6,256 matches
-
adevăr, în jurul: informației despre obiect (cunoștințe și conținuturi); cîmpului și înlănțuirii elementelor unui astfel de sistem (organizări); atitudinii care corespunde orientării evaluative globale sau reacțiilor pozitive sau negative față de un același obiect. Conținutul unei reprezentări se poate împărți în cogniții descriptive, care definesc un obiect, și evaluative, surse de judecăți pe marginea calității și folosinței acestuia. Această dublă funcționalitate se aplică atît la nivelul nucleului central, cît și la nivelul sistemului periferic. Cele patru cîmpuri cognitive ale unei RS Pol descriptiv
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
descriptive, care definesc un obiect, și evaluative, surse de judecăți pe marginea calității și folosinței acestuia. Această dublă funcționalitate se aplică atît la nivelul nucleului central, cît și la nivelul sistemului periferic. Cele patru cîmpuri cognitive ale unei RS Pol descriptiv Pol evaluativ Nucleu Definiție Norme Periferie Descrieri Așteptări După P. Molnier, Images et représentations..., op. cit., p. 97 Primul cîmp reunește elementele de definiție, indisociabile de obiectul reprezentării. Ierarhia, într-o anchetă a lui Moliner pe marginea RS a afacerii la
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Acestea permit activităților locale de categorizare și de interpretare să se realizeze. Așa cum indică termenul "descrieri", elementele cognitive ale acestei zone a RS actualizează și traduc "definițiile" mai centrale. Spațiul așteptărilor "grupează cogniții periferice, inserate în structuri cognitive ale cîmpului descriptiv și învestite în ochii indivizilor cu o valoare particulară" (ibid., p. 99). Tra-duceri concrete ale normelor, aceste elemente corespund, de exemplu, valorizării întreprinderii ca loc de cercetare și de creație. Acest element este văzut ca mijloc de atingere a normei
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
dezvoltare personală. Diversitatea conținuturilor acestui cîmp, sursă de poziționări individuale, de atracție/respingere față de obiectul reprezentării sociale, trimite la funcțiile clasice ale atitudinii într-un astfel de sistem. Combinația celor două modalități de abordare a structurii (sistem central/periferic; dimensiune descriptivă/ evaluativă) autorizează un clasament al conținutului reprezentărilor sociale în cîmpuri operaționale, din punctul de vedere al practicilor de cercetare. O anchetă pe marginea RS a între-prinderilor la șomerii pe termen lung ilustrează acest model. Rezultatele simplificate prezintă, mai jos, tendințele
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
dialog la cu indivizi conducerea Toată lumea se cunoaște Proastă înțelegere între salariați Diversitate Proiect în de viață procedurile -Respect de Șeful care muncă ascultă O ambianță Evoluție pozitivă Implicare permanentă Conducere onestă după P. Molnier (op. cit., p. 105) "Abscisele" (dimensiunea descriptivă/evaluativă) corespund primului factor, iar "ordonatele" (dimensiunea centralității), celui de-al doilea. Coordonatele și gradările unităților, transcrise foarte aproximativ, echivalează cu valorile absolute ale saturărilor lor pe cei doi factori. Anumite lucrări preferă denumirea de "sistem central" (Abric, 2000, a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
factori. Anumite lucrări preferă denumirea de "sistem central" (Abric, 2000, a 5-a Conferință internațională asupra RS) celei de "nucleu central", pentru a sublinia diferența care există, în cadrul acestei zone, între elementele funcționale/normative (Abric, Moliner, Tafani, Rateau...), între cele descriptive/normative (Molnier, infra) sau cele prioritare/secundare (Rateau). Un element central prioritar ("prevenirea bolilor", studiat de Rateau pentru RS a igienei) este comparativ mai important și mult mai puțin negociabil decît un element central secundar ("bunăstare", pentru același nucleu central
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de identificare socială și individuală, de orientare și de prescriere a comportamentelor, de referențiale sau de depozitare a cunoștințelor pentru justificări sau raționalizări. * Structura unei RS este compusă din două sisteme complementare (central și periferic), ierarhizate ele însele în ele-mente descriptive, funcționale, normative, mai mult sau mai puțin negociabile. Capitolul 4 Abordarea conținuturilor Obiective * Înțelegerea faptului că dincolo de complexitatea structurală a noțiunii, înțelegerea ei monografică, discursivă, conversațională și calitativă favorizează o bogăție interpretativă și o explorare efectivă a gîndirii în cotidian
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
față de ceea ce face obiectul studiului însuși, din cauza unui "amestec" între datele empirice (categoriile "indigene") și cadrul de interpretare a obiectului analizat. Totuși, tocmai prin multiplicarea referințelor analitice și confruntarea între acestea, fie ele de ordin teoretic, statistic sau empiric, sinteza descriptivă autorizează o reconstituire a sensului. Această muncă nu este deloc ușoară. Cere aptitudini intuitive, o anumită capacitate de a rămîne fidel terenului, dar în același timp deschis perspectivelor teoretice pertinente. [În acest studiu], "[...] utilizăm o tipologie a grupurilor active în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
verso-ul "sens" într-o reprezentare muzicală. Problema descrierii unei reprezentări se pune în același fel ca pentru formele vizuale. Să revenim totuși la iconografie. O imagine este conceptualizată, după Moliner, ca un ansamblu de caracteristici și proprietăți, de natură descriptivă, raportate la dimensiuni fizice, sociale, personale sau psihologice și atribuite de un individ unui obiect (Moliner, op. cit., pp. 145-170). Diverse condiții îi permit apariția: o relativă identitate a informațiilor care o privesc, experiențe individuale relative la obiect și existența unor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pivot al structurării unei reprezentări. Care pot fi procedurile de studiu asupra imaginii? Imaginea ar fi o parte structurantă a reprezentării sociale, fără să se rezume la asta, după Moliner. Ea nu corespunde întotdeauna nucleului ei central, din cauza specificității sale descriptive. Alegerea operată de acest cercetător este aceea de a aplica o metodologie inspirată din cea a RS. De exemplu, conduitele la cumpărarea unei mărci de automobile nu vor fi prescrise de imaginea pe care o avem deja formată. "Spre deosebire de reprezentări
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Cunoașterea structurală a ierarhizării unei RS ne va permite deci să cunoaștem și să prevedem imaginile sociale pe care indivizii le vor produce plecînd de la diverse surse de informare. Prin aceasta, ele sînt structurate în jurul a două componente: una este descriptivă, iar cealaltă evaluativă, în manieră izomorfă în raport cu ceea ce sînt RS. Este propusă o metodă de abordare care respectă cronologia următoare: O cronologie a metodelor pentru studiul imaginii Întrebare Metodă 1. Care este obiectul a cărui RS este studiată? Analiza contextului
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a ajunge la scopuri identice, au fost construite clase de SCB calificate drept "metascheme", în urma unei analize secundare. Metascheme care regrupează cele cinci SCB Schemă cognitivă de bază Metaschemă Registru de cogniții Elemente ale unei RS Lexic Descriere, caracterizare lexicografică Descriptiv, definițional Definiționale Vecinătate Compoziție Praxis Acțiune praxeologică Funcțional Funcționale Atribuire Evaluare Evaluativ Normative După M.-L. Rouquette și P. Rateau, op. cit. Aceste trei mari clase de SCB sînt independente unele de altele și pot fi mai mult sau mai puțin
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de exemplu. Sînt accesibile formule complementare de aproximare și un tabel de valori ale λ (Rouquette și Rateau, op. cit.). Economia de timp și ușurința de aplicare caracterizează această reorientare. "Este deci posibil să utilizăm indicele λ ca simplu instrument diagnostic descriptiv, dar și să îl exploatăm în studiile sincronice sau diacronice". Ibid., p. 99 O lucrare pe marginea RS a igienei la liceeni ilustrează aceste reguli metodologice (ibid., pp. 99-101). Patru elemente sînt proeminente în discursul asupra acestui obiect: "prevenirea bolilor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
prin contrast cu ce-lălalt). Alte lucrări arată că anumite ansambluri pot produce definiții diferențiate despre ele însele, men-ținîndu-și în același timp o coeziune internă puternică (prototipuri, grupuri "colecție"). Cogniție: desemnează, cîteodată sub numele de "cognem", orice element de cunoaștere cauzal, descriptiv, pre-scriptiv sau funcțional, mai mult sau mai puțin negociabil sau central, compunînd sistemul de idei și de acțiuni împărtășite colectiv care este o RS. Conversie: interiorizare a valorilor inovatoare, originale sau de adeziune la noi practici. Implică o criză morală
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
64-65, 84-85, 89, 92, 96, 99, 124-127, 138, 140, 142-145, 162, 168, 181, 202, 253, 254 Disonanță cognitivă, 120, 125, 223, 257-258 Dispersie a informației, 74-75 Dispozitiv monografic, 143-151 Distorsiune cognitivă, 57, 75, 108, 193, 245 E Elemente funcționale/ normative/descriptive/prioritare/ adjuncte 131-135, 208-212 Epidemiologie, 67 Etnometodă, 45, 88, 137, 271 Experimentare, 19, 53, 90, 118-119, 195 F Fantasmă, 29, 42, 164 Figură, 153-161, 164, 171, 216, 244-245, 283, 286 Focalizare, 74-75 G Grup (configurare a), 80-83, 160, 228 H
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
acolo unde este necesar, la recentele teorii ale complexității (v. secțiunea a II-a). Consider că prin acest tip de abordare putem contribui la dezvoltarea unei noi paradigme a modernismului care, prin orientarea fățiș antimaterialistă (și, adesea, spiritualistă), nonnewtoniană și descriptivă (mai puțin explicativă), are toate șansele să se impună în viitor ca model alternativ de Weltanschauung. Ipoteza acestei lucrări este următoarea: Dacă omul contemporan parcurge un proces de mutații morfogenetice, atunci asistăm la apariția a ceea ce putem identifica drept "omul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Problematica legată de structurile societale a suscitat și continuă să genereze vii dezbateri în cadrul comunității științifice, în special prin aspectele de (aparentă?) neconcordanță între principalele teorii explicative: structuralism, funcționalism, interacționism (simbolic). Dincolo de aceste dispute, atât metodologice, cât și de abordare descriptivă, întrebarea fundamentală se focalizează pe relația dintre acțiunea și structura sociale; în speță, pe mecanismele care conduc la coeziune, dar și la conflict și, implicit, la schimbare. Mi-am propus aici să identific unele dintre aspectele teoretice privind elementele structurale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conformitate și cu definiția pe care Otto o conferise noțiunii, descriind-o ca "o categorie de interpretare și de evaluare ce nu există, ca atare, decât în domeniul religios"32. Abordând tendințele specifice teoriilor sociologice, într-o foarte sugestivă formulă descriptivă, sociologul Roger Caillois afirma în 1939, că "sacrul apare astfel ca o categorie a sensibilității"33, acea categorie ce reprezintă întreaga structură intimă a religiozității și credinței axate pe respect, figurând asemenea unei noțiuni centrale a întregului sistem religios. Prin
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a figurării volumelor, în încălcarea vechilor norme de "obiectivitate" ale figurativului prin diversele mișcări abstracționiste, începând cu Suprematismul și Constructivismul și ajungând până la Expresionismul abstract 497. Renunțarea la concepția realist-naturalistă la care apelaseră artiștii perioadelor ulterioare Renașterii, eliminarea narativismului și descriptivului, ca și refuzul perspectivei liniare, a clarobscurului sau trompe-l'œil-ului din rândul creațiilor moderne au fost doar o parte dintre caracteristicile acestei epoci, ce au influențat deopotrivă și modul de reprezentare vizuală a sacrului. În acest sens, ieșind de sub
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
le vom aplica pentru a examina natura partidului european social-democrat și politicile sale de ocupare a forței de muncă. Ar trebui să descriem, pe scurt, cum vom proceda ca să ducem la bun sfîrșit acest test empiric. Mai întîi, fiecare ipoteză descriptivă și explicativă a cadrului conceptual este clar exprimată, spre a introduce implicațiile verificabile pentru fiecare studiu de caz65. După ce au fost exprimate implicațiile verificabile, ele trebuie testate în lumina informațiilor culese. Acest ansamblu de teste va conduce la prezentarea, în
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
întîi, vom expune definiția pe care am dat-o politicilor partidelor europene. Apoi vom evalua domeniile de influență a europartidelor. În plus, vom identifica mecanismele schimbării. Aici va fi necesară distingerea mecanismelor partinice centralizate și descentralizate. Vom prezenta principalele ipoteze descriptive și explicative ale interacțiunii partinice. În fine, vom expune celelalte variabile care permit explicarea întinderii și limitelor impactului politicilor europartidelor asupra procesului european. 7.2. Conceptul de politică a europartidelor Cum am menționat anterior, Giovani Sartori a evidențiat că analiza
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
la metoda descentralizată (la nivelul liderilor și miniștrilor), dar și la o metodă complementară și centralizată (în grupurile de lucru). Cu alte cuvinte, există cel puțin două tipuri de mecanisme orizontale. Vom sintetiza acum cele două mecanisme, exprimîndu-ne explicit ipotezele descriptive și explicative în jurul fazelor succesive ale cooperării partinice. 7.4.1. Mecanismul partinic centralizat Președintele grupului de lucru și reprezentanții liderilor/miniștrilor, precum și reprezentanții deputaților europeni și ai comisarilor europeni constituie principalii actori partinici ai mecanismului centralizat. În faza de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
europene ale actorilor partinici social-democrați, (b) ce rezultă în dezbaterea europeană și (c) incidența orientării politice a europartidului în procesul politic european. Această problemă este cu atît mai importantă cu cît nu a fost abordată decît decît pe un plan descriptiv. Dacă Johansson a pus în evidență contribuția PSE la capitolul despre locurile de muncă din Tratatul de la Amsterdam, Ladrech i-a completat, în parte, analiza, stabilind influența PSE asupra Consiliului European de la Luxemburg. Cu toate acestea, cadrul conceptual pe care
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de naratologie tradus în limba română, un demers nu numai binevenit ci chiar salutar. Pentru că, deși accentul în critica literară s-a deplasat în ultimele două decenii mai degrabă în domeniul studiilor culturale, ceea ce propune autoarea este un cadru conceptual descriptiv care permite înțelegerea, analizarea și evaluarea narațiunilor, dar care poate da și o perspectivă asupra obiectului analizat ca obiect cultural. Acest instrument euristic devine un instrument de analiză a narativității, dar o analiză nu strict lingvistică: sînt luate în considerație
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
doar atunci cînd este "spusă", sau mai bine zis transpusă, într-un sistem de semne prin intermediul unui narator. Funcția naratorului nu este doar să povestească exact ce se întîmplă, uneori redînd cuvintele exacte ale personajelor; el introduce adesea și pasaje descriptive sau argumentative, pasaje importante pentru aprecierea înclinațiilor ideologice sau estetice ale narațiunii. Astfel, aceeași componentă narativă este denumită de Bal actor la nivelul fabulei, personaj la nivelul povestirii și vorbitor la nivelul textului narativ. Vorbitorii pot sau nu pot juca
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]