29,392 matches
-
ei - cuvînt, gest și sunet. Nu avem la îndemînă alte căi de a intra în dialog unii cu alții decît aceste trei elemente: vorba, trupul și sunetele (vocii sau ale intrumentelor muzicale). În consecință, omul în a cărui ființă retorica, dansul și muzica se îmbină într-o formă cît mai reușită este o făptură cu atît mai armonioasă. Asta înseamnă că este o greșeală să ni-l închipuim pe filozof ca pe mînuitor de abstracțiuni din a cărui minte știința prozodică
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
bune și mai frumoase vieți." (p. 41) Potrivit acestei logici, nu poți fi un om împlinit decît dacă, stăpînind arta cuvîntului - oratoria, poezia sau orice altă activitate în care cuvîntul e materialul de bază -, stăpînești deopotrivă arta muzicii sau a dansului. Nu-ți poți cuceri semenii decît dacă cuvintele sînt puse pe o melodie și numai dacă melodia este exprimată prin cuvinte, ambele petrecîndu-se pe fundalul însoțitor al mișcărilor trupului. Și astfel, adevăratul filozof e de fapt un poet liric cu
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
cu vorbele sau medităm cu sunetele. Ce au în comun toate este pînă la urmă ritmul, adică numărul prin care măsurăm relația dintre două mișcări. Muzica imprimă trupului un ritm a cărui formă de expresie corporală sînt gesturile săvîrșite în timpul dansului. Și astfel, cine vorbește trebuie să cînte, și cine cîntă trebuie să danseze. Cuvintele dansează, sunetele vorbesc și gesturile cîntă. Mai mult, gestul interpretează înțelesul cuvintelor, iar melodia redă ritmul acestui înțeles. Fiecare se prinde de celălalt, și toate se
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
danseze. Cuvintele dansează, sunetele vorbesc și gesturile cîntă. Mai mult, gestul interpretează înțelesul cuvintelor, iar melodia redă ritmul acestui înțeles. Fiecare se prinde de celălalt, și toate se regăsesc într-o proporție pe care o putem numi armonie. Fără armonie, dansul ar deveni bîțîială, sunetul ar fi zgomot, iar perorația ar sfîrși în bolboroseală. Termenul prin care Platon numește ipostaza unirii într-un singur om a celor trei elemente este choré. Purtătorul de choré este interpretul muzical al unor cuvinte pe
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
căreia poți lecui o boală poate servi totodată drept cale de inoculare a ei. Cu alte cuvinte, în măsura în care poți vindeca, în aceeași măsură poți îmbolnăvi. Și astfel, după cît de strîmbe ne sînt gesturile, după cît de haotice ne sînt dansurile și după cît de nemelodioase ne sînt cîntecele putem să ne dăm seama de cîtă sănătate ne-a mai rămas și de cît de contagioși putem fi pentru cei cu care intrăm în contact. În privința aceasta, cartea filozofului atenian Evanghelos
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]
-
săpai în suflet tranșee,/ în trecere dezamorsai ani și grenade/ sub cerul zdrăngănind de gamele/ și întinderi pomădate cu un roșu noroc// pe-atunci te duceai în război pentru o fată/ pe care un soldat ungur a invitat-o la dans" (În patruzeci) Cu acest poem (plasat către finalul volumului) în minte ar trebui începută orice lectură serioasă a Cenotafului. Lumea de aici, cronologică în felul ei, și-ar putea revela pe deplin naturalețea, sonoritatea și sensurile, aidoma lumii noastre străbătute
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
că momentele muzicale (arii, duete etc.) nu își sunt suficiente sieși (când de fapt ele sunt forma cristalizată a emoției) și că trebuie neapărat umplute cu ceva; așa că am văzut aici "de toate": proiecții video, grafică pe calculator, efecte pirotehnice, dansuri de cabaret, costumație așijderea etc. în această manieră de Broadway se aglomerează o cantitate enormă de detalii scenice străine de subiect, chiar deranjante prin inutilitate sau obscuritate etc. Fără îndoială, regizorul are dreptate când spune că "mișcarea și schimbările sunt
Un trubadur rătăcit by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/9844_a_11169]
-
cantitate enormă de detalii scenice străine de subiect, chiar deranjante prin inutilitate sau obscuritate etc. Fără îndoială, regizorul are dreptate când spune că "mișcarea și schimbările sunt vehiculul primordial", dar asta nu justifică însoțirea principalelor momente de conflict violent cu dansul zglobiu al unor blondine drăgălașe în fustițe aurii sau pisicile și lesbienele din grădina Leonorei, în timp ce ea își cântă iubirea pentru trubadur. Fără îndoială, libretul acestei melodrame romantice întunecate este destul de încâlcit și intenția de a-l explicita pentru un
Un trubadur rătăcit by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/9844_a_11169]
-
mare, mai ales în ceea ce privește personajul ele-vei, interpretat de Alina Cojocaru. Ceva mai bine construite - cu o plastică mai liberă și mai interesantă - sunt rolurile interpretate de Johan Kobborg și Deirdre Chap-man. în general însă, piesa a fost transpusă în dans doar în litera textului nu însă și în spiritul acestuia. Constrângerea care pune treptat stăpânire pe libera voință a elevei este tratată neconvingător. Piesa din 1950 a lui Eugene Ionesco rămâne la fel de actuală, cea din 1963 a lui Flemming Flindt
Gala Alina Cojocaru by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9881_a_11206]
-
rămâne la fel de actuală, cea din 1963 a lui Flemming Flindt s-a prăfuit deja. Textul ionescian își așteaptă, în continuare, abordări coregrafice mai înrudite spiritual. Tot ceea ce a însemnat, însă, artă autentică, de cea mai bună calitate, atât pe linia dansului neoclasic cât și pe cea a dansului modern din acest recital, ne-a îmbogățit interior și ne-a adus acea bucurie pe care o trăim la fiecare nou contact cu artiști veritabili.
Gala Alina Cojocaru by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9881_a_11206]
-
lui Flemming Flindt s-a prăfuit deja. Textul ionescian își așteaptă, în continuare, abordări coregrafice mai înrudite spiritual. Tot ceea ce a însemnat, însă, artă autentică, de cea mai bună calitate, atât pe linia dansului neoclasic cât și pe cea a dansului modern din acest recital, ne-a îmbogățit interior și ne-a adus acea bucurie pe care o trăim la fiecare nou contact cu artiști veritabili.
Gala Alina Cojocaru by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9881_a_11206]
-
Nu ne pasă de cei care au suferit și au fost umiliți, ci continuăm să morfolim dosurile puhave ale împilatorilor și escrocilor. Nepăsători în fața nedreptății și a crimei, ne comportăm precum urâta cartierului, pe care n-o invită nimeni la dans. Iar atunci când, din mormânt, se ivește câte un cadavru putrefact, ei i se pare că valsează cu prințul balului.
Încă un tango cu Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9910_a_11235]
-
decît al umanității, de la Geneză și pînă la substituția sacrului prin estetic, însă înlocuiește discursul și fabulația obișnuită cu secvența definitorie care activează memoria și face din privitorul însuși propriul lui povestitor. Eva, Alungarea, Cain și Abel, Moise, Tablele legii, Dansul Salomeei, Scara lui Iacov, Maica Domnului, Ioan Botezătorul, Iisus, Sărutul lui Iuda, Flagelarea, Stigmatele, Pieta etc., dincolo de faptul că resuscită o iconografie cu o autoritate copleșitoare în istoria picturii, constituie, simultan, punctul de pornire pentru două componente majore ale picturii
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
tu și cu mine vorbim franceza?". Ori mărturisirea lui Jacques Sojcher, emoționantă în trăinicia pe care i-o prevede arbitrarului potpuriu de silabe: "Je ne crois qu'en la seule immanence de la langue, en amont et en eval de moi, dans cette seule vie, qui se continuera chez ceux qui viendront apres nous et qui nous oublieront, entre deux flash de mémoire, un jour." Declarația Améliei Nothomb, belgiancă la ora cînd pleacă tramvaiele: "Cîntecul primelor tramvaie care pornesc spre infinit e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
propre au délire a pour conséquence immédiatement visible la segmentation graphique du texte ș...ț>." (82) D. Felecan nu observă că, spre sfârșitul lungului citat, pentru I. Gregori Nunțile era o "livre ou le caractere surréaliste est plus prononcé que dans ceux qui l'ont précédé" (83). Ar însemna că Țepeneag nu e - deși și Daiana Felecan susține contrariul - teoreticianul și practicianul original și consecvent în delimitarea de romantism și suprarealism, în impunerea unei literaturi într-o altă modalitate onirică, una
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
demers poetic în chestiune se află pe buza acestui proces al desprinderii sensului din masa fenomenală, a stabilirii abstracțiunii din nebuloasa concretului. Nu sentimentul îl atrage pe autor, ci epura spirituală a lucrurilor, imaginea lor ce se adresează intelectului. Dincolo de dansul efemer al cazurilor particulare, omul contează ca esență ontologică: "O mulțime de ape în letargie/ printre pini și rațe sălbatice// pe care nu le mai vedea nimeni// ființa omului era pretutindeni/ iar omul nicăieri" (30 decembrie 2005). Existența și moartea
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
în uniformă albă, dintr-o unitate de gardă și mă întreb ce-a putut să însemne pentru el ce spuneam eu. Rușii își înmulțesc spectacolele lor artistice. Baletul Moiseev; am asistat la o reprezentație, alături de George Enescu. A fost un dans foarte frumos în care un soldat, într-o uniformă albastră din secolul XVIII, rănit într-o bătălie, e adus de ostași din compania lui. Concert Oistrah; Șostakovici e prezent personal. 30 iulie - Acum câteva zile am găsit în fața Institutului un
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
de 19 ani... l Thomas Mann era căsătorit cu Katia Pringsheim, provenită dintr-o familie de evrei trecuți la creștinism, de felul, să amintim, al lui Tudor Vianu, cu care concepuse șase copii. l Acela care a fascinat saloanele cu dansul oriental al Chiralinei purta un nume modest ca al florilor de baltă din care de fapt s-a născut: Panait Istrati. l în buzunarul corpului neînsuflețit al lui Ladima s-a găsit o bancnotă de 1000 de lei. l Atunci când
PERLE... P@RLE... PERLE... by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8952_a_10277]
-
isi refuză adesea nu numai euforia, ci și eufonia consacrată, plonjînd într-un limbaj crispat. Surghiunul e numit, fără înconjur, centru al Răului cu expresioniste conotații: "Des deux côtés, leș ailes du toit/ se mettent ŕ battre, majestueuses,/ avec paresse dans l'air étale;/ puis leș vagues du vent me reçoivent,/ me renversent, me tourbillonnent.// Maison: - mă naissance-errance.// Je m'éloigne toujours, aliéné/ dans le ciel, sauvé et perdu/ sur leș ailes rigides de l exil" (Ailes rigides). Reversul sentimentului "exemplar
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
cu expresioniste conotații: "Des deux côtés, leș ailes du toit/ se mettent ŕ battre, majestueuses,/ avec paresse dans l'air étale;/ puis leș vagues du vent me reçoivent,/ me renversent, me tourbillonnent.// Maison: - mă naissance-errance.// Je m'éloigne toujours, aliéné/ dans le ciel, sauvé et perdu/ sur leș ailes rigides de l exil" (Ailes rigides). Reversul sentimentului "exemplar", al emoției strîns ținute în chingile olimpiene se arătă a fi încleștarea ferină, cruzimea transcrisa nemijlocit, dur confesiva: "D'un garage souterrain de
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
de l exil" (Ailes rigides). Reversul sentimentului "exemplar", al emoției strîns ținute în chingile olimpiene se arătă a fi încleștarea ferină, cruzimea transcrisa nemijlocit, dur confesiva: "D'un garage souterrain de Paris,/ je regarde le ciel/ et je me parle dans un mélange de langues/ comme une vivante tour de Babel.(...) Mes ręves ne veulent pas me suivre, ils demeurent/ dans mon passé, ils s'y accrochent/ ŕ un seuil lointain, ŕ une ombre flottante.// Tout me déchire ici,/ le passé
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
ferină, cruzimea transcrisa nemijlocit, dur confesiva: "D'un garage souterrain de Paris,/ je regarde le ciel/ et je me parle dans un mélange de langues/ comme une vivante tour de Babel.(...) Mes ręves ne veulent pas me suivre, ils demeurent/ dans mon passé, ils s'y accrochent/ ŕ un seuil lointain, ŕ une ombre flottante.// Tout me déchire ici,/ le passé est une bęte de proie,/ un fauve aux aguets qui bondit/ vers le pauvre et humble et malade d'orgueil
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
accroupi). Departe de orice cazuistica idealizatoare, condiția exilatului e fixată în imaginea cinica a unei zadarnicii de sisifica turnură: "Leș počtes de l'exil tirent du néant, sans tręve, des seaux de soif. (...) Ils jettent des sondes abyssales/ et inutiles dans la distance,/ ils chassent la pierre philosophale et gratuite./ Et puisque c'est bien la soif qu'ils assouvissent/ leș poetčs tirent du néant des seaux de soif" (Leș počtes de l'exil). Bilanțul? E o neagră varianta a statutului
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
damnat prin jocul ingrat al relațiilor dintre lumea lăuntrica și cea obiectivă, ambele sub stigmatul inexorabil al relativității: "Ecrire au dos des ténčbres compactes/ avant que l'orage ne leș disloque,/ effleurer du regard la licorne qui broutait/ une feuille dans la main de la vierge" (Ecrit au dos d'une carte). Inaugurîndu-și creația sub semnul unui clasicism ce avea alura unei adeziuni temperamentale, Ilie Constantin accede la urîtul și dramatismul vieții, ca o riposta la proiectul propriei ființe, dezmințit pe parcurs
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
Liana Tugearu În cadrul Festivalului Național de Teatru din acest an, am putut urmări, la Centrul Național al Dansului București, lucrările a trei coregrafe de facturi cu totul diferite, trei universuri aparte, asupra cărora ne vom apleca pe rând. Catherine Diverrčs este la a doua întâlnire cu publicul românesc. Prima oară ne-a vizitat în 1993, dansând chiar ea
Trei universuri coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9039_a_10364]