6,546 matches
-
ca Socrate să-i fi întâlnit pe Zenon sau Parmenide. Asta nu înseamnă că nu cunoștea ideile eleaților. Influența exercitată de Anaxagoras asupra lui Socrate a fost probabil fără importanță (de fapt, Socrate o nega). Archelaos din Atena a fost dascălul lui Socrate. El se ocupa de etică. În altă ordine, afirma că sunt două cauzele producerii lucrurilor: căldura și frigul (Diogenes Laertios). Socrate a avut două legături spirituale cu femei: Aspazia (din Milet), o curtezană care l-a învățat doctrina
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
la moarte pe Meletos; * au ridicat o statuie în cinstea lui Socrate; * Anytos a fost alungat. Euripide i-a mustrat pe atenieni în piesa "Palamedes": Ați ucis pe-atât înțeleptul, Neprihănitul, îndrăgitul de muze" 5. Gnóthi seautón ocrate a fost dascălul de supremă vocație pentru că, aparent, îi lipsea cu desăvârșire orice aer didactic. N-a scris un rând, deci nu putea fi autorul unei doctrine constituite. Paradoxal, deși n-a vrut niciodată să creeze o școală filosofică, toate școlile s-au
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
constituite. Paradoxal, deși n-a vrut niciodată să creeze o școală filosofică, toate școlile s-au revendicat din învățătura sa orală. Socrate nu căuta discipoli, elevi, emuli, ci prieteni, participanți la discuții. A aruncat sămânța cunoașterii adevărului. Genialitatea sa ca dascăl rezidă în faptul că a acționat ca un ferment, a incitat la gândire și reflexie proprii. A fost tipul ideal al înțeleptului antic eminamente antidogmatic. Socrate nu a fost un învățător (maestru), n-a făgăduit învățătură și n-a învățat
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
de instruire ce impuneau o strictă adeziune la tradițiile populare uzuale - observă J. Brubacher (1947), un istoric al educației - Înclină să cedeze locul unorprocedee mai critice. Începe să se impună conversația maieutică (socratică), inițiată de unul dintre cei mai mari dascăli ai tuturor timpurilor, Socrate. Ceva mai târziu, În Antichitate, odată cu apariția alfabetului și a scrisului pe papirus, se face din nou un important pas Înainte. Sistematizarea și răspândirea treptată a limbajului scris a contribuit la structuralizarea școlară a educației, căci
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
elevi, ci, în primul rând, de a-i forma și dezvolta. CONCLUZII Dezvoltarea civilizației actuale impune o educație cu pregnante valențe formative, o educație care să aibă drept rezultat dinamizarea proceselor psihice creatoare. Astfel, trebuie avut în vedere, de către toți dascălii, renovarea conținutului și metodelor de învățământ. Abordarea acestei discipline nu este o problemă simplă cum este privită de către unii dintre colegii noștri. Renovarea ei se impune ca o necesitate stringentă a reabilitării sensibilității artistice, a gândirii și inteligenței plastice a
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
școlare 191 4.2. Organizarea școlii 191 4.3. Distribuirea resurselor și facilităților 193 4.4. Compoziția socială a școlilor 194 4.5. Activitatea la clasă a profesorilor 195 4.6. Evaluările profesorilor 196 4.6.1. Cum îi evaluează dascălii pe elevi? 196 4.6.2. Efectul Pygmalion 197 4.7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curriculare 198 5. Performanțele elevilor români în context internațional 200 5.1. Studiul PISA+2000 201 5.2. Cultura civică 203 5.3
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acest punct de vedere, pe la 1400, tipurile mari de școli care existau pot fi categorisite în școli ale profesorilor independenți, școli sponsorizate, școli municipale și ecleziastice. Cea mai mare diversitate o prezentau școlile profesorilor independenți. Acestea erau adeseori înființate de către dascăli având studii universitare sau doar înzestrați cu talent, cunoștințe dobândite autodidact și ambiție și funcționau în casele proprii sau în săli închiriate. Elevii erau recrutați dintre copiii din cartier, părinții lor plătind dascălului taxe. Alți dascăli activau ca tutori, ocupați
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
profesorilor independenți. Acestea erau adeseori înființate de către dascăli având studii universitare sau doar înzestrați cu talent, cunoștințe dobândite autodidact și ambiție și funcționau în casele proprii sau în săli închiriate. Elevii erau recrutați dintre copiii din cartier, părinții lor plătind dascălului taxe. Alți dascăli activau ca tutori, ocupați cu instruirea copiilor din familiile cele mai bogate la domiciliul acestora. Unii dintre dascălii independenți conduceau propriile școli cu internat, în care elevii nu doar se instruiau, dar și locuiau, profesorul preluând și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
erau adeseori înființate de către dascăli având studii universitare sau doar înzestrați cu talent, cunoștințe dobândite autodidact și ambiție și funcționau în casele proprii sau în săli închiriate. Elevii erau recrutați dintre copiii din cartier, părinții lor plătind dascălului taxe. Alți dascăli activau ca tutori, ocupați cu instruirea copiilor din familiile cele mai bogate la domiciliul acestora. Unii dintre dascălii independenți conduceau propriile școli cu internat, în care elevii nu doar se instruiau, dar și locuiau, profesorul preluând și funcțiile educative ale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și funcționau în casele proprii sau în săli închiriate. Elevii erau recrutați dintre copiii din cartier, părinții lor plătind dascălului taxe. Alți dascăli activau ca tutori, ocupați cu instruirea copiilor din familiile cele mai bogate la domiciliul acestora. Unii dintre dascălii independenți conduceau propriile școli cu internat, în care elevii nu doar se instruiau, dar și locuiau, profesorul preluând și funcțiile educative ale tatălui. Școlile sponsorizate funcționau pe baza unei donații din partea unei persoane bogate. Desigur că dotarea și facilitățile școlii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai degrabă rare. Indiferent de autoritatea care susținea școlile, acestea erau modeste din punct de vedere material și asigurau educația specifică epocii doar pentru o minoritate de tineri. Școlile erau alcătuite de obicei dintr-o singură sală, în care un dascăl instruia un grup de 6-30 de băieți de diferite vârste și abilități. Dintre materii nu lipsea niciodată latina. Școlarizarea de masă era încă departe: participarea școlară era redusă la o minoritate de băieți aparținând mai ales claselor avute. În 1480
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
comercială în limba maternă. Aceste școli s-au dezvoltat mai ales din experiența de zi cu zi și din necesitățile comunităților negustorești. Autoritățile politice și cele ecleziastice nu încercau să le controleze, astfel încât profesorii de aici, care erau de obicei dascăli independenți, predau ce doreau. Nici textele folosite la clasă nu erau, adeseori, controlate și de multe ori copiii învățau citirea cu aceleași volume picante pe care le citeau părinții lor pentru divertisment. Potrivit lui Grendler (2001), divizarea educației europene într-un
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de profesori și studenți disidenți de la Universitatea din Paris a înființat, în 1167, Universitatea Oxford. Un alt grup de disidenți, de la Oxford de data aceasta, a înființat câțiva ani mai târziu Universitatea Cambridge. În epoca respectivă, universitățile erau comunități de dascăli și de studenți preocupați de învățătură și organizați ca bresle sau corporații, deținând acte care le garantau dreptul la autoguvernare și proprietate asupra bunurilor. Cuprinzând la început patru facultăți, de cele mai multe ori de teologie, drept, medicină și arte - aceasta din
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
copii-problemă etc. - rezultat al unei supravegheri căreia elevii trebuie să i se adapteze. Mulți sociologi (de orientare interacționist-simbolică și fenomenologică) au studiat cum se formează aceste judecăți și ce efecte au ele asupra copiilor. 4.6.1. Cum îi evaluează dascălii pe elevi?tc "4.6.1. Cum îi evaluează dascălii pe elevi?" Brandis și Bernstein (1974) au observat că învățătorii din zonele muncitorești tind să-și evalueze elevii în funcție de reacțiile la întrebări, comenzi sau comentarii, în timp ce educatorii din cartierele clasei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
i se adapteze. Mulți sociologi (de orientare interacționist-simbolică și fenomenologică) au studiat cum se formează aceste judecăți și ce efecte au ele asupra copiilor. 4.6.1. Cum îi evaluează dascălii pe elevi?tc "4.6.1. Cum îi evaluează dascălii pe elevi?" Brandis și Bernstein (1974) au observat că învățătorii din zonele muncitorești tind să-și evalueze elevii în funcție de reacțiile la întrebări, comenzi sau comentarii, în timp ce educatorii din cartierele clasei mijlocii par a fi mai interesați de inițiativele personale ale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Așa cum am mai menționat, împărțirea curriculumului liceal în teoretic și vocațional constituie o altă cale prin care, în România, copiii din categoriile sociale înalte sunt orientați către destinații sociale corespunzătoare, iar cei din categoriile inferioare sunt destinați unor ocupații subordonate. Dascălii practică și ei, la clasă, diferențieri în modul în care gestionează resursele investite în actul pedagogic. Direcționarea practicată în clasă de către profesori este adeseori implicită și se recunoaște în atenția mai mare dedicată celor cu rezultate mai bune sau ai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pentru țările în curs de dezvoltare. • Elevii proveniți din familii dezavantajate din punct de vedere social beneficiază de un spor al rezultatelor școlare dacă în clasă au colegi proveniți din categorii cu un status mai înalt. • Activitatea în clasă a dascălilor poate influența rezultatele elevilor, dincolo de presupusele efecte pedagogice. S-a evidențiat funcționarea unui efect de expectanță a profesorului (efectul Pygmalion), potrivit căruia rezultatele sunt determinate de așteptările profesorului. Un mecanism similar acționează în cazul direcționării, prin care elevii sunt stratificați
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
precarității abilităților și/sau efortului personal, în țările în curs de dezvoltare profesorii alterează adeseori calitatea procesului didactic 1 oficial, scăzând beneficiul pe care îl obțin elevii din participarea la cursurile formale și forțându-i astfel să apeleze la meditații. Dascălii își permit aceste derogări de la normă deoarece oferta de cadre didactice nu este niciodată suficientă, astfel încât copiii nu au de ales între diferiți profesori sau diferite școli, iar pe de altă parte monitorizarea prin inspecții este superficială 1. Această situație
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de semnal valid și fidel al eficacității instruirii și autoinstruirii. Rezolvarea primei probleme solicită întărirea comunicării dintre cadrele didactice și părinți și implicarea susținută a părinților în activitatea școlară a elevilor, mai ales pe latura de monitorizare. Notele acordate de dascăli, în schimb, trebuie să fie rezultatul unor evaluări cât mai operaționale, transparente, fiind necesară, de asemenea, comunicarea acestora către părinți. Rezumattc "Rezumat" • Meditațiile - sau instrucția furnizată prin mecanisme ale educației paralele - constituie un fenomen universal, cu cea mai mare incidență
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Iar preotul îi răspunse: „Cu mare plăcere, Solon, am să-ți spun, atât din respect pentru tine și pentru cetatea ta cât și, nu mai puțin, pentru a aduce cuvenita cinstire zeiței care a fost amânduror cetăților noastre părinte și dascăl. Cetatea voastră e mai veche cu o mie de ani decât a noastră, deoarece a primit sămânța voastră de la Gaia și Hephaistos. Din scrierile noastre sfinte rezultă că cetatea de aici și-a căpătat orânduirea deplină acum 8000 de ani
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cu putință în cazul „tiraniei”. Or, toate aceste patru forme de degenerare politică sunt forme istorice, bine cunoscute din experiența directă sau indirectă a grecilor. Timocrația este regimul spartan sau cretan, pe care Platon îl prețuia, așa cum îl prețuise și dascălul său, Socrate. Democrația era regimul constituțional atenian puțin simpatizat de filozof, iar celelalte două forme intermediare se întâlneau sau se întâlniseră și ele destul de frecvent într-o cetate sau alta. Încă ceva important: nu numai cetățile propriu-zise, dar și schimbările
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
duce la situația în care chiar și relațiile familiale se vor inversa, ajungându-se la o egalitate în care fiul nu va mai avea teamă de tată, ci tatăl de fiu. La fel, metecul va deveni egal cu cetățeanul, iar dascălul se va teme și el de elevii pe care va fi nevoit să îi lingușească pentru a nu fi pedepsit de către aceștia. Relațiile dintre soți și soții vor deveni și ele pline de libertăți până atunci neadmise. Această sete de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Popper) Pentru cei mai mulți dintre noi, întâlnirea cu Platon rămâne, într-o formă sau alta, un exercițiu inițiatic. Gânditorul care a convertit istoria filosofiei într-o notă de subsol la propriile Idei nu are placiditățile, însă nici tenacitatea metodică a unui dascăl comun. De aceea, discipolatul steril și derapajul hermeneutic rămân, în ceea ce îi privește pe moderni, pe de o parte regulă, iar pe de alta, întâmplare previzibilă. Lipsit de promisiuni inutile, dar nu și de ambiții retorice, Platon se refuză constant
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pentru care în cetatea ideală a lui Platon formarea caracterelor este pasul premergător formării intelectuale. Ni se pare interesantă observația lui M. Hare, care constată că ideile lui Platon par să se delimiteze aici de doctrina pe care o profesa dascălul său, Socrate. Virtutea este un concept compozit, un melanj etic și gnoseologic care se cultivă sub directa îndrumare a filosofilor. Legitimarea pretențiilor de superioritate ale dialecticianului nu reprezintă însă o sarcină deloc ușoară. De unde atunci ascendentul filosofului asupra poetului și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
așa cum se teme Platon, nici nu se poate plămădi în sufletul nostru decât renunțând la canoanele înghețate ale conceptului. E ușor de înțeles pentru ce Platon nu a fost niciodată un teoretician pur. Căci filosoful se justifică pe sine ca dascăl al cetății. „Son enseignement, à prédominance et orientation politiques, doit préparer au métier de législateur et a l’activité politique”. C. Exercițiul ideologic între cuvânt (logos) și imagine (eikôn) Competențele comunicative (mai precis capacitatea de a purta o discuție asupra
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]