3,459 matches
-
Radu Popa, volum ce reunește texte de atitudine intelectuală și morală (publicate în ultimii ani în paginile revistei craiovene), miză voalată cu modestie în Lămuririle date de autor: "Din partea cealaltă e un fel de stare de spirit: încercarea de a desluși, prin aerul nebulos al amintirii, ceea ce leagă identitatea unui om matur de anii lui de formație, de crâmpeie fulgurante care, altfel, nepuse pe hârtie, nu ar însemna mai nimic" (p. 9). După lectura primelor douăzeci-treizeci de pagini, îți dai seama
Un incomod agreabil by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8709_a_10034]
-
Florescu; Părcălabul D. Fruiu; Vasile Pamfil; D. Vasiliu; G. Pușcașul; Ilie Maglianu; I. Botez; G. Bălănescu; V. Bușilă; G. Chrisoscoleu; M. Radovici; D. Selveanu; Ion G. Popescu; N. A. Bercan și Ion Gheorghiu. Lucrul pare cam încurcat; dar putem să ne deslușim pe calea analizei gramaticale despre cele ce zice minunata telegramă. Prin urmare: "Acești infami calomniatori: iscăliții" roagă chiar ei "pe înaltul guvern și pe oamenii de onoare să nu le mai dea crezământ. " {EminescuOpX 147} Dânșii spun în capul telegramei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acum puțin altfel. Nu știu dacă modificarea se datora faptului că Brutus îl privise (la propriu) cu alți ochi decât Mihnea sau fiindcă Mihnea chiar apucase să-și pună algoritmii la lucru, obținând rezultatul pe calculator. Sub fiecare contur se deslușea altul, tremurător, șters, gălbui ca picăturile de ploaie pe rama unui geam. Europa intrase la apă, ziceai că a slăbit brusc cu mii de kilograme de teritoriu, desprinse în sute de kilometri pătrați, de negăsit unde trebuie: Sardinia își pierduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o fotografie (nu mai vorbesc de reviste, filme sau emisiunile TV de pe italieni, cu prezentatoare în chiloței fini sub rochii transparente); nu vroiam s-o rănesc. „Între șuvițele de lângă ureche...“, mi-a arătat. „Chiar sub lob.“ La început, n-am deslușit nimic. Abia după câteva secunde, mi s-a părut că apare ceva. „Ei? Ei?“, mi-a dat coate Maria, proptindu-se de cadă. Încă puțin și făceam baie amândoi. Printre șuvițele alea de femeiușcă, pictate cu-o grație și-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mașinile de scris de la începutul secolului: Continental, Erika, tancuri de-astea nemțești, cu multe clape. Lemnul mort, maro închis spre negru, contrasta cu învelișul metalic al cutiei. Nu scria nimic pe ele sau se șterseseră semnele sau poate nu le deslușeam eu. Păreau în același timp lăcuite și uscate; unele cedaseră, brăzdate de mici crăpături care se întinseseră pe două-trei striații. Ecranul fusese plasat în centru, printre taste. Verzui, apos, cu o mică scrijelitură în partea stângă; avea dimensiunea unui timbru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
între culoare. Apoi m-am apropiat de balustradă; pășeam repede și pe vârfuri, hoțește. M-am strecurat după un stâlp și-am scos doar capul de-acolo. Acum chiar pândeam din umbră, și mă simțeam puternic și periculos. Începusem să deslușesc și niște cuvinte, parcă se dăduse sonorul mai tare sau, în orice caz, mai clar. Era momentul să arunc o privire jos, peste balustradă. M-am aplecat pe sfert, cât să nu fiu văzut. Indivizii roiau printre cărți, cuvintele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ar fi înnebunit de plăcere. Alături, pe latura dinspre ferestrele Facultății, al cincilea computer țesea o imagine încă mai familiară: pe-acolo chiar fusesem, și nu doar cu mintea sau în fotoliul din fața televizorului. Printre liniile de cristal ale aplicației, deslușeam limpede oceanul, avioanele, casele cu scripeți și vaporul pisicilor, cu cei 80 de locatari instalați pe canal. În Amsterdam nu se întâmpla mai nimic, viața nu le aparținea oamenilor, ci caselor ridicate pe piloni de lemn scufundați de secole în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
treptele unui turn de jucărie: le studiam ambalajele cubice și etichetele în formă de stegulețe, desfășurate calm și exact. Din spatele turnului ieșeau halatele farmacistelor, cu numele prins sub o plăcuță transparentă sau cusut cu ață maro deasupra sânilor. Nu le deslușeam chipul (mereu ascuns după medicamente), dar era suficient să te-oprești la mișcarea brațelor. Urmăream cu-o satisfacție vecină cu frenezia plimbarea degetelor pe capace și dopuri, benzi adezive și sigilii, pompițe și dispozitive de presurizare. Cutiile erau desfăcute, foliile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
îl însoțeau, strălucind în creme mov și roșii revărsate peste blaturile din vitrină: tiramisu cu fructe de pădure, Apfel-Tarte, cremșnit cu sos de zmeură, tort de vișine cu mure. Ospătarii trebăluiau printre farfurii, înfășurați în șorțuri lungi și negre. Mai deslușeam și-un monstru rotund, cafeniu: nelipsitul Sacher-Torte, un soi de roată de cașcaval din blat de tort, acoperită cu ciocolată și îndopată cu straturi moi de cremă de nuci. O întâlneai și pe Kärtner și Graben, învelită în cutii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cugetării moderne ne sfătuiește să punem treimea adevărată: dreptate, solidaritate, naționalitate" (p. 45). O dreptate care să țină cont de structura inegală a organizării naturii și societății, corelată cu o solidaritate fondată pe disciplină și ierarhie, restrânsă la cadrul naționalității. Deslușind conexiunea intimă dintre antidemocratism și antiraționalism, Z. Ornea (1996) arată că "democrația presupune spirit critic și refuzul extazei mistice. E tocmai ceea ce repudiau orientările de idei antidemocratice" (p. 72). În locul democrației și raționalității, extremiștii de dreapta își doreau ardent, in
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai diferite probleme din domeniul științelor sociale" (p. 262). Toate acestea justifică pe deplin desemnarea perioadei Republicii Socialiste România (post-1965) drept "Epoca Ceaușescu" (Almaș și Fotescu, 1986, p. 166). Prin aceasta, istoria recentă a României este complet personificată. Încercând să deslușească geneza socio-culturală a cultului ceaușist, C. Durandin (1998, p. 338) corelează instituirea cultului personalității cu doi factori: i) tranșarea luptelor intestine dinlăuntrul partidului și cristalizarea relațiilor de putere, clarificate în favoarea lui Nicolae Ceaușescu odată cu marginalizarea, urmată de eliminarea în 1974
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se referea la "țesătura" poeziei alcătuită meșteșugit dintr-o vorbire aleasă, îndepărtată de înțelesurile obișnuite ale cuvintelor, si pe care de altfel o practică, în operele sale, în mod curent. Fără îndoială, aceasta este și viziunea asupra metaforei care se deslușește în meditația estetică a lui Kant. Activitatea facultății de judecată în circumstanță acestui "transfer" lingvistic este dublă, precizează filosoful: "mai întâi unește conceptul cu obiectul unei intuiții sensibile și, în al doilea rând, aplică regulă de reflecție asupra acelei intuiții
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
alta, o anticipare a distincției, curente azi, între imagini denotative și conotative, între cele care funcționează ca simple semne și cele care au capacitatea de a stimula avansul gândirii asociative 183. La fel înțelegea această poziție kantiana Salim Kemal, cănd deslușea în indeterminarea semantica specifică poeziei, despre care vorbea filosoful german, nu confuzie sau inarticulare, ci posibilități multiple de conexiune interconceptuală 184. Pentru a rezolva, în planul teoretic, problema expunerii ideilor estetice, filosoful apelează la noțiunea de "atribut estetic asociat" ("zăpadă
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
la care-l așezase Rogojin două-trei cărți; una dintre ele, Istoria lui Soloviov 41, era deschisă și avea un semn în ea. Pe pereți, în rame aurite, mate, atârnau câteva tablouri în ulei, negre, afumate, pe care era greu să deslușești vreun contur. Un portret în mărime naturală îi atrase prințului atenția: înfățișa un om de vreo cincizeci de ani, într-o redingotă de croială nemțească, dar lungă în poale, cu două medalii agățate de gât, cu o barbă căruntă foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
puțin din zbuciumul acelor ore febrile și întristate. Abia de-și mai amintea, de pildă, că Vera îi adusese prânzul și el mâncase, dar nu ținea minte dacă dormise sau nu în după-amiaza aceea. Nu știa decât că începuse să deslușească totul limpede de-abia din clipa când Aglaia apăruse pe terasă, iar el sărise de pe canapea și pășise spre mijlocul odăii ca s-o întâmpine; asta se întâmpla pe la ora opt seara. Aglaia era singură-singurică, îmbrăcată simplu și parcă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se afla patul lui Rogojin. Draperia grea era coborâtă și intrările închise. Dar în cameră era foarte întuneric; nopțile „albe“ ale Petersburgului începuseră să se întunece și, dacă n-ar fi fost lună plină pe cer, ar fost greu de deslușit ceva în camerele acestea cu storurile coborâte. Ce-i drept, încă mai puteau fi deslușite, deși foarte vag, fețele. A lui Rogojin, ca de obicei, era palidă; ochii îl priveau fix pe prinț, cu scânteieri puternice, dar cumva imobile. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
era foarte întuneric; nopțile „albe“ ale Petersburgului începuseră să se întunece și, dacă n-ar fi fost lună plină pe cer, ar fost greu de deslușit ceva în camerele acestea cu storurile coborâte. Ce-i drept, încă mai puteau fi deslușite, deși foarte vag, fețele. A lui Rogojin, ca de obicei, era palidă; ochii îl priveau fix pe prinț, cu scânteieri puternice, dar cumva imobile. N-ar fi bine să aprinzi o lumânare? spuse prințul. — Nu, nu-i nevoie, îi răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
clare din relațiunile noastre. De azi pe mâni se turbură orizontul nostru asupra situației europene și abia mai putem distinge cu siguranță cine e amic, cine adversar. Voim să primim o asemenea poziție? Iată lucrul asupra căruia cată să ne deslușim cât de curând. Voim în adevăr să ne aranjăm astfel încît întreaga noastră politică europeană să atârne de bunul plac al României, Serbiei, Bulgariei sau al Muntenegrului? Protectoratul de care se bucura unul sau altul din sateliții balcanici să atingă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ne eliberăm de ea. I.3. Opt motive ale suferinței sfinților Printre noi, au fost și există În continuare și oameni nevi‑ novați, drepți și desăvârșiți care suferă. Este o mare Între‑ bare și o taină nu tocmai lesne de deslușit : de ce suferă și aceștia ? Este străvechea problemă a dreptului suferind. Referindu‑se la aceste Întrebări și căutând un răspuns, un cuvios pustnic a scris următoarele : „Dacă‑ți plătești datoriile În această viață, poți fi mântuit. Însă, dacă ești lovit În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
scrierile patristice, i se lansează celui bolnav diverse exortații pentru a se „lupta” ca să‑și câștige mulțumirea „În toate”, căci atunci puterea Celui Prea Înalt Îl va umbri (Luca 1, 11) și Își va afla odihna sufletului. Bolnavul care a deslușit Cum se raportează sfinții și părinții duhovnicești la boală 165 măcar În parte sensul pozitiv al suferinței, care i s‑a dat ca să‑și ridice firea din păcat și din patimi, În durere mulțu‑ mește astfel lui Dumnezeu pentru că l
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Fiului Său -, este prezent, prin credință, În sufe‑ rințele noastre de astăzi. Trebuie să Învățăm să I le oferim Lui, și să‑L rugăm să ne asigure de prezența și harul Său mângâietor și mântuitor, ca să dobândim putere În a desluși scopul suferințelor noastre și pentru a le răbda ca să ne purificăm sufletele și să sporim duhovnicește În unirea cu El. Nu trebuie să ne pierdem curajul, nici nădejdea ori răb‑ darea În fața probei de foc a suferinței, căci „dacă Stăpânul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
tău desface lungi câmpuri de secară / în ora ce se-alungă cu haite de lumini”, „anotimpu-n sticlă și-a neclintit mânerul”, „cuvintele în aer se sparg precum oglinzi”, „cristalele de aer stau limpezi în ospățuri”, „prin carnea în descreșteri se deslușesc omături” etc.), în care formele devin unduitoare, iar prospețimea carnației se reliefează în suave geometrii: glasul precum o algă și ceasu-nchis în părul rotund în șerpuire pe braț ca rădăcini surâsul cercuiește în aer un profil și-n talgere de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
limba sa și societatea sa". Acestea sunt realități evidente pentru Franța, chiar dacă, în ideologie, mulți intelectuali francezi pretind că ne găsim în patria cosmopolitismului. Reușita franceză este un exemplu de echilibrare a antitezelor, pe care intelighenția românească refuză s-a deslușească, trăind cu impresia că ideologia cosmopolită postmodernă este singurul element demn de importat în graba sincronistă. Este eroarea cea mai constantă a fragilelor elite oficiale românești, care trăiesc de aproape două sute de ani cu satisfacția formelor fără fond, ca singura
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Severinului au trecut legiunile lui Traian XE "Traian" ... Oricum, aceasta nu mai este nici istoria mea, nici Transilvania mea. Nu pot decât să las În seama medieviștilor, a regățenilor și a istoricilor mai mult români decât ardeleni plăcerea de a desluși aceste Începuturi obscure. Cert este că pe data de 20 aprilie 1628, la Alba Iulia, moșul meu Oprea Cornea XE "Cornea" primea o diplomă de Înnobilare nu de la voievozii Țării Românești (a căror milă nu mi s-a transmis Într-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pentru voi, care În adunarea generală a românilor ați protestat În contra Uniunii, e totodată și mare principe al Transilvaniei. Deci voi, soldaților grăniceri români, mai Înainte de a face un pas, să cereți a vi se arăta și a vi se desluși curat constituțiunea țării noastre, care să fie și românească, după pofta națiunii române dechiarată În adunarea generală, pe care voiți a jura cum jură toată armata monarhiei. Să vi se Împărtășească și forma jurământului, prin ofițeri și preoți, Înainte de a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]