22,914 matches
-
8. Recrutarea și Încadrarea cu personal calificat, facilitarea și sprijinirea evoluției acestuia pentru dezvoltarea personală și evoluția În carieră 9. Recrutarea și semnarea unor contracte de voluntariat cu diverse cadre didactice specializate 10. Formarea echipelor de lucru: comisii și consilii; delegarea de responsabilități individuale, În funcție de aptitudinile și competențele fiecăruia 11. Informarea și formarea continuă a cadrelor didactice În scopul valorificării și stimulării creativității personale 12. Stimularea cadrelor didactice În acțiuni de creație și inovație pedagogică Resurse materiale și financiare 13. Exploatarea
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
libertăți și disciplina liber consimțită Într-o organizație? - de ce credem că uneori controlul reprezintă un instrument activ al conducerii, utilizarea În mod neorganizat Îl face insuficient și un consumator de timp? - Care sunt factorii de succes În management? - Dacă aplic delegarea Înseamnă că rămân șomer? - Ce rol joacă concurența În adoptarea unei strategii? - De ce În practică managerii buni sunt mai pușin remunerați decât specialiștii buni? - Care sunt reacțiile tipice ale unui manager satisfăcut În muncă? Dar cele ale unui conducător nesatisfăcut
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
a deciziilor și a acțiunilor acestora.” Funcția de coordonare presupune: − respectarea unor cerințe referitoare la utilizarea eficientă a sistemului de comunicație; − existența unor programe de acțiune precise; − eșalonarea rațională a deciziilor la nivelurile de conducere în cadrul organizației; − practicarea largă a delegărilor de autoritate; − informarea reciprocă, operativă a cadrelor de conducere și a celor de execuție cu privire la desfășurarea acțiunilor. d. Antrenarea Funcția de antrenare încorporează ansamblul proceselor de muncă prin care se determină personalul organizației să contribuie la stabilirea și realizarea obiectivelor
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
modului în care managerii vor lucra împreună în cadrul sistemului pentru realizarea obiectivelor acestuia, precizarea contribuției fiecăruia la activitatea de ansamblu și determinarea căilor de ocupare rațională a fiecărei funcții manageriale. Pentru a asigura creșterea funcționalității structurii organizatorice, managerul poate utiliza delegarea de autoritate și descentralizarea de putere. Delegarea reprezintă transferul către unul dintre subordonați a unei părți din atribuțiile sau sarcinile conducătorului, încredințarea responsabilității de a le realiza în vederea atingerii unui obiectiv definit și acordarea, în acest scop, a autorității necesare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
în cadrul sistemului pentru realizarea obiectivelor acestuia, precizarea contribuției fiecăruia la activitatea de ansamblu și determinarea căilor de ocupare rațională a fiecărei funcții manageriale. Pentru a asigura creșterea funcționalității structurii organizatorice, managerul poate utiliza delegarea de autoritate și descentralizarea de putere. Delegarea reprezintă transferul către unul dintre subordonați a unei părți din atribuțiile sau sarcinile conducătorului, încredințarea responsabilității de a le realiza în vederea atingerii unui obiectiv definit și acordarea, în acest scop, a autorității necesare, libertății de alegere a căilor și mijloacelor
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
Încurajează confruntarea de idei, este interesat de colaboratorii săi. Pentru el, a conduce înseamnă a miza pe resursele umane. Organizatorul crede cu putere în virtuțile organizării. Astfel, clarifică el regulile de funcționare din interiorul echipei referitoare la gestiunea timpului, la delegare, la control. Formalizează ceea ce, în opinia lui, trebuie să fie regulile și le utilizează pentru a conduce, pentru a duce la obținerea de rezultate. Pentru el, a conduce înseamnă definirea structurii ad- hoc și formalizarea regulilor de funcționare care rezultă
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
esențiale în școli, consultă colaboratorii, informează și explică, încurajează confruntarea de idei. Au fost descoperiți și manageri organizatori. Aceștia cred cu putere în organizare, încercând să creeze reguli care să ajute funcționarea eficientă. Aceste reguli se referă la gestiunea timpului, delegare și control. Unitățile școlare din care provin subiecții chestionați prezintă stiluri de management eficiente. Angajații se comportă ca o echipă și ating obiectivele stabilite, desfășurând o muncă eficientă. Colaborarea cu managerii este considerată bună. Desigur rezultatele obținute trebuie privite cu
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
proiect are un „ team leader”. Fiecare membru al echipei răspunde pentru propriile decizii (delegate sau nu ) În fața managerului de proiect. Acesta din urmă este singurul responsabil pentru Întregul proiect, indiferent de modul de luare a deciziilor și de gradul de delegare. 3. Descompunerea structurală a proiectului: În funcție de complexitatea structurală a proiectului, acesta se descompune În subunități structurale - subproiecte, sarcini, grupuri de activități, activități - pentru a ușura managementul proiectului, În sensul punerii de acord a competenței și capacității manageriale cu aria de
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
deși nu exclusiv, de evreii originari din Africa de Nord. În lipsa unui adevărat efort de memorie asupra exilului lor, insuficient recunoscut, de aceea, ca experiență fondatoare a unui grup care și-a trăit propriile încercări, și după ce împărtășiseră din solidaritate și prin delegare datoria de memorie a fraților lor așkenazi, aceștia au ieșit acum din tăcere pentru a-și asuma plenar și uneori cu furie o urgentă "datorie de vigilență". În marea lor majoritate, cărțile despre antisemitism apărute în Franța după a doua
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
prin Constituțietc "Genizarea guvernării prin Constituție" Constituția Indiei, adoptată în 1950, prevede ca toate guvernele statale să organizeze administrații locale cărora să le acorde competențele necesare pentru a a-și îndeplini eficient rolul (Jainxe "Jain, Devaki", 1996). Totuși, descentralizarea și delegarea autorității prevăzute de Constituție nu au avut loc, instituțiile locale autonome rămânând ineficiente din mai multe motive. Alegerile pentru administrațiile locale autonome (ALA) nu au fost organizate periodic, iar instituțiile de la acest nivel au fost dominate de clase sociale privilegiate
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
în fața adunării sătești sau Gram Sabha, care e formată din toți cetățenii cu drept de vot. Adunarea sătească trebuie convocată de cel puțin patru ori pe an; • documentul prevede înființarea unei Comisii de Finanțe, special constituite în fiecare stat, în vederea delegării chestiunilor legate de finanțe instituțiilor locale autonome; • guvernul național și cele statale trebuie să asigure finanțarea necesară pentru ca administrațiile locale autonome să funcționeze corespunzător. În plus, acestea din urmă își pot colecta propriile fonduri; • administrațiile locale autonome sunt împuternicite să
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
adoptate de parlament și refuzând să o semneze<footnote Refuzul de a promulga legea este o expresie a dreptului de veto conferit șefului statului în republicile prezidențiale și parlamentare. Dreptul de veto poate fi exercitat și de monarh. footnote>. E) Delegarea legislativă Într-un singur caz este permis ca puterea executivă să se implice efectiv în activitatea legislativă, preluând prerogativele de reglementare primară a relațiilor sociale, care, în mod normal, sunt reglementate doar de puterea legislativă. Asemenea acte sunt decrete-lege, ordonanțe
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
să se implice efectiv în activitatea legislativă, preluând prerogativele de reglementare primară a relațiilor sociale, care, în mod normal, sunt reglementate doar de puterea legislativă. Asemenea acte sunt decrete-lege, ordonanțe, decrete legislative etc. Acest procedeu este cunoscut în doctrină ca delegarea de legislație și practicat în mod general. Din punct de vedere conceptual, „delegarea de legislație” sau „delegarea puterii legislative” este un transfer de prerogative de la parlament către guvern privind adoptarea unui act normativ. Principalul argument adus de adversarii delegării puterii
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
relațiilor sociale, care, în mod normal, sunt reglementate doar de puterea legislativă. Asemenea acte sunt decrete-lege, ordonanțe, decrete legislative etc. Acest procedeu este cunoscut în doctrină ca delegarea de legislație și practicat în mod general. Din punct de vedere conceptual, „delegarea de legislație” sau „delegarea puterii legislative” este un transfer de prerogative de la parlament către guvern privind adoptarea unui act normativ. Principalul argument adus de adversarii delegării puterii legislative este principiul potrivit căruia, dacă parlamentul deține și exercită o putere delegată
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
mod normal, sunt reglementate doar de puterea legislativă. Asemenea acte sunt decrete-lege, ordonanțe, decrete legislative etc. Acest procedeu este cunoscut în doctrină ca delegarea de legislație și practicat în mod general. Din punct de vedere conceptual, „delegarea de legislație” sau „delegarea puterii legislative” este un transfer de prerogative de la parlament către guvern privind adoptarea unui act normativ. Principalul argument adus de adversarii delegării puterii legislative este principiul potrivit căruia, dacă parlamentul deține și exercită o putere delegată de popor, nu ar
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
ca delegarea de legislație și practicat în mod general. Din punct de vedere conceptual, „delegarea de legislație” sau „delegarea puterii legislative” este un transfer de prerogative de la parlament către guvern privind adoptarea unui act normativ. Principalul argument adus de adversarii delegării puterii legislative este principiul potrivit căruia, dacă parlamentul deține și exercită o putere delegată de popor, nu ar mai avea vocația de a delega sau înstrăina o putere care nu-i aparține. Legislativul nu poate transfera puterea de a adopta
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
considerat că Parlamentul României deține un monopol legislativ, în sensul că nicio altă autoritate publică nu poate emite norme juridice cu caracter de lege. Dincolo de acest monopol legislativ al parlamentului, este necesar să observăm că, tot prin Constituție, se instituie delegarea legislativă, în virtutea căreia guvernul poate emite ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență. Delegarea legislativă reprezintă transferul unor atribuții legislative la autoritățile puterii executive, printr-un act de voință al parlamentului ori pe cale constituțională în situații extraordinare. În ambele cazuri, transferul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
autoritate publică nu poate emite norme juridice cu caracter de lege. Dincolo de acest monopol legislativ al parlamentului, este necesar să observăm că, tot prin Constituție, se instituie delegarea legislativă, în virtutea căreia guvernul poate emite ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență. Delegarea legislativă reprezintă transferul unor atribuții legislative la autoritățile puterii executive, printr-un act de voință al parlamentului ori pe cale constituțională în situații extraordinare. În ambele cazuri, transferul este limitat și condiționat. Potrivit art. 61, alin. 2, parlamentul este alcătuit din
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
of Romania or the slippery slope of a political regime”, European Constitutional Law Review, vol. 4 I. Vida (2004), „Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale pentru instanțele judecătorești - factor de stabilitate a Constituției”, Buletinul Curții Constituționale nr. 7/2004. I. Vida (1999), Delegarea legislativă, SDR nr. 3-4 European Public Law Series, volume LXXXV, Themis Project Transformation of the Role of the Judiciary within a European Integrated Context, Esperia Publications Ltd., London, 2006 Dezbateri parlamentare, Adunarea Constituantă, Monitorul Oficial, Partea a II-a, nr.
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
adoptate de parlament și refuzând să o semneze<footnote Refuzul de a promulga legea este o expresie a dreptului de veto conferit șefului statului în republicile prezidențiale și parlamentare. Dreptul de veto poate fi exercitat și de monarh. footnote>. E) Delegarea legislativă Într-un singur caz este permis ca puterea executivă să se implice efectiv în activitatea legislativă, preluând prerogativele de reglementare primară a relațiilor sociale, care, în mod normal, sunt reglementate doar de puterea legislativă. Asemenea acte sunt decrete-lege, ordonanțe
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
să se implice efectiv în activitatea legislativă, preluând prerogativele de reglementare primară a relațiilor sociale, care, în mod normal, sunt reglementate doar de puterea legislativă. Asemenea acte sunt decrete-lege, ordonanțe, decrete legislative etc. Acest procedeu este cunoscut în doctrină ca delegarea de legislație și practicat în mod general. Din punct de vedere conceptual, „delegarea de legislație” sau „delegarea puterii legislative” este un transfer de prerogative de la parlament către guvern privind adoptarea unui act normativ. Principalul argument adus de adversarii delegării puterii
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
relațiilor sociale, care, în mod normal, sunt reglementate doar de puterea legislativă. Asemenea acte sunt decrete-lege, ordonanțe, decrete legislative etc. Acest procedeu este cunoscut în doctrină ca delegarea de legislație și practicat în mod general. Din punct de vedere conceptual, „delegarea de legislație” sau „delegarea puterii legislative” este un transfer de prerogative de la parlament către guvern privind adoptarea unui act normativ. Principalul argument adus de adversarii delegării puterii legislative este principiul potrivit căruia, dacă parlamentul deține și exercită o putere delegată
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
mod normal, sunt reglementate doar de puterea legislativă. Asemenea acte sunt decrete-lege, ordonanțe, decrete legislative etc. Acest procedeu este cunoscut în doctrină ca delegarea de legislație și practicat în mod general. Din punct de vedere conceptual, „delegarea de legislație” sau „delegarea puterii legislative” este un transfer de prerogative de la parlament către guvern privind adoptarea unui act normativ. Principalul argument adus de adversarii delegării puterii legislative este principiul potrivit căruia, dacă parlamentul deține și exercită o putere delegată de popor, nu ar
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
ca delegarea de legislație și practicat în mod general. Din punct de vedere conceptual, „delegarea de legislație” sau „delegarea puterii legislative” este un transfer de prerogative de la parlament către guvern privind adoptarea unui act normativ. Principalul argument adus de adversarii delegării puterii legislative este principiul potrivit căruia, dacă parlamentul deține și exercită o putere delegată de popor, nu ar mai avea vocația de a delega sau înstrăina o putere care nu-i aparține. Legislativul nu poate transfera puterea de a adopta
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
considerat că Parlamentul României deține un monopol legislativ, în sensul că nicio altă autoritate publică nu poate emite norme juridice cu caracter de lege. Dincolo de acest monopol legislativ al parlamentului, este necesar să observăm că, tot prin Constituție, se instituie delegarea legislativă, în virtutea căreia guvernul poate emite ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență. Delegarea legislativă reprezintă transferul unor atribuții legislative la autoritățile puterii executive, printr-un act de voință al parlamentului ori pe cale constituțională în situații extraordinare. În ambele cazuri, transferul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]