3,129 matches
-
privind interzicerea și liberalizarea avortului în perioada 1956-2004 evidențiază în Figura 31 următoarele: * Putem observa ceea ce era de așteptat * descreșterea după liberalizarea avortului între 1957-1966; * descreșterea după liberalizarea avortului între 1989-2004. * Dar putem observa ceea ce nu era de așteptat: * o descreștere și după interdicția avortului între 1967-1988. * Semnalăm că: * ratele au crescut omogen la fiecare grupă de vârstă în perioada 1957-1988; * dar în ultimii 15 ani asistăm însă la o modificare semnificativă a ratei de descreștere care a scos în evidență
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
nu era de așteptat: * o descreștere și după interdicția avortului între 1967-1988. * Semnalăm că: * ratele au crescut omogen la fiecare grupă de vârstă în perioada 1957-1988; * dar în ultimii 15 ani asistăm însă la o modificare semnificativă a ratei de descreștere care a scos în evidență un nou pattern de comportament reproductiv în România. Figura 31. Ratele de descreștere a fertilității pe grupe de vârstă 5.3. Planificarea familială o decizie în cuplu? Cu ajutorul a doi itemi, am încercat să evaluăm
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
la fiecare grupă de vârstă în perioada 1957-1988; * dar în ultimii 15 ani asistăm însă la o modificare semnificativă a ratei de descreștere care a scos în evidență un nou pattern de comportament reproductiv în România. Figura 31. Ratele de descreștere a fertilității pe grupe de vârstă 5.3. Planificarea familială o decizie în cuplu? Cu ajutorul a doi itemi, am încercat să evaluăm dacă planificarea familială și alegerea mijloacelor de contracepție sunt decizii luate de ambii parteneri. Din tabelul de contingență
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sub semnul pulsației vieții, imaginile vizuale se Îngemănează cu cele auditive și dinamice: „murgul serii”, „A puțurilor cumpeni țipând”, „Vibra al serii aer” etc. Se poate descoperi o tendință de amplificare a vibrației vieții până la un punct culminant, pentru ca apoi, descreșterea să se facă simțită treptat: „Dar câmpul și argeaua câmpeanul ostenește Și dup-o cină scurtă și somnul a sosit. Tăcere pretutindeni acuma stăpânește, Și lătrătorii numai s-aud necontenit.” Ultima secvență poetică redă Într-un limbaj, cu desăvârșire rustic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
relevă o anumită constanță a preferințelor pentru atribuirea individuală a sărăciei. Alegerea variantei de răspuns „Nu au avut noroc” este aproape similară în toate cele trei cercetări, în timp ce preferința pentru atribuirea cauzelor sărăciei lipsei de voință individuală e în ușoară descreștere în 2003, dar se menține la niveluri apropiate celor din 1993 și 1999. În schimb, explicația legată de structura socială înregistrează o creștere destul de marcantă, pe când cea legată de neșansa socială cunoaște o descreștere. Practic, explicația bazată pe structura socială
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de voință individuală e în ușoară descreștere în 2003, dar se menține la niveluri apropiate celor din 1993 și 1999. În schimb, explicația legată de structura socială înregistrează o creștere destul de marcantă, pe când cea legată de neșansa socială cunoaște o descreștere. Practic, explicația bazată pe structura socială crește pe seama descreșterii explicației legate de neșansa socială și de vina individuală. Un fenomen similar a fost semnalat în țările Europei de Vest (Oorschot, Halman, 2000). În perioada cuprinsă între 1976 și 1990 crește
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dar se menține la niveluri apropiate celor din 1993 și 1999. În schimb, explicația legată de structura socială înregistrează o creștere destul de marcantă, pe când cea legată de neșansa socială cunoaște o descreștere. Practic, explicația bazată pe structura socială crește pe seama descreșterii explicației legate de neșansa socială și de vina individuală. Un fenomen similar a fost semnalat în țările Europei de Vest (Oorschot, Halman, 2000). În perioada cuprinsă între 1976 și 1990 crește preferința pentru explicațiile bazate pe structura socială în țările
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a unei politici care vizează egalitatea socială. El crede că școala trebuie să continue politica de egalizare a șanselor școlare, deși se îndoiește că o astfel de politică poate avea rezultate notabile în egalizarea șanselor sociale. În cuvintele sale: O descreștere considerabilă a IOE nu produce în mod necesar o descreștere a IOS ori, invers, o creștere a mobilității sociale. Prin urmare, modelul explică ceea ce este probabil cea mai surprinzătoare concluzie a cercetărilor de mobilitate socială: aceea că societățile vestice, în ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
școala trebuie să continue politica de egalizare a șanselor școlare, deși se îndoiește că o astfel de politică poate avea rezultate notabile în egalizarea șanselor sociale. În cuvintele sale: O descreștere considerabilă a IOE nu produce în mod necesar o descreștere a IOS ori, invers, o creștere a mobilității sociale. Prin urmare, modelul explică ceea ce este probabil cea mai surprinzătoare concluzie a cercetărilor de mobilitate socială: aceea că societățile vestice, în ciuda diferențelor dintre ele, prezintă rate foarte similare ale mobilității sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politici de egalitate socială se poate realiza cu succes doar în condițiile în care se acționează asupra stratificării sociale. Mai concret, o reducere chiar modestă a decalajelor economice dintre diversele grupuri sociale este probabil să aibă ca efect deopotrivă o descreștere substanțială a inegalității oportunităților educaționale și a inegalității oportunităților sociale. Segregarea romilor în cadrul sistemului de educație În cele ce urmează, am să prezint succinct rezultatele unei cercetări care scoate în evidență segregarea romilor în educație în sistemul de învățământ din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din care se născuse cealaltă! Am rezolvat o problemă, dar ne-am trezit cu alta, care nu mai era a noastră! Am propus, prin urmare, factorilor de decizie patru soluții în ordinea descrescătoare a costurilor, dar care însemna și o descreștere proporțională a calității și deci a eficienței! Soluția cea mai bună, dar și cea mai scumpă era separarea completă a instituțiilor de formare didactică de cele de pregătire doar academică. Următoarea era revenirea la Seminarul pedagogic universitar, după modelul interbelic
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Asan al II-lea]); • epoca formării statelor române (1241-1386 [începutul domniei lui Mircea cel Bătrân]); • poporul și statele române în epoca creșterii puterii turcești (1386-1711 [fuga lui Dimitrie Cantemir, care semnalează începutul epocii Fanarioților]); • poporul și statele române în epoca descreșterii puterii turcești (1711-1856 [Pacea de la Paris]); • epoca unirii, independenței și întregirii (1856-1930). Din nou, momentul 1600 este absent din schema istoriei poporului român. Nu mai puțin curioasă este selectarea anului 1856, anul Păcii de la Paris care "înseamnă sfârșitul influenței rusești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
presupune un locus al controlului intern. Structura trecutului românesc elaborată de David poate fi denominată ca tipul de periodizare relațională, întrucât istoria poporului român este înțeleasă în relație aproape exclusivă cu Imperiul Otoman. Axa centrală a istoriei este creșterea și descreșterea Curții Otomane, trecutul românesc fiind înțeles ca orbitând în jurul destinului Porții. Istoria românilor este reprezentată ca funcție a corso e ricorsi a Imperiului Otoman. Totodată, niciunul dintre momentele cheie ale istoriei românilor nu face vreo referire la istoria Transilvaniei. Ancorarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
depun mărturie în favoarea călugărilor întrucât, susțin ei cu dreptate, spătarul Dia „au intrat de au mâncat moșia mănăstirii cu năpaste”. Urmărind documentele în înșiruirea lor cronologică ajungem să constatăm că numărul prisăcilor era mai mare în vechime, înregistrându-se o descreștere (semnalată și de Neculce), poate și din cauza deseatinei, darea pe stupi, poate și din alte pricini. Unii boieri au dat, totuși, o mare importanță stupăritului. E cazul lui Gavril Costache amintit deja. În diata întocmită de el, în 1685, între
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cea care ar fi determinata folosind valoarea justă la data bilanțului. dacă rezultatul reevaluării este o creștere a valorii contabile nete, aceasta se tratează astfel: - ca o creștere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, dacă nu a existat o descreștere anterioară, recunoscută ca o cheltuiala aferentă acelui activ (contul 105); - ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea recunoscută anterior la acel activ. dacă rezultatul reevaluării este o descreștere a valorii contabile nete, aceasta se tratează astfel: - ca o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173501_a_174830]
-
contabile nete, aceasta se tratează astfel: - ca o creștere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, dacă nu a existat o descreștere anterioară, recunoscută ca o cheltuiala aferentă acelui activ (contul 105); - ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea recunoscută anterior la acel activ. dacă rezultatul reevaluării este o descreștere a valorii contabile nete, aceasta se tratează astfel: - ca o scădere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve și valoarea descreșterii; eventuala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173501_a_174830]
-
din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, dacă nu a existat o descreștere anterioară, recunoscută ca o cheltuiala aferentă acelui activ (contul 105); - ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea recunoscută anterior la acel activ. dacă rezultatul reevaluării este o descreștere a valorii contabile nete, aceasta se tratează astfel: - ca o scădere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve și valoarea descreșterii; eventuala diferența rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173501_a_174830]
-
cu descreșterea recunoscută anterior la acel activ. dacă rezultatul reevaluării este o descreștere a valorii contabile nete, aceasta se tratează astfel: - ca o scădere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve și valoarea descreșterii; eventuala diferența rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuiala; (contul 105). - ca o cheltuiala cu întreaga valoare a descreșterii, dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrata o suma aferentă acelui activ. Sumele reprezentând diferențele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173501_a_174830]
-
a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, cu valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve și valoarea descreșterii; eventuala diferența rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuiala; (contul 105). - ca o cheltuiala cu întreaga valoare a descreșterii, dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrata o suma aferentă acelui activ. Sumele reprezentând diferențele din reevaluare aferente valorii neamortizate la 31 decembrie 2003 determinate în urma acțiunii de reevaluare, evidențiate în analitice distincte în cadrul conturilor: 702 "Finanțarea bugetară din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173501_a_174830]
-
unităților administrativ-teritoriale valorificate potrivit legii, scăzute din evidența. Contul 105 "Rezerve din reevaluare" Contul 105 "Rezerve din reevaluare" este un cont de pasiv. În creditul contului se înregistrează creșterea de valoare rezultată din reevaluarea activelor fixe corporale, iar în debit, descreșterea de valoare rezultată din reevaluarea activelor fixe corporale. Soldul creditor al contului reprezintă valoarea rezervelor din reevaluarea activelor fixe corporale existente în instituție, neamortizate integral. Contul 105 "Rezerve din reevaluare" se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II: 1051
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173501_a_174830]
-
protecție a valorilor umane și materiale și a altor active fixe corporale"; 1055 "Rezerve din reevaluarea altor active ale statului". Contul 105 "Rezerve din reevaluare" se creditează prin debitul conturilor: 101 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului" - cu descreșterea rezervei din reevaluare transferată asupra fondului, pentru bunurile din domeniul public al statului care nu se amortizează. 102 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului" - cu descreșterea rezervei din reevaluare transferată asupra fondului, pentru bunurile din domeniul privat al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173501_a_174830]
-
debitul conturilor: 101 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului" - cu descreșterea rezervei din reevaluare transferată asupra fondului, pentru bunurile din domeniul public al statului care nu se amortizează. 102 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului" - cu descreșterea rezervei din reevaluare transferată asupra fondului, pentru bunurile din domeniul privat al statului care nu se amortizează. 103 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităților administrativ-teritoriale" - cu descreșterea rezervei din reevaluare transferată asupra fondului, pentru bunurile din domeniul public
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173501_a_174830]
-
amortizează. 102 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului" - cu descreșterea rezervei din reevaluare transferată asupra fondului, pentru bunurile din domeniul privat al statului care nu se amortizează. 103 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităților administrativ-teritoriale" - cu descreșterea rezervei din reevaluare transferată asupra fondului, pentru bunurile din domeniul public al unităților administrative-teritoriale care nu se amortizează. 104 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale" - cu descreșterea rezervei din reevaluare transferată asupra fondului, pentru bunurile din domeniul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173501_a_174830]
-
Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităților administrativ-teritoriale" - cu descreșterea rezervei din reevaluare transferată asupra fondului, pentru bunurile din domeniul public al unităților administrative-teritoriale care nu se amortizează. 104 "Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale" - cu descreșterea rezervei din reevaluare transferată asupra fondului, pentru bunurile din domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale care nu se amortizează. 211 "Terenuri și amenajări la terenuri" - cu creșterea de valoare rezultată din reevaluarea terenurilor și a amenajărilor la terenuri. 212 "Construcții" - cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173501_a_174830]
-
Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din reevaluare" - cu rezerva din reevaluare transferată asupra rezultatului reportat în situația în care activele fixe sunt amortizate integral, scoase din funcțiune, transferate cu titlu gratuit, vândute, etc. 211 "Terenuri și amenajări la terenuri" - cu descreșterea de valoare rezultată din reevaluarea terenurilor și a amenajărilor la terenuri. 212 "Construcții " - cu descreșterea de valoare rezultată din reevaluarea construcțiilor. 213 "Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații" - cu descreșterea de valoare rezultată din reevaluarea instalațiilor tehnice, mijloacelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173501_a_174830]