4,693 matches
-
și care îi expune permanent pe invitați întrebărilor mai mult sau mai puțin inchizitoriale ale jurnalistului-gazdă. De altfel, așa cum este descris programul moderat de Robert Turcescu pe site-ul www.realitatea.tv, ...„100%” este singurul talk-show din România cu un motto curajos: confruntarea pentru aflarea adevărului. ș...ț Emisiunea nu este o simplă enumerare de întrebări, ci un plan bine pus la punct. Strategia? Să-i lase invitatului cât mai puține șanse de a se sustrage întrebărilor incomode. Avantajele acestui format sunt
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
sufletești, și care mai are și preocupări intelectuale, așternând pe hârtie tot ceea ce constituia până atunci o interdicție - mărturisirea unei iubiri în afara căsătoriei. Autorul este un fin cunoscător al femeii, al dramei ei domestice, al moravurilor epocii sale și proclamă curajos egalitatea dintre sexe: „De cele mai multe ori, bărbații înșiși iubesc, deși au nevastă: nu li se aduce prin urmare, nicio jignire, dacă li se aplică și lor aceleași legi pe care le aplică ei altora: nu li s-a dăruit niciun
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
făcut virtuoase. Deși mulți scriitori au surprins virtuțile și noblețea bărbaților (și naratorul exemplifică opera lui Petrarca despre bărbații iluștri), niciunul nu s-a aplecat asupra virtuților femeilor, care merită, de asemenea, să fie lăudate, când se dovedesc demne și curajoase, luând în considerare slăbiciunile lor firești, intrinseci. Opera debutează cu povestirea Evei și, în cele o sută patru biografii, naratorul trece în revistă, mai mult sau mai puțin în ordine cronologică, portrete feminine celebre, ajungând până la regina Giovanna a Napolelui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la concupiscență și violență 713 ). Pe lângă această imagine, oarecum deplorabilă, pe care ne-o oferă, femeile apar într-o lumină mai avantajoasă, dețin o mai mare putere politică sau financiară: „Tisbe este mult mai agresivă, mai doritoare și chiar mai curajoasă decât iubitul ei, sau cel puțin capabilă de a-și purta singură de grijă în pădure. [...] Dido, Ariadna, Phedra, Medeea, Phyllis și Hypermnestra pot deține puterea materială asupra bărbaților pe care îi iubesc.”714 Cu toate acestea rămân creaturi marcate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ură... Vai,/ Cu mâna-mi va căpșorul să ți-l tai.”843 Tânăra manifestă o maturitate incredibilă, acceptă cu resemnare destinul ce îi este sortit, fără umbră de revoltă sau fără cea mai mică încercare de a face un act curajos de salvare a propriei vieți. Discursul ei devine cel al unei martire care cunoaște cu exactitate cauza din pricina căreia este jertfită: „Dau har lui Dumnezeu că pier fecioară,/ Mai bine moarte vreu, decât rușine./ Ci, tată, cum ți-i voia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
într-o lume care o reduce la tăcere, nu îi dă posibilitatea să se manifeste liber, să spună ceea ce gândește sau dorește. Personajul feminin devine un fel de produs al acestei societăți, de aceea probabil nici nu visează o atitudine curajoasă, fermă. Rămâne o simplă supraviețuitoare, umană, așadar nu perfectă, o personalitate distinctă.1007 Societatea în care trăiesc influențează modul de a fi al personajelor și le controlează acțiunile.1008 Chaucer îmbogățește imaginea personajului pe care îl preia din opera lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sufletești, și care mai are și preocupări intelectuale, așternând pe hârtie tot ceea ce constituia până atunci o interdicție - mărturisirea unei iubiri în afara căsătoriei. Autorul este un fin cunoscător al femeii, al dramei ei domestice, al moravurilor epocii sale și proclamă curajos egalitatea dintre sexe: „De cele mai multe ori, bărbații înșiși iubesc, deși au nevastă: nu li se aduce prin urmare, nicio jignire, dacă li se aplică și lor aceleași legi pe care le aplică ei altora: nu li s-a dăruit niciun
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
făcut virtuoase. Deși mulți scriitori au surprins virtuțile și noblețea bărbaților (și naratorul exemplifică opera lui Petrarca despre bărbații iluștri), niciunul nu s-a aplecat asupra virtuților femeilor, care merită, de asemenea, să fie lăudate, când se dovedesc demne și curajoase, luând în considerare slăbiciunile lor firești, intrinseci. Opera debutează cu povestirea Evei și, în cele o sută patru biografii, naratorul trece în revistă, mai mult sau mai puțin în ordine cronologică, portrete feminine celebre, ajungând până la regina Giovanna a Napolelui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la concupiscență și violență 713 ). Pe lângă această imagine, oarecum deplorabilă, pe care ne-o oferă, femeile apar într-o lumină mai avantajoasă, dețin o mai mare putere politică sau financiară: „Tisbe este mult mai agresivă, mai doritoare și chiar mai curajoasă decât iubitul ei, sau cel puțin capabilă de a-și purta singură de grijă în pădure. [...] Dido, Ariadna, Phedra, Medeea, Phyllis și Hypermnestra pot deține puterea materială asupra bărbaților pe care îi iubesc.”714 Cu toate acestea rămân creaturi marcate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ură... Vai,/ Cu mâna-mi va căpșorul să ți-l tai.”843 Tânăra manifestă o maturitate incredibilă, acceptă cu resemnare destinul ce îi este sortit, fără umbră de revoltă sau fără cea mai mică încercare de a face un act curajos de salvare a propriei vieți. Discursul ei devine cel al unei martire care cunoaște cu exactitate cauza din pricina căreia este jertfită: „Dau har lui Dumnezeu că pier fecioară,/ Mai bine moarte vreu, decât rușine./ Ci, tată, cum ți-i voia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
într-o lume care o reduce la tăcere, nu îi dă posibilitatea să se manifeste liber, să spună ceea ce gândește sau dorește. Personajul feminin devine un fel de produs al acestei societăți, de aceea probabil nici nu visează o atitudine curajoasă, fermă. Rămâne o simplă supraviețuitoare, umană, așadar nu perfectă, o personalitate distinctă.1007 Societatea în care trăiesc influențează modul de a fi al personajelor și le controlează acțiunile.1008 Chaucer îmbogățește imaginea personajului pe care îl preia din opera lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Înțelege comportamentul uman și a-l evalua just. Ne obligă la stratificarea judecăților. Ceea ce este acceptabil la un nivel poate să Înceteze a mai fi, dacă nivelul În sine este unul detestabil. Voi da două exemple de comportament excepțional extrem de curajos, dar manifestat În contexte inacceptabile. Primul este legendara șarjă a Brigăzii de cavalerie ușoară engleze, la Balaklava, În timpul războiului Crimeii. Lordul Raglan, comandantul În funcție, a ordonat Înaintarea rapidă a cavaleriei Împotriva unei poziții rusești, pentru a nu-i permite
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
de tăciune aprins, frumoase, cu seriozitatea asumată a fetelor care au fost nevoite să se ocupe de timpuriu de problemele celor mari, dispuse să se transforme În bombe ambulante și să moară pentru a face rău inamicului. Sinuciderea lor este curajoasă, dar contextul terorist În care aceasta s-a consumat este imoral pentru că se folosește cu dispreț de victime. Un copil care merge la școală, o femeie care se gândește cum să-i ajungă banii până la sfârșitul lunii sau un bărbat
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
face cel 73 puțin atât, dacă nu mai mult, decât sute și mii de foi și reviste erotice și de aventuri". Într-adevăr, foaia făcea și educație patriotică. La rubrica „Știri și informații" (15 octombrie 1931) se afla și despre „curajosul aviator, căpitan Negrescu Ioan, originar din comuna noastră care a reușit să străbată cu aeroplanul în cursul lunii trecute, distanța RomaBucurești în 5 ore și 26 minute, clasificându-se întâiul la această întrecere."; „Smărăndița Brăescu, prima parașutistă română, a reușit
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
școala de 4 ani nr. 2 din Bârlad. De asemenea, la 31 iulie 1960 ziarul a publicat reportajul „Sărbătoarea căsătoriei” - cu Ion Stafie, reglor și Maria Condur, rectificatoare, îmbrăcați mire și mireasă (foto Sandu Toma, muncitor la rodaj). Mult mai curajos mi se pare astăzi că ziarul a folosit cu succes capacitatea termistului Alexandru Tacu și a inginerului Cezar Zugravu, care ispășiseră condamnări politice în anii „proletariatului victorios” - dl. Tacu activând în colectivul de redacție cu versuri și reportaje iar dl.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
date, care să le servească pentru întocmirea de mici monografii didactice pentru elevii școlilo r sătești pe care le conduc.” Dar să reținem și ce scrie cotidianul Universul din 28 septembrie 1933 referitor la Documente răzășeșt i: „... o tânără și curajoasă revistă, unică în felul ei, care a hotărât să scormonească în vrafuri vechi și pri n unghere uitate, spre a culege și reproduce mărturii tradiționale și relicve istorice, revistă regională de acte vechi și căreia îi zice Documente răzășești, apare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
-și funcția de organe ideologice și de purtătorii de drapel ai 31 socialismului. Deși a condus 17 ani ziarul, Vasile Avram a fost foarte bucuros să fie uitat. Tonul ziarului local a fost mereu ponderat, calm, cu frica de cuvântul curajos, polemic și acuzator, fiecare știindu-se cu bubele comunismului. Până la urmă a fost un beneficiu, Theodor Pracsiu nemairezistând "dezbaterilor fără opreliști" (dar cu vechea gardă liberalizată) iar Constantin Jomir a menținut tonul de comunicare ... pașnică. Cât a condus cu adevărat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
alte specimene își găsesc de treabă spre miezul nopții la intersecții de străzi... Tineri 212 fără educație au cele mai bizare comportări sau expresii în prezența iubitelor sau însoțitoarelor lor, în fața prefecturii sau a poliției județului spre a "demonstra" ce curajoși sunt ei ! Strada Kogălniceanu a devenit așa de poluată fonic încât între anumite ore e de ocolit ... Urmează întrebări: Poliția ce face, poliția comunitară ce face, părinții, ceilalț i cetățeni ... dar mai ales ei, tâmpiții de ce fac asta ? E clar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe om! Arătați-mi-l pe cutare gata să-și sacrifice ,,suplimentul" în favoarea cuiva ?! Vara aceasta a fost mult mai grea decât în alți ani, datorită alegerilor și falimentării multor mici întreprinderi. Deși nu am statistica, e cert că numeroși curajoși care visează să-și dezvolte propria afacere au dat de necaz. Când au avut și datorii, nu s-au mai gândit decât la vreo slujbuliță sau la... evaziune fiscală ! Ce mai, pe finanțiști nu-i poți categorisi altfel decât... lipsiți
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
echipei FC Vaslui. Import icultură. Import cialiști din ța sa în c ctitudine fața media e în mater nsă nal eri, zie 90, -l cu rez De la ac în județu în afacer i angajațil țiile în ag inea în n curajos e drumuri ant e că părată, ci ant e că ant e că a județ. 313 adrul num în arbitraj tică neces ie. erve valut eastă bază l Vaslui și i, ceea c or săi. ricultură rândul p și prin
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a introduce o strategie nouă este necesar să se evalueze În profunzime interesul și disponibilitatea de implicare a universității În efortul de transformare organizațională (educație și Învățământ, cercetare, servicii suport). Aceasta presupune o dorință reală de transformare din partea unor leaderi curajoși, capabili să aibă un comportament proactiv la mediul extern și care să dovedească dedicare și implicare În procesul de schimbare. • În acest cadru, trebuie să se aibă În vedere și crearea capacității de autofinanțare, care poate stimula introducerea noii strategii
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
inutil să mai precizăm că În prezent curentul alternativ are o largă Întrebuințare În electrotehnică datorită faptului că poate fi produs, transmis și utilizat În condiții mult mai avantajoase decât curentul continuu. În 1966, revista Time a lansat o previziune curajoasă: „Cumpărăturile la distanță, deși fezabile, vor eșua, pentru că femeilor le place să iasă din casă, să vadă marfa și să aibă ocazia să se răzgândească cu privire la ce vor.” Producătorul de televiziune Darryl Zanuck, câștigător a trei premii Oscar, nu și-
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
sub cerul Nordului - un pământ numit Estonia Încă pe vremea U.R.S.S.-ului, țările baltice erau pentru noi un fel de Occident al imperiului sovietic. Priveam în direcția lor cu admirație și cu o nemărturisită invidie pentru ținuta demnă și curajoasă pe care o etalau. Era ca și cum aceste popoare ar fi purtat în spate și partea noastră de demnitate, la care noi renunțaserăm de mult. Acest reflex de raportare la baltici în clipele de zvâcnire a orgoliului național l-am păstrat
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în primii ani ai noului regim și chiar unele acte de împotrivire a intelectualilor, suprimate cu multă cruzime. Însă, în general, a proliferat elementul diversionist, „scriitorul incomod” cu voie de la poliția politică, personaj care „submina” cu program, scriind pagini extrem de „curajoase” despre niște bătrâni care beau vin la umbra nucului, numără cornuții din blana blândelor și înțeleptelor mioare și se încălzesc la un foc cu tizic. Cazul lui Ion Druță, care și-a developat adevărata identitate după dezmembrarea Uniunii Sovietice, este
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
scriitorului. În finalul acestui text, aș da poate o veste bună spunând că întrevăd o soluție de depășire a asperităților care alimentează conflictul generaționist în Basarabia. Ce-i drept, nu este o soluție facilă. Mă gândesc la limpezirea și asumarea curajoasă a propriilor noastre biografii, așa cum au fost și sunt ele, care să redeschidă memoria înfundată a românilor „dintre ape”. Cu alte cuvinte, la publicarea unor cărți-testimoniu, unor jurnale-document. Or, eludarea memoriei în Basarabia este aproape o politică de stat. Cred
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]