3,503 matches
-
comune. Astfel, tinerii erau primii chemați să urmeze linia Partidului și să fie educați în spiritul ideologiei oficiale. De altfel, încercarea regimului comunist de a reglementa toate aspectele vieții individului - de toate vârstele și statutele sociale - a fost unul din dezideratele epocii, pe toată durata existenței aparatului de partid. În cazul noii Românii, victimă a sovietizării, noua democrație populară se baza pe Constituția adoptată în 1948, care aducea în prim planul vieții politice decizia „clasei muncitoare”, devenită forța conducătoare a Republicii
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
angajaților, pentru creșterea nivelui de trai. În anii comunismului, mai ales spre sfârșitul „Epocii de Aur”, obținerea unei locuințe într-un oraș „închis”, ceva alimente în plus, locuri pentru copii în creșele și căminele cu program prelungit, din cadrul întreprinderii, ajunseseră deziderate greu de atins, pentru cine nu activa ca angajat al fabricii și nu era membru de partid. Cu puține excepții, angajații Nicolinei primiseră locuințele în blocurile cartierului ieșean cu același nume:: „(...) chiar așa era înainte: blocul Nicolinei, blocul Nicolinei, adică
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și habsburgic -, țările române au luptat necontenit pentru a-și păstra ființa națională. Dobândirea independenței de stat devenise o necesitate imperiosă, fără de care nu era posibilă accelerarea dezvoltării statului național și stabilirea raporturilor directe cu alte state. Pentru a răspunde dezideratelor epocii, Guvernul României trebuia să convingă opinia publică și corpurile legiuitoare de necesitatea și posibilitatea de a ne cuceri, prin forțe proprii, drepturile legitime, să redreseze situația financiară, făcând apel la contribuția tuturor cetățenilor țării, fără de care nu se putea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a cerut din nou înființarea acestei facultăți. Concepția în conformitate cu care o facultate de farmacie nu putea fi profilată decît doar sub forma unei secții a Facultății de Științe Naturale (așa cum era organizată în unele universități străine) a împiedicat realizarea acestui deziderat, deși profesorii de la Facultatea de Medicină se oferiseră să susțină prelegerile gratuit. În memoriul înaintat Senatului universitar, se menționa : "S-a cerut în mai multe rânduri alipirea unei școli de farmacie pe lângă Facultatea de Medicină Iași. Din împrejurări pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
fără amestecarea unui element arbitrariu sau nerațional". Important rămâne însă faptul că Eminescu vede în muncă temeiul oricărei societăți. "Întemeierea societății pe munca productivă a claselor sociale specifică Geta Deleanu reprezintă punctul central al explicației filosofice eminesciene". Sub semnul acestui deziderat, autoarea se oprește asupra susținerii de către gazetarul de la Timpul a sistemului de măsuri protecționiste pe care îl cerea pentru industria autohtonă, criticând faptul că lipsește, de fapt, o industrie națională proprie și că "țăranul muncește pentru toți", prima cauză a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nou Eminescu, 1993; Mă topesc în flăcări, 1999 etc.), ambiționând o cuprindere cât mai vastă și cât mai profundă a problematicii în cauză. Nu vreau să spun că sinteza intitulată Mihai Eminescu, Dicționar enciclopedic (Editura Gunivas, Chișinău, 2013) împlinește acest deziderat, dar reprezintă, oricum am lua-o, realizarea sa de vârf în privința cuprinderii și sistematizării tuturor aspectelor cu care eminescologia s-a confruntat încă de la începuturi, impunându-se ca o realizare unică în literatura noastră, atât prin dimensiunea abordării cât și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nu o artă" (s.n., 27, p. 189). Moartea prematură a acestui talentat cercetător a frînt brusc manifestarea pe plan internațional a științei românești în domeniul psihologiei și pedagogiei. Ideea unei pedagogii experimentale s-a păstrat, dar, mai ales, ca un deziderat, ca un ideal spre care se îndreptau unii din teoreticienii educației. O parte din ei s-au limitat să-și exprime adeziunea față de noua orientare: P. Pipoș (28), Gh. Bogdan-Duică (29), Izabela Sadoveanu (30), C. Dimitrescu-Iași (31, p. 7); alții
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unei pedagogii românești proveneau ei înșiși din lumea satelor. Orientarea spre sat constituie nota comună a încercării lor de elaborare a unei pedagogii românești. Ei nu și-au conjugat însă eforturile spre adîncirea investigațiilor, ci au exprimat mai mult un deziderat, care însemna chemarea la o mai strînsă legare a școlii de viața poporului român și, în consecință, legarea mai strînsă a cercetării pedagogice de trebuințele acestei școli. Chiar dacă încercările de a crea o ,,pedagogie românească" n-au dus la rezultatele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
școlii: promovarea spiritului rațional al învățămîntului și evitarea intuiționismului și descriptivismului excesiv în predare. ,,Stabilirea unui raport just între imagine și concept este și va rămîne o problemă cheie a creației de materiale vizual-auditive destinate învățămîntului și folosirii acestora în conformitate cu dezideratele pedagogiei contemporane" (13, p. 220). În condițiile în care televiziunea a devenit un mijloc de învățămînt frecvent întrebuințat, a apărut necesitatea elaborării unei tehnici de integrare a ei în procesul de instruire, precum și a unei teorii asupra modului în care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
învățării individualizate" cu "socializarea învățării" (jocul de rol, dezbaterea etc.). Prin astfel de modalități înscrise în aria teoriei proiectării didactice se apreciază că se acordă întîietate componentelor formative ale procesului instructiv-educativ obiectiv prioritar al școlii contemporane, școală orientată spre înfăptuirea dezideratelor implicate în conceptul de educație permanentă. Teoria proiectării are în România, încă din anii '70, numeroși adepți care au abordat în studiile lor unele din problemele sale specifice, cum sînt: teoria obiectivelor, resursele didactice, strategiile didactice și structura lecției, evaluarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ne urmează, după cum par premizele. Costuri ar fi numai de voință colectivă, lăsând hârjoana confruntărilor politicianiste sterile, respectând valorile trecutului. Ar fi chiar și un exercițiu de civilizație nu numai de voință dacă ne-am respecta unii pe alții. Aceste deziderate ar contabiliza nebănuite beneficii. Deși e drept că anul acesta este mai dificil datorită confruntărilor electorale, dar parcă prea ne-am obișnuit să eșuăm. Dacă ne-am fi ascultat și respectat până acum unii pe alții cu sinceritate, chiar și
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
secolului al XIX-lea, a contribuit la democratizarea socială și la constituirea premiselor identitar-naționale pentru evenimentele care aveau să vină la sfârșitul Primul Război Mondial. O lume se năștea în crepusculul alteia. Accesul social prin cultură, ca model cultural, din deziderat a devenit program politic și național și, totodată, acțiune individuală. Alături de fiii funcționarilor și ai târgoveților, evrei, germani, polonezi, ucraineni și armeni, veniți de pe cuprinsul Austriei Mari, la început cu sfială, apoi din ce în ce mai mulți, fiii de țărani au început să
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
în cadrul Conferinței de lucru cu activul și cadrele de bază din domeniile muncii organizatorice de partid și politico ideologice.“ („Oameni ai soarelui“, România literară, 7 iulie 1988) DUMITRESCU Gheorghe „În operele mele am căutat să slujesc luptei pentru realizarea marilor deziderate umaniste, libertății și dreptății sociale, iubirii de patrie, exprimând lupta titanică a poporului nostru pentru realizarea societății socialiste. Operele Decebal, Ion Vodă cel Cumplit, Răscoala, Fata cu garoafe, oratoriile Tudor Vladimirescu, Pământ dezrobit, Grivița, ilustrează câteva momente din marea istorie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ai zilelor noastre, fără acești cercetași ai viitorului devenit astăzi, fără pionierii noilor descoperiri dinăuntrul materiei, fără acești combatanți pașnici ai devenirii sociale, fără acești ostași pentru care credința în victorie era la începutul acestui sfert de veac socialist un deziderat și o pasiune nestinsă.“ (România liberă, 7 martie 1973) „Aniversările înseamnă pentru noi nu numai aducere aminte, nu numai trecerea prin suflet a unui timp trăit de noi sau de cei de dinainte, nu numai implicarea minții și a palmelor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prezentate de secretarul general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Alături de această necesitate a scrierii istoriei i se adaugă o alta în care evenimentele nu mai sunt văzute scindate, pe paliere deosebite, ca și când ar fi făcând parte din istorii paralele. Dezideratul este o istorie unică, care să cuprindă întreaga istorie a patriei, fără lacune și răstălmăciri, o istorie așa cum a fost. Această istorie unică a început a fi scrisă.“ („Istorie unică“, Luceafărul, 21 ianuarie 1989) URICARU Eugen „Și dacă vreunul dintre
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
desăvârșirea omului nou, spre împlinirea nobilului program de înflorire materială și spirituală a României socialiste.“ (România liberă, 10 noiembrie 1971) „Atașați cu întreaga lor ființă programului elaborat de partid, compozitorii și muzicologii și-au consacrat energia și talentul înfăptuirii marilor deziderate ale culturii noastre contemporane. Creatorii din toate generațiile s-au alăturat pentru a da un nou avânt genurilor cu puternic răsunet social-educativ, punând accentul așa cum se sublinia ca fiind necesar în documentele de partid, pe înflorirea lucrărilor muzicale cu text
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
să facă oarecari referiri și la persoana stăpânului lor, ceea ce probabil le-a adus supărări ulterioare, pentru că măsuri în vederea îmbunătățirii situației acestora, istoria nu consemnează, decât după mai mult de un secol, după revoluția din 1848 când cel mai important deziderat al cetățenilor, desființarea iobăgiei va deveni realitate. Declarația iobagilor din Streza Cârțișoara urmează același tipic aproape punct cu punct, dar s-o prezentăm în continuare: Iobagii comitelui Josif Teleki de Szek din Streza Cârțișoara: 1. Gavrilă Stoica, acum judele satului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din Mândra ( N. Iorga, Studii și documente, IV, p. 8-9), și a stat bucuros și sigur între ei cu familia sa, chiar în zilele sale cele mai grele. Mihai Viteazul, marele domn al românilor care a realizat pentru prima oară dezideratul aducerii tuturor provinciilor locuite de români sub unul și acelaș sceptru, chiar dacă numai pentru câteva clipe la scara istoriei, în drumul său către Alba Iulia, a trecut și a făcut popas în octombrie 1599 la Oprea Cârțișoara, ba tradiția oamenilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lei. Fondul de rezervă era de 375.000 lei, iar vârful de depuneri a atins cota de peste 4.000.000 lei. 3. Composesoratul vechilor coloni După cum am mai arătat, anul 1848 a fost momentul crucial în care s-au concretizat dezideratele de secole ale țăranilor, hotârându-se atunci desființarea iobăgiei și împroprietărirea iobagilor fără vreo despăgubire din partea acestora, desființarea dijmelor, a dărilor și a corvezilor de tot felul. Bineînțeles că hotărârile Adunării de la Blaj acceptate în Dieta Transilvană din 6/18 iunie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
chestiunii. Avem olimpici, cum am avut în toată vremea, dar e mult să galonăm întreaga școala românească pentru munca și rezultatele de excepție ale unor copii de excepție și ale unor dascăli ce, de asemenea, sunt excepții.Nu cred că dezideratul oficialilor ce gândesc destinele educației este că aceasta să fie națională. Nici nu cred că educația poate fi concepută astfel. Ea e națională intrinsec, că se face aici și cu noi. Diversitatea e bună, dar nu importată mecanic. În occident
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
492)"/>. Dar toate acestea s-au dovedit a fi doar „făgăduieli iluzorii” <endnote id="(125, pp. 51-54)"/>. Chiar și după unirea Moldovei cu Țara Românească (1859), când unii pașoptiști au ajuns la putere, emanciparea politică a evreilor a rămas un deziderat. Referindu-se la „drepturile izraeliților români”, domnitorul Alexandru Ioan Cuza declara următoarele În 1864 : „Am voit să le dau [evreilor] totul, Însă nu s-a putut. Veți avea o emancipare graduală. Pretutindeni unde am fost, v-am iubit și nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nr.271, trece în patrimoniul statului. Primele legi privind exproprierea bunurilor evreiești au fost la inițiativa legionarilor. Referindu-se la importanța lor, Horia Sima considera cu aceste două decrete evreii și-au pierdut posesiunile din mediul rural și un vechi deziderat al celor mai mari gânditori ai neamului nostru a fost îndeplinit. Legile de expropriere erau necesare pentru că trebuie să separăm masa țărănească de influența nefastă a evreimii, care, prin corupția ce o împrăștia, prin uzură și alcoolism, distruge rezervorul de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
obținute cu trudă și sudoare, la capitolul „Greutăți” se poate trage o concluzie În acest sens de vreme ce Terdiman recunoștea „Neparticiparea membrilor de partid la munca (de lămurire, n.n.) de pe ulița evreească”. Tot prin zona nerealizărilor se mai aflau și alte deziderate precum: „Necesitatea creării unui colectiv de muncă și găsirea unui sediu”. Deci, nici măcar după mai bine de jumătate de an de la Înființare, nu funcționa barem un comitet de conducere stabil, tov. Naty Terdiman dându-și sieși ordine pentru a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
politice” fuseseră enumerate următoarele: „Conferințe În cadrul BPD (Blocul partidelor democrate, n.n.); prelucrarea necesității de a merge alături de BPD În alegeri; prelucrarea necesității participării masselor evreești la vot; conferințe culturale”, ș.a. Prin citirea cu atenție a celui de-al doilea deziderat, reiese foarte clar dilema alegătorului evreu hușean ce urma a fi pus În fața buletinului de vot și necesitatea „instruirii” lui. Implicarea masivă a evreilor din cele trei județe din raza noastră de interes (Fălciu, Tutova și Vaslui) În mobilizarea la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cerea ultimativ „...dreptate pentru văduvele, orfanii și invalizii rămași depe urma masacrelor din 1941, prin Încadrarea lor În legea IOVR (invalizi, orfani și văduve de război, n.n.)”. Din câte știm, datorită neparticipării efective a evreilor la operațiunile de război, acest deziderat a rămas doar ca o lozincă vânturată destul de des de către activiștii comuniști ai CDE-ului, Întru mărirea capitalului politic cam șubred și totodată anemic la acea vreme. E bine de observat faptul că nu fusese vorba despre un oareșce măcel
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]