3,128 matches
-
chimie farmaceutică, în multe ediții, litografiate la Cluj-Napoca, Tg. Mureș și Iași și ale unor cursuri destinate anilor III și IV Farmacie. A îndrumat numeroși studenți în elaborarea lucrărilor de diplomă și a condus cercuri științifice studențești, în cadrul cărora studenții deprindeau rigorile experimentului. În paralel cu activitatea didactică și instructiv-educativă, prof. dr. Zenaida Cojocaru a desfășurat o activitate științifică rodnică. Dotată cu aptitudini de cercetător, și-a orientat activitatea științifică în domeniul chimiei farmaceutice - sinteza, studiul fizico-chimic și testarea activității biologice
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
profesorului universitar doctor N. I. Popa, în efortul de consolidare a prestigiului secției și de instaurare a unui climat de muncă și seriozitate. I se datorează în mare măsură crearea cercului științific studențesc, de lucrările căruia a răspuns în mod direct, deprinzându-i pe studenți cu lucrul pe text și cu efortul de gândire personală. A condus, de asemenea, echipa de teatru a secției, organizată din inițiativa sa, întrucât considera că teatrul, ca artă a cuvântului îmbinată cu alte arte, este indispensabil
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1957. VI. "SPĂLAREA CREIERELOR": ILIESCU ȘI MINERIADELE (AFACEREA "STATIILOR-PILOT": 25 DE ANI DE EXPERIENȚE PSIHO-SENZORIALE ASUPRA MINERILOR, PENTRU A CREA "OMUL NOU") 1. "SPĂLAREA CREIERELOR" ȘI "REEDUCAREA", DOUĂ TEHNICI DE MANIPULARE DE TIP KGB Cum am văzut anterior, între tehnicile deprinse de viitorii submarini în școala specială a Secției A, din cadrul Directoratului I al KGB, se numărau două, circumscrise procedeelor războiului psihologic: reeducarea și spălarea creierelor. Între cele două procedee kaghebiste există o legătură intimă, deoarece reeducarea constituie, în fapt, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
era o bună cunoscătoare a lor și îndrăgise chiar și călăria. Aceasta a însemnat foarte mult pentru Ion. Se înfiripă o prietenie ce duce la mai multe vizite ale lui Ion la familia Frasin din Rafaila. Ion, cu caii săi deprinși la drumuri chiar mai lungi, merge deseori și la târgul din Pungești, de care se dusese vestea că aici se valorifică mai multe animale și deci cu prețuri mai ieftine. Aici, la târgul din Pungești, Ion Gheorghiu află de boierul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pe la bot. Când Murgu a mușcat după obicei, de fierbințeală s-a săltat pe picioarele din spate, nechezând de durere, căci s-a fript la bot. Nu s-a lecuit imediat de năravul de a mușca dar încet-încet s-a deprins să nu mai încerce să muște obiecte ce-i ajungeau în fața botului său. Nici iapa Mița nu fusese scutită de metodele pedagogice ale lui Costache. Aceasta avea obiceiul de a lovi cu copitele din spate orice vietate care trecea pe la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pace sacul și începea să mănânce cu poftă tainul pus în fața botului de către stăpân. Așa i-a dezvățat Costache de năravurile lor dar îi îngrijea cu migală, hrănindu-i bine țesălându-i și periindu-i în fiecare zi, așa cum se deprinsese, pe când își făcea armata. Mergând mai departe pe șosea, Costache trăgea cu ochiul la prăvăliile lui Kisel și a lui Janeta, de unde își procura caiele pentru potcovit caii și gândindu-se că ar trebui repotcoviți, a întrebat-o pe Janeta
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se apuce de cusut, ca de obicei. Nu trecu multă vreme și Maria cu Costache ajunseră la casa „didiladeal” a părinților. Maria luase cu dânsa și așternuturile de pat ce le cususe Emilia pentru bunici, întrucât de ceva vreme ea deprinsese croitoria de la un evreu din Pungești. Auzindu-le glasurile, Ion Gheorghiu le deschide ușa și după ce răspunse la binețe, îi pofti să se așeze pe scaune sau pe pat, cum lea fi voia. După câteva întrebări și răspunsuri privind mersul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ani, văd că muncești cu spor, ce ai de gând să faci pe viitor? − Nu știu chiar bine, bunico, ce am să fac. Acum muncesc la școală, Gheorghiță lucrează și el cu mine, el mai învață încă și vrea să deprindă cântatul la vioară cu domnul Obreja. Eu mai merg cu tata la chirii că dumnealui știți că e cam bolnav . Cred că ai aflat ce a pățit și câte a tras de la bătaia pe care i-au tras-o feciorii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de plugarii locurilor. Surorile și frații lui Gheorghiță și nici chiar Costache, nu au aflat nimic din meștereala secretă a acestuia, ceea ce înseamnă că mama Maria și-a ținut gura așa cum promisese. în una din dimineți Costache sculat , așa cum se deprinsese, odată cu venirea zorilor, merse în șură să aducă urluială pentru tainul cailor. între șură și hambar avea un mic cotlon care servea de atelier și adăpostea în special râșnița, la care țăranii pregătesc urluială din grăunțe de porumb, pentru hrana
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lecția, încheie, râzând, Costache. Veni și dimineața când au hotărât să înceapă culesul viei de la Bogdana și Costache îl întreabă pe Gheorghiță: − Gheorghiță, ai pregătit totul? Ia fă tu un inventar, îi spuse, mai mult ca să vadă dacă s-a deprins să verifice ce trebuie atunci când se pornește o treabă; − Păi tată am pus cada în care zdroghim poama, zdroghitoarea împrumutată de la moș Ghiță Nașcu, vasele și coșurile în care culegem și foaia de cort pe care punem corzile cu struguri
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în casă. − Ce-o fi fost asta oare? întrebă ea în direcția unde lucrau croitorie cele două fete, care nu se vedeau de fum; − Ce știm noi, mamă, că nu se vede nimic de fum, spuse Emilia; Maricica, care era deprinsă să se descurce mai ușor în întuneric, se repezi la ușă, o deschise și ieși afară pe prispa casei. Auzi niște gemete dar nu zări nimic din cauza fumului. Se îndreptă spre gemetele ce se auzeau spre poartă și-l găsi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
taxa mea de școlaritate ca să nu mai aibă grijă mai târziu, iar eu îmi iau toate măsurile ca totul să fie bine. Dacă începutul anului școlar anterior a fost atât de greu și de dramatic pentru mine, până m-am deprins cu meșteșugul cărții, clasa a doua a fost pentru mine extrem de ușoară!... Învățam lecțiile în timpul predării și doar foarte puțin timp îmi luau temele date de profesori la fiecare oră, încât m-am trezit la un moment dat că am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ironică a naratorului din Un artist. Spectacolele improvizate cu cocoși loviți de etilism cronic și câini dresați pe post de patriotici roșiori în acompaniamentul marșurilor militare sunt luate din aceeași schiță. „Artistul meu avea odată doi cocoși, pe cari-i deprinsese la beție, și încă beție de alcool, fiindcă le dedea boabe și grăunțe zăcute-n rom. Am văzut într-o dup-amiaz de vară, în fața prăvăliei, pe desfrânații aceia beți turtă, făcând mustră și defilând soldățește, ca doi muscali pe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
să aflu cât mai multe despre Brazilia și brazilieni, despre Rio și "cariocani", despre istoricul relațiilor româno-braziliene, despre Consulatul General și colaboratori, despre românii din Brazilia... Luasem și câteva lecții de portugheză, limbă latină, dar prea guturală pentru urechea mea deprinsă în Chile cu sonoritățile limbii spaniole și mă bucurasem să aflu că ce se vorbește în Brazilia e altceva, datorită influenței vecinilor hispanici, respectiv "portugues com asucar" portugheza cu zahăr, îndulcită. Mă liniștea gândul că până aveam "să fluier în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
chimie farmaceutică, în multe ediții, litografiate la Cluj-Napoca, Tg. Mureș și Iași și ale unor cursuri destinate anilor III și IV Farmacie. A îndrumat numeroși studenți în elaborarea lucrărilor de diplomă și a condus cercuri științifice studențești, în cadrul cărora studenții deprindeau rigorile experimentului. În paralel cu activitatea didactică și instructiv educativă, prof.dr. Zenaida Cojocaru a desfășurat o activitate științifică rodnică. Dotată cu aptitudini de cercetător, și-a orientat activitatea științifică în domeniul chimiei farmaceutice - sinteza, studiul fizico-chimic și testarea activității biologice
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
profesorului universitar doctor N.I. Popa, în efortul de consolidare a prestigiului secției și de instaurare a unui climat de muncă și seriozitate. I se datorează, în mare măsură, crearea cercului științific studențesc, de lucrările căruia a răspuns în mod direct, deprinzându-i pe studenți cu lucrul pe text și cu efortul de gândire personală. A condus, de asemenea, echipa de teatru a secției, organizată din inițiativa sa, întrucât considera că teatrul, ca artă a cuvântului îmbinată cu alte arte, este indispensabil
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
din 1830, prind teren în rândurile tineretului studios, creând un climat favorabil orientării revoluționare ulterioare a lui Alecu Russo. După 6 ani petrecuți în Elveția, îndrumat de tatăl său în alegerea unei cariere comerciale, Alecu Russo pleacă la Viena, unde deprinde studiul comerțului (1836ă. Întors în patrie, la Iași, Alecu Russo se integrează în rândul intelectualității progresiste, dezaprobând starea de înapoiere economică și socială a țării. Aici s-a angajat activ, alături de Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu și Costache Negri, în inițierea
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
întru ajutorarea aproapelui căzut în suferință, binecuvântează mitropolitul Teoctist. Mulțămesc Sfinției tale, și rogu-te să rânduiești ca frații monahi, plini de har și iubire de oameni, să se strămute în hambar și, între două rugăciuni și-o tămâiere, să deprindă meșteșugul tămăduirii; să aline nu numai durerile sufletului, ci și pe cele ale trupului; să le închidă ochii ascultând ultima șoaptă și ultimul gând al celor ce se duc. Amin... Prea cuvioșii monahi să-și sacrifice tihna chilioarelor, că jertfa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a retras în municipiul Bacău. Băieții au fost contabili stabiliți în Onești. Ni s-au povestit despre unchiul Ion întâmplări din timpul ocupației germane a țării de către trupele germane, din timpul primului război mondial. Unchiul Ion, de zece-doisprezece ani, a deprins ușor câteva cuvinte din limba germană pe care le folosea față de băeții de seama lui în timpul ocupației. Se povestește că într-o noapte s-a dus să „fure” pepeni din pepenăria unchiului lui, moș Dumitru. Moșul l-a văzut intrat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
eram trecut în clasa a IV-a, nu știam nici să scriu nici să citesc prea bine. Unchiul m-a învățat să scriu caligrafic și ortografic și să citesc cu glas tare, ca să se înțeleagă ce pronunț. El m-a deprins să rezolv probleme de aritmetică. El m-a urcat pe scena școlii și m-a învățat să declam o poezie. La el am văzut prima piesă de teatru pusă în scenă de el și cu actori dintre învățătorii din satele
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nici pentru examen la religie, nici la verificare aptitudinilor muzicale. Unchiul și-a zis că totuși e bine să mă prezint la examen pentru a avea o experiență, ca atunci când va veni cu mine altcineva peste zece zile, să fiu deprins, să știu unde este Școala și ce se cere la examen. Cu excepția verificării aptitudinilor muzicale și a religiei, examenul avea aceleași materii de examinare. Într-o zi și o noapte unchiul m-a învățat să cânt „Tatăl nostru” și câteva
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și copiii nu mai puteau să iasă din casă, sau să intre, de frica lui. Părinții însă și frații mai mari, când câinele se așeza pe prag, îl alungau cu porunci rostite cu glas aspru, și el pleca. Câinele era deprins cu anumite expresii pe care , dacă le auzea, pleca de pe prag. Într-o zi când acasă nu erau decât Florica și Costică, s-a așezat câinele pe prag, atunci Florica, de cinci ani, ca să-l alunge pentru a ieși afară
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
învățat să scriu până la zece, și toate literele alfabetului. M-a învățat multe poezii și rugăciuni. De altfel, frații ei erau un bun exemplu în această privință. Scriam cu mâna stângă. S-a luptat mult cu mine până m-am deprins să scriu cu dreapta. După ce am făcut patru clase, tata a vrut să mă țină la gospodărie ca să-i fiu de ajutor. Numai bunul Dumnezeu știe cât a stăruit mămica pentru ca să fiu dus mai departe la școală. Dacă a văzut
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
an și jumătate. Potrivit unei superstiții i se punea un ou fiert, în colțul camerei unde locuia, sub mătura casei. Acolo trebuia să caute copilul înțărcat, să ia oul și să i-l curețe mama sau bunica și să se deprindă a se hrăni fără țâță. La școala primară a fost premiantă în fiecare an. După terminarea clasei a IV-a am pregătit-o vara pentru a da examen de admitere la Școala Normală din Brăila. Tata era împotrivă. Am mers
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
că victima chiar este moartă. „Decedatul” și-a revenit după ce groapa a fost astupată cu pământ și după ce plecaseră de la mormânt cei ce-l conduseseră până la groapă și-l acoperiseră ca pe un mort. Victima era un om tînăr și deprins să învingă greutăți mari. Când și-a revenit, nu și-a dat seama că se află într-un mormânt, că deasupra lui este pământ. S-a întors cu fața-n jos. A gemut, a strigat, a urlat. Eforturile lui au
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]