 Satul Baraganu din componența comunei Cumpănă, județul Constantă, trece în componență comunei Mereni din același județ. Articolul 2 Satul Potîrnichea din componența comunei Cumpănă, județul Constantă, trece în componență comunei Topraisar din același județ. Articolul 3 Anexă la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, republicata în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 54-55 din 27
DECRET nr. 408 din 2 noiembrie 1982 pentru modificarea anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141956_a_143285]
-
3 generații. Român în sensul art. 67 nu înseamnă cetățean român, ci român de sânge. Funcțiunea de Ministru nu este o demnitate publică obișnuită, ci o demnitate publică supremă. Destinul neamului, în drumul marilor biruințe, este de atâtea ori în cumpănă judecății demnitarilor. Un străin de sângele românesc într-un asemenea post de comandă, inseamna o primejdie pentru neam sau posibilitatea unei primejdii, născută din tainele nebănuite ale impulsurilor sângelui străin. Textul art. 67 aduce o restricțiune în domeniul drepturilor români
DECRET-LEGE nr. 2.651 din 8 august 1940 pentru oprirea căsătoriilor între români de sânge şi evrei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143624_a_144953]
-
publice locale vor promova dezvoltarea în zona costiera numai a activităților agricole care respectă normele de protecție a mediului. Articolul 19 Apele subterane pot fi utilizate pentru irigații prin picurare, în condițiile legii. Limită dinspre uscat a zonei costiere este cumpănă apelor bazinului hidrografic al litoralului, cod cadastral XV. Articolul 20 (1) Pe suprafețele de teren din zona costiera este permisă utilizarea îngrășămintelor naturale sau a tratamentelor fitosanitare, cu respectarea următoarelor condiții: ... a) aplicarea îngrășămintelor pe un teren acoperit de zăpadă
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 202 din 18 decembrie 2002 (*actualizata*) privind gospodarirea integrată a zonei costiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147010_a_148339]
-
Articolul 1 Se grațiază pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Branzan Gică - Cumpănă Constantin - Dumitru Florinel - Isvoranu Neculai Gheorghe - Ivanciuc Ioan - Mazăre Radu-Ștefan - Nițica Nelu - Onofrei Ion - Unghianu Dumitra. Articolul 2 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Ciobanu Lină - Constantin Nicolae - Ghinea Vasile - Kis Zoltan - Nedelescu Mihai - Olteanu Constantin
DECRET Nr. 579 din 22 noiembrie 1996 privind aprobarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115661_a_116990]
-
de atfel de poveri (“gândurile negre”, cu alte cuvinte). Sigur că trebuie să se acorde atenție și acțiunii de răspuns, în sensul ca sfaturile și ajutoarele să fie pe deplin prietenești și nu fățarnice și să ajute efectiv persoana în cumpănă. pe cât posibil, principalele trebuințe fiziologice (cele de pe primul nivel al Piramidei lui Maslow) să se deruleze normal și fără existența niciunei presiuni din exterior. Ne referim, în primul rând, la mesele principale, la dormit, la evitarea fumatului și la un
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
lumânării.” (M. Eminescu, I, p. 136) Caracterizarea se realizează prin trei variante: • genitivul însușirii; se dezvoltă într-o sintagmă nominală specifică cu regentul un substantiv care absolutizează o trăsătură a „obiectului” denumit prin substantivul determinant: „Mușchiul reavăn, negrul minei/ține cumpăna căldurii” (L. Blaga, p. 218); • genitivul superlativului; se dezvoltă într-o sintagmă formată prin repetarea în genitiv a substantivului regent, ceea ce generează ideea de superlativ al unei însușiri implicite în planul semantic al substantivului: frumoasa-frumoaselor, minunea-minunilor, răul-răilor etc.; • genitivul calității
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
el a avut timp suficient, n-a realizat nimic În timp ce Mihaela se spetește muncind, Mircea stă și joacă șah. b. Elementele de relație determină și reflectă, în primul rând, tipul relațiilor sintactice, de dependență sau de coordonare. În versurile: „Pe cumpăna luminii / o zi se înclină plină de fapte / și fără de vină.” (L. Blaga) prepozițiile pe, de, fără de marchează relații de dependență, iar conjuncția și, o relație de coordonare. Unele elemente relaționale determină specificul semantic al relațiilor sintactice: • dependență, exprimând obiectul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de-ajuns să-l privesc, ca să-mi dau seama că am de-a face cu un intelectual.” (M. Eliade, 181) De multe ori, prin dezvoltarea funcției de circumstanțial consecutiv, se maschează o relație de dependență cauzală. În enunțul „Au fost cumpene, secete,/că n-aveți pâne de grâu?” (M.Isanos, 135), relația de dependență consecutivă este expresia, cu termeni inversați, ai unei relații de dependență cauzală: „N-aveți pâne de grâu, pentru că au fost cumpene, secete?” Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dependență cauzală. În enunțul „Au fost cumpene, secete,/că n-aveți pâne de grâu?” (M.Isanos, 135), relația de dependență consecutivă este expresia, cu termeni inversați, ai unei relații de dependență cauzală: „N-aveți pâne de grâu, pentru că au fost cumpene, secete?” Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. Dezvoltarea infrapropozițională a funcției de circumstanțial consecutiv este foarte puțin frecventă 38, realizându-se mai ales prin forme verbal-nominale: „Cu aceasta am terminat cercetările fonetice asupra acelor litere din alfabetul latin al căror son
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sufletească fără margini, o omenie extraordinară, o dragoste de oameni extraordinară. Și aceste însușiri l-au însoțit în întreaga lui carieră științifică și de profesor. A știut să se apropie de oricare om, când este mai ales în ceasurile de cumpănă, în ceasurile de tristețe, să-l îmbărbăteze, să-l încurajeze, să-l întărească în credința că omul poate să treacă peste orice greutăți și, de asemenea, domnul academician Radu Voinea este o sinteză între știința riguroasă și comportamentul etic foarte
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Brădești. Localitatea aparține de comuna Vinderei, actualmente, și este situată în extremul sudest al județului Vaslui, acolo unde, în trecut, se învecinau ținuturile Tutova, Horincea și Covurlui. Zona este deluroasăsunt și cote peste 300 de metriși se află la o cumpănă de ape, de aici limitele ținutului istoric Tutova. Din dealuri unul dintre satele comunei se numește semnificativ Obârșeni izvorăsc mai multe pârâie colectate de cel mai important dintre ele, Jeravățul, afluent al Bârladului. Aici au fost și multe păduri, s-
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
mai recente, ca dată de reper fiind uneori considerat anul 1975. În domeniul energetic, dominat de problemele producerii, transportului, distribuției și utilizării energiei electrice, noțiunea de CEM concentrează, de la un moment dat, toate preocupările specialiștilor pentru asigurarea calității energiei. La cumpăna dintre secolele XVIII-XIX, energia electrică era considerată un produs de lux. Aplicațiile energetice se restrângeau la iluminatul cu incandescență și la unele instalații de ,,forță motrice”, echipate cu motoare de curent continuu. Alimentarea acestor instalații se făcea din rețele locale
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
oștean și barbar năvălitor a fost și a ră mas via cu roadele ei inimitabile, despre care Mihail Sa doveanu scria: „Bună potrivire de la oameni înțelepți și de la natură. Anume înălțime a locului, anume adăpost de vâ nturi și anume cumpănă a uscăciunii și umezelii, anume soi de viță și anume alcătuire a țărânei ...” Despre Grasa de Cotnari Istorici, oameni de știință, cronicari, scriitori și specialiști, atât români cât și străini, au dedicat în însemnările lor multe pagini despr e istori
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]