3,309 matches
-
nu o artă" (s.n., 27, p. 189). Moartea prematură a acestui talentat cercetător a frînt brusc manifestarea pe plan internațional a științei românești în domeniul psihologiei și pedagogiei. Ideea unei pedagogii experimentale s-a păstrat, dar, mai ales, ca un deziderat, ca un ideal spre care se îndreptau unii din teoreticienii educației. O parte din ei s-au limitat să-și exprime adeziunea față de noua orientare: P. Pipoș (28), Gh. Bogdan-Duică (29), Izabela Sadoveanu (30), C. Dimitrescu-Iași (31, p. 7); alții
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unei pedagogii românești proveneau ei înșiși din lumea satelor. Orientarea spre sat constituie nota comună a încercării lor de elaborare a unei pedagogii românești. Ei nu și-au conjugat însă eforturile spre adîncirea investigațiilor, ci au exprimat mai mult un deziderat, care însemna chemarea la o mai strînsă legare a școlii de viața poporului român și, în consecință, legarea mai strînsă a cercetării pedagogice de trebuințele acestei școli. Chiar dacă încercările de a crea o ,,pedagogie românească" n-au dus la rezultatele
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
școlii: promovarea spiritului rațional al învățămîntului și evitarea intuiționismului și descriptivismului excesiv în predare. ,,Stabilirea unui raport just între imagine și concept este și va rămîne o problemă cheie a creației de materiale vizual-auditive destinate învățămîntului și folosirii acestora în conformitate cu dezideratele pedagogiei contemporane" (13, p. 220). În condițiile în care televiziunea a devenit un mijloc de învățămînt frecvent întrebuințat, a apărut necesitatea elaborării unei tehnici de integrare a ei în procesul de instruire, precum și a unei teorii asupra modului în care
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
învățării individualizate" cu "socializarea învățării" (jocul de rol, dezbaterea etc.). Prin astfel de modalități înscrise în aria teoriei proiectării didactice se apreciază că se acordă întîietate componentelor formative ale procesului instructiv-educativ obiectiv prioritar al școlii contemporane, școală orientată spre înfăptuirea dezideratelor implicate în conceptul de educație permanentă. Teoria proiectării are în România, încă din anii '70, numeroși adepți care au abordat în studiile lor unele din problemele sale specifice, cum sînt: teoria obiectivelor, resursele didactice, strategiile didactice și structura lecției, evaluarea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
G., 2002, Dumitrescu, S., 2003 ș.a.) accentuează ideea conform căreia copiii ar trebui să perceapă ședințele de efort fizic, în care alergarea este principalul mijloc, ca activități ludice, distractive și nu ca pe activități impuse. Pentru a se realiza acest deziderat, suntem de părere că numai autoritatea psihopedagogică și științifică, calitatea instructorului, antrenorului, profesorului de activități sportive (școlare și extrașcolare) sau/și optima informare a părinților sau familiei copiilor, asigură modalitatea corectă și eficientă de a implica și coordona copii în
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
nostru. Dacă sub unghi geopolitic lumea rămânea încă divizată, ea își putea susține unitatea fundamentală în lumina istoriei. Sinteza trebuia să fie, după expresia lui H. Berr, "sarcina și vocația timpului prezent"1. Ea a rămas încă un mare, continuu deziderat al societății moderne, al cărei destin paradoxal pare să o condamne în același timp la atomizare și nevoie de sinteză. Cartea lui H. Berr, La synthèse en histoire (1911, 1953) rămâne un demers caracteristic pentru vârsta de azi a umanității
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de evaluare a efectelor formativ - instructiv - educative ale predării interdisciplinare în cadru obiectelor de învățământ. Activitatea desfășurată în școală, implică mari responsabilități, oferind însă largi posibilități de manifestare a creativității și competenței sale în realizarea lor. Capitolul 1 Interdisciplinaritatea - un deziderat al învățământului contemporan 1.1 Conceptul de interdisciplinaritate comparativ cu intradisciplinaritatea, multidisciplinaritatea, pluridisciplinaritatea și transdisciplinaritatea Procesul de învățământ este rezultatul interdependențelor dintre componentele sale: obiective, conținuturi,metodologii și mijloace didactice, evaluare rezultatelor școlare, relația educațională. Orice modificare în oricare dintre
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
a formelor de excluziune datorate patriarhalismului, dominației etnice și rasiale ori inegalităților sociale. Habermas și urmașii săi intelectuali consideră că pentru traducerea în realitate a emancipării trebuie înlăturată orice piedică pusă în calea participării politice a indivizilor. Pentru semnificația acestui deziderat în politica mondială, un exemplu potrivit este opera lui Andrew Linklater, unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți contemporani ai teoriei critice. Linklater consideră că statul modern este definit în termeni etici, în sensul că există diferențe majore între drepturile și
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
tunsă mărunt, cu fața ovală de porțelan de Saxa, în uniformă de satin fin negru și cu ciorapi negri așa de metalici, încât mâna să alunece cu gândul pe ei ca pe rezămătoarea de nichel a fotoliului. Aprins de asemenea deziderate de lux igienico-estetice, nu putu să nu deteste apariția babei Chiva cu un pahar de lapte cu cafea, pe care scria Suvenir din Călimănești, pus pe o tavă ruginită. (George Călinescu, Cartea nunții) 1.Prezintă conținutul de idei al fragmentelor
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
valorilor TA, astfel încât se recomandă o limitare a consumului la 20 30 g etanol/zi pentru bărbații hipertensivi și la 10-20 g etanol/zi pentru femei. Conform studiilor, atingerea acestor valori ale cantității de alcool consumate pe zi, reprezintă un deziderat important atât în prevenția HTA, cât și în reducerea valorilor TA la subiecții hipertensivi (1, 20, 21, 22). O metaanaliză a 15 studii randomizate, controlate, care au inclus 2234 subiecți a arătat că scăderea consumului de alcool a fost asociată
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
spunînd ca în basmul lui Andersen că "împăratul e gol"). Dacă sarcinile primei faze cantitative a democratizării au fost realizate (mai multe mijloace ziare, posturi de radio și televiziune pentru mai mulți indivizi), aspectele calitative ale democratizării rămîn încă un deziderat (agenți mediatici credibili, o televiziune cu adevărat publică etc.). 10.6. Comunicare, ecologie informațională În foarte recentele sale scrieri de morală (1998, cap. Despre presă) Umberto Eco oferă o schematizare a presei italiene ca sistem, aproape simultan cu analiza necruțătoare
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cultă, cu ficțiunea romanescă. Asta mi-e ursita! ", iată o sintagmă adesea întâlnită în narațiunile populare românești și a cărei semnificație se dezvăluie treptat, pe măsura prezentării acțiunilor narate. Alegerea potrivită a partenerului de viață reprezenta, în mentalitatea arhaică, un deziderat major. "Prin ursită se înțelege soția fiecăruia. Se crede că un om are trei ursite. Adică are dreptul la trei femei în viață. Dacă, la căsătorie o nimeresc pe cea de-a treia, atunci trăiesc cu ea până la moarte. Dacă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a artei și cunoașterii divinatorii. Practic, auguratul susține autorul francez face trecerea către divinația intuitivă și cea profetică. Concret, divinația inductivă avea ambiția de a stabili o legătură între semn și semnificat. Sigur, acest lucru rămâne doar la stadiul de deziderat pentru că, în fapt, ceea ce s-a reușit este doar adaptarea unui simbol material la o idee, prin folosirea unei "gramatici a limbajului". Faptul că semnificațiile și interpretările au fost atât de diverse și, uneori, contradictorii a făcut ca divinația să
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ția, să convingă potențialii cumpărători/beneficiari ai serviciilor. - Textele de prezentare a unei cărți/de escortă (Cuvânt înainte, Prefață, Argument al autorului, Postfață, cronica de carte, sinteza de pe coperta a patra) sunt, de cele mai multe ori, texte de graniță care îmbină dezideratele textului publicitar (strategii persuasive, acce sibilitate etc.) cu elemente specifice unui studiu critic (judecăți de valoare, limbaj specific paratextului, utilizarea unor termeni specializați etc.). 4.4. Stilul colocvial/familiar Stilul colocvial reunește limbajul uzual (popular) urban și cel rural, îndeplinind
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tradiției și o nouă concepție despre artă. Spre deosebire de moderniști, care proclamă primatul schimbării, fără a exclude ideea de continuitate, avangarda optează pentru ruptura în sine, fără finalitate, pentru negare și opoziție ca mod de a fi. Anticanonul devine astfel un deziderat esențial, asumat până la ultimele consecințe: „când formula va deveni ceea ce facem, ne vom lepăda și de noi“ (Ilarie Voronca). La început de veac XX, avangardismul generează o pleiadă de grupări, între care cele mai importante sunt: dadaismul, constructivismul, suprarealismul, expresionismul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
să remarcăm și ideea lui Umberto Eco, de a recomanda utilizatorilor de internet verificarea unei informații din cel puțin zece surse, având în vedere că "filtrul" pe care altă dată îl reprezentau comunitățile de specialiști este (încă) la stadiul de deziderat în spațiul on-line; totodată, trebuie reflectat și la afirmațiile lui Howard Gardner despre privilegierea transparenței, deci a încrederii în raport cu "valoarea implicită de adevăr": Într-adevăr, pentru mulți tineri (și pentru unii care nu mai sunt așa de tineri) valoarea implicită
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
parteneri virtuali ai umanului în situații de teleexistență și de teleoperare, fie că sunt sisteme evolutive hibride, autoorganizaționale și autoreproductive, entitățile vieții artificiale sunt create pe baza unor algoritmi care le definesc ontologia și comportamentul. Unul dintre cele mai controversate deziderate ale domeniului îl constituie aplicarea metodologiilor vieții sintetice pentru modelarea funcțiilor creierului, considerat sistemul de procesare informațională „ultim” (vezi Shimohara, 2001Ă. Astfel, se aspiră la realizarea unui creier artificial, autoreplicant, nemuritor și autoevolutiv, având capacitatea de a învăța, de a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în special în exemplele numeroase de lucrări artistice ale vieții artificiale. Crearea de interfețe biocibernetice „empatice”, interactive, în cyberspațiu, este conformă cu orientarea ciberneticienilor înspre științele naturii și ale vieții, astfel că o corporalitate artificial-informațională nu este limitată la un deziderat al cunoașterii, ci urmează un tipar al algoritmilor biologici. Acest model al spațiului Internetului este viața însăși, în măsura în care „formulele” viului sunt traduse în algoritmi matematici: noul om-mașină se supune unei evoluții artificiale, mai degrabă decât selecției naturale, deși locuiește în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ca o nouă fază evolutivă, este atât rezultatul cât și inițiatoarea proceselor de supraviețuire prin simulare în conjuncturi în care se înregistrează evoluția mutuală dintre uman și mașinal. Compenetrarea dintre materie și spirit (vezi Weibel, 1990Ă se dovedește a fi dezideratul „ultim” al vieții sintetice: fie că dorește simularea vieții așa cum este aceasta, fie că aspiră la sintetizarea vieții așa cum aceasta ar putea fi, viața artificială urmărește redefinirea viului în termenii codului ordinatorului. Organismele, deopotrivă cele naturale și cele sintetice, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
biologice sunt un semnal al dorinței pentru nemurire. Dacă Moravec sau alți transumaniști (vezi capitolul al treileaă propun teorii ale viitorului care iau în considerare reînvierea tehnologică a minților morților sau supraviețuirea minții umane dincolo de trup, Visible Human Project concretizează dezideratul opus al „cărnii” computaționale și al reînvierii corpului, mai degrabă decât resuscitarea sau conservarea minții umane. Alături de tehnoștiințele ingineriei genetice, clonarea constituie o altă ilustrare a orizonturilor extreme la care a ajuns medicina și genetica în contextul dezvoltării tehnologice. Reproducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și spațiului, impunând un număr limitat de alternative și aducând consecințe care nu pot fi controlate în totalitate și care se supun întâmplării și elementului imprevizibil. În fapt, programul transumanist este o prelungire a umanismului în forme extreme și a dezideratului de evoluție a acestuia: idealul umanist al realizării de sine și al performanței nu este alterat, dimpotrivă capătă un stimul fără precedent. În aceste condiții, responsabilitatea și măsurile etice se diversifică cu atât mai mult cu cât răspunderea și grija
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
același sens, nu există relațiile matematice abstracte care sunt sentimentele unei persoane chiar în absența unei tehnologii particulare care să le compută? (Moravec, 1988, p. 178Ă. În continuarea acestui discurs transuman, lucrurile merg mult mai departe, astfel că un alt deziderat îl constituie posibilitatea de combinare a caracteristicilor speciei umane cu trăsături ale unei alte specii, trăsături integrate finalmente minții umane. Teoria simulării umanului într-o realitate simulată ea însăși cunoaște o pondere mare în discursul transumanist, ridicând o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mult decât de a face vizibilul invizibil, arta trebuie să ne facă conștienți de ceea ce rămâne în mod ferm dincolo de raza noastră de întindere vizuală, dar care totuși ne afectează în mod direct (Kac, 1998, onlineă. Pentru a aplica acest deziderat artistic, robotica și rețeaua Internetului, dar și genetica și ingineria sunt aduse la un numitor comun cu scopul de a sublinia poziția fluidă și mutantă a subiectului într-o lume postumană. De pildă, în instalațiile teleprezenței/teleacțiunii și ale transgenezei
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a viselor însele învestite în această tehnologie. Ceea ce speră omul a obține de la întrebuințarea pozitivă și constructivă a tehnologiilor informațional-comunicaționale poate să nu coincidă cu rezultatul ultim al acesteia. Deși una dintre cerințele actuale ale tehnologismului este de a realiza dezideratul inteligenței artificiale, mintea umană nu se poate exclude pe sine, proiectând un univers nonuman, care, la limită, poate deveni, în această direcție, antiuman. După cum am văzut deja, unul dintre paradoxurile postumanismului este dorința de prezervare a umanului și a autonomiei
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sanitare din Vaslui, alături de formarea specialiștilor în această unitate de învățământ superior și instruirea stagiarilor în spitalul Vaslui, precum și schimbul permanent de informație științifică (întruniri științifice, lucrări în colaborare) până la valorificarea experienței spitalului în cinci lucrări de doctorat (de altfel dezideratul Societății de Medici și Naturaliști din Iași - cea mai veche societate științifică din România - menționa în editorialul primului număr al revistei sale că: știința are un caracter universal și medicii trebuie să se plaseze pe acest palier al universalității). Pe
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]