11,536 matches
-
activității economice a unei societăți se face prin comparare cu performanța economică a celei mai dezvoltate țări capitaliste, adică a Statelor Unite ale Americii. Cele două moduri diferite de a calcula performanța unei economii se reduc la compararea acesteia cu economia țărilor capitaliste dezvoltate și, în ultimă instanță, datorită ponderii ridicate pe care o are în economia mondială, la compararea cu economia americană. Această comparație poate fi făcută fie direct, prin intermediul pieței internaționale (PIB pe cap de locuitor la rata de schimb monetară), fie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mondială, la compararea cu economia americană. Această comparație poate fi făcută fie direct, prin intermediul pieței internaționale (PIB pe cap de locuitor la rata de schimb monetară), fie indirect, prin compararea pieței interne a unei societăți cu piața internă a țărilor dezvoltate și a celei americane (PPP). Diferența dintre cele două metode de măsurare a activității economice este minimă pentru economia americană și cea mai mică în al doilea rând pentru țările dezvoltate, adică țările cu cel mai mare PIB/locuitor. Ca
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
interne a unei societăți cu piața internă a țărilor dezvoltate și a celei americane (PPP). Diferența dintre cele două metode de măsurare a activității economice este minimă pentru economia americană și cea mai mică în al doilea rând pentru țările dezvoltate, adică țările cu cel mai mare PIB/locuitor. Ca urmare, Banca Mondială utilizează ca unitate internațională de măsură a capacității economice a unei țări măsura în care aceasta este asemănătoare sau se îndepărtează de modelul ideal al economiei capitalismului dezvoltat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dezvoltate, adică țările cu cel mai mare PIB/locuitor. Ca urmare, Banca Mondială utilizează ca unitate internațională de măsură a capacității economice a unei țări măsura în care aceasta este asemănătoare sau se îndepărtează de modelul ideal al economiei capitalismului dezvoltat, reductibil la cel al economiei americane. Teoretic, putem contesta acest mod de a măsura „dezvoltarea economică” - și, mai mult, de a măsura astfel prosperitatea unei societăți -, însă faptul că aproape oricare alt indicator al prosperității unei societăți se corelează pozitiv
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mod de a măsura „dezvoltarea economică” - și, mai mult, de a măsura astfel prosperitatea unei societăți -, însă faptul că aproape oricare alt indicator al prosperității unei societăți se corelează pozitiv cu raportul dintre economia acelei societăți și economia societăților capitaliste dezvoltate, având în „centrul” lor economia americană, este o realitate care nu poate fi ignorată nici măcar teoretic. Putem explica această realitate în două moduri distincte. În primul rând, ea poate fi pusă pe seama caracteristicilor interne, economice, sociale, culturale, chiar istorice ale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tranziției postcomuniste românești, și nu numai. Ea afirmă că, dacă își dorește să fie o societate prosperă, fosta societate comunistă românească trebuie să renunțe la caracteristicile organizării sociale comuniste - dictatură politică, economie de stat planificată, adversitate politică internațională față de lumea dezvoltată - și să achiziționeze trăsături considerate a fi producătoare de prosperitate, precum democrația politică, economia de piață funcțională și alianța politică internațională cu lumea occidentală. Pe această paradigmă s-au întemeiat reformele postcomuniste ale tranziției de după 1989, însă rezultatul este neconcludent
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
gravă, și ea constă în faptul că societatea românească postcomunistă nu produce suficientă prosperitate și, mai ales, nu produce acel tip de prosperitate care este specific societății occidentale. Această problemă, care sintetizează criteriul prosperității adresat societăților postcomuniste de lumea occidentală dezvoltată, a fost de natură să-i surprindă atât pe politicieni, cât și pe ideologii societăților în tranziție postcomunistă. El a fost pentru prima dată formulat nu doar cu credibilitate, dar și cu autoritate de către Banca Mondială (Stiglitz, 1999), unul dintre
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
suntem liberi să le facem, suntem componentă a unui sistem mondial a cărui trăsătură principală este aceea că prosperitatea oricărei țări, inclusiv a României, va depinde de măsura în care societatea românească este asemănătoare cu cea a grupului țărilor foarte dezvoltate. Ceea ce înseamnă că strategia de dezvoltare a societății românești, în continuare, ar trebui să aibă două componente, fiecare la fel de importantă. În primul rând, aceea de a reconstrui societatea românească asemenea unei societății de tip occidental, adică asemenea unei societăți care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
când politica externă a statului român în raport cu țările în curs de dezvoltare consta mai ales în promovarea produselor economiei românești pe piețele statelor respective. Cum produsele industriei românești nu făceau față concurenței de pe piața internațională cu produsele industriei țărilor occidentale dezvoltate, „industriașii” români au apelat la aceeași soluție pe care o vor utiliza pe scară largă și pe parcursul tranziției postcomuniste, dar pe piața internă. Au construit un avantaj competitiv al firmelor și produselor românești din corespondența sistemelor politice. Ca urmare, produsele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
își construiesc sucursale în economia românească. Însă combinația dintre politică și economie rămâne aceeași, iar obiectivul este, în esență, similar - acela de a beneficia de rata ridicată a profitului pe care o implică relația inegală dintre o economie ceva mai dezvoltată și o economie în curs de dezvoltare. Dar toate aceste „strategii” și perspective de viitor devin realiste într-un singur caz, cel în care România, prin intermediul unei a doua tranziții, devine o societate producătoare, în interior, de prosperitate de tip
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
occidental pentru propria populație. Acesta este, de fapt, criteriul de prosperitate pe care îl formulează, întotdeauna implicit, lumea occidentală și după care este organizată atât aceasta în interior, cât și actualul sistem mondial. Marele secret al lui Polichinelle din lumea dezvoltată este relația reflexivă dintre prosperitatea populației și performanța economică a unei societăți. Prima parte a acestei relații este un „adevăr universal”, în sensul că este acceptată de toată lumea. Ea afirmă că o economie performantă - după criteriile actualului sistem mondial - asigură
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
spectaculos care ilustrează situația în care, în ciuda prezenței tuturor acestor factori, performanța economică întârzie să apară. Este vorba de marii producători de țiței din lumea arabă, societăți a căror bogăție a permis construirea unor infrastructuri socio-economice extrem de moderne și bine dezvoltate, achiziționarea din lumea occidentală de tehnologii de vârf și de management de tip occidental, dar societăți care rămân înapoiate prin performanțele lor socio-economice. „Dezavantajul” lor competitiv în raport cu societățile dezvoltate constă tocmai în faptul că produc un alt tip de prosperitate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
bogăție a permis construirea unor infrastructuri socio-economice extrem de moderne și bine dezvoltate, achiziționarea din lumea occidentală de tehnologii de vârf și de management de tip occidental, dar societăți care rămân înapoiate prin performanțele lor socio-economice. „Dezavantajul” lor competitiv în raport cu societățile dezvoltate constă tocmai în faptul că produc un alt tip de prosperitate socială decât cel de tip occidental. Criteriul de prosperitate al lumii occidentale - criteriu pe care a reușit să-l impună întregului sistem mondial - constă în a doua componentă a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
socială decât cel de tip occidental. Criteriul de prosperitate al lumii occidentale - criteriu pe care a reușit să-l impună întregului sistem mondial - constă în a doua componentă a relației reflexive dintre dezvoltare și prosperitate, cea conform căreia o economie dezvoltată și performantă este produsă de o populație prosperă după modelul occidental. Și tocmai aici apare pragul, aparent de netrecut de către cele mai multe, dacă nu de către oricare dintre societățile în curs de dezvoltare. Societățile în curs de dezvoltare pot achiziționa caracteristici ale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
performantă este produsă de o populație prosperă după modelul occidental. Și tocmai aici apare pragul, aparent de netrecut de către cele mai multe, dacă nu de către oricare dintre societățile în curs de dezvoltare. Societățile în curs de dezvoltare pot achiziționa caracteristici ale lumii dezvoltate, ba chiar adaptându-le la propriul sistem de organizare socială, caracteristici ale prosperității de tip occidental, cum ar fi educația gratuită sau asistența medicală gratuită etc. Ceea ce pare a fi însă aproape imposibil de achiziționat este tocmai relația dintre prosperitatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a fi însă aproape imposibil de achiziționat este tocmai relația dintre prosperitatea populației și performanța economică. Or, tocmai această relație pare a fi „cheia” dominației economice a lumii occidentale. Pe de o parte, avem o capacitate expresă a economiilor societăților dezvoltate de a transforma creșterea economică în prosperitate de un anumit tip, determinat, a populației. Avem, pe de altă parte, o capacitate la fel de specială a societăților dezvoltate de a transforma prosperitatea astfel obținută a economiilor societăților occidentale într-un spor de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
studii care să confirme universalitatea acestei relații reflexive dintre prosperitate și dezvoltare economico-socială. Cunoștințele noastre despre istoria economică și socială a Antichității și Evului Mediu se modifică rapid, dar, deși există indicii că, în perioadele în care reprezenta cea mai dezvoltată societate a sistemului mondial, Egiptul antic era capabil să asigure o prosperitate superioară populației sale, sau altele de acest tip, nu există suficiente date empirice pentru a afirma că, în sistemele sociale în care hrana este produsă avem de a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
China, de pildă - se află în situația de a influența semnificativ evoluțiile economiei mondiale. Avem cazul societăților care au obținut o prosperitate relativ ridicată a populației - de exemplu, Irlanda, până la sfârșitul secolului XX - fără ca, prin aceasta, să obțină o economie dezvoltată și capabilă să producă prosperitate; în cazul Irlandei, o bună parte din prosperitate provenea din subvențiile Uniunii Europene. Ca să nu mai vorbim despre cazul deja menționat al societăților arabe producătoare de țiței, care asigură o prosperitate ridicată a populațiilor, dar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nou-născuților, a minoritarilor etc. -, poate indica deficiențe de distribuție a prosperității în societate. Corelarea indicatorilor de „succes economic” (PIB/locuitor) cu cei ai șanselor de supraviețuire este extrem de puternică. Cu cât economia unei țări este mai apropiată de performanțele societăților dezvoltate, cu atât speranța de viață la naștere în acea societate este mai ridicată. În țările cu venituri mici, speranța de viață la naștere este în medie de 58 de ani, în țările mai sărace din grupul celor mediu dezvoltate ea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societăților dezvoltate, cu atât speranța de viață la naștere în acea societate este mai ridicată. În țările cu venituri mici, speranța de viață la naștere este în medie de 58 de ani, în țările mai sărace din grupul celor mediu dezvoltate ea este de 69 de ani, crește la 73 de ani pentru țările mai bogate din grupul celor medii și la 78 de ani pentru țările cu venituri ridicate. Diferențele sunt încă și mai mari atunci când se ia seamă mortalitatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
venituri ridicate. Diferențele sunt încă și mai mari atunci când se ia seamă mortalitatea copiilor mici (sub 5 ani), puternic dependentă de calitatea serviciilor medicale și a sistemului de asigurări de sănătate, realități sociale foarte complexe. În societățile cu economii slab dezvoltate, adică cu venituri mici pe cap de locuitor, mortalitatea în rândul copiilor sub 5 ani atinge valoarea medie de 122 de morți la 1.000 de copii. În momentul în care veniturile unei societăți încep să crească, această rată a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
423 Marea Britanie 490 521 22.220 408 SUA 512 545 31.910 587 Datele din tabelul de mai sus arată că, după primul război mondial, ca urmare a tranziției orientate spre industrializare și a achiziționării pe cale politică a Transilvaniei mai dezvoltate, România se afla într-un moment de răscruce al evoluției sale. Lumea occidentală însăși se afla într-un moment de răscruce, căci era divizată în două. Pe de o parte societățile cele mai dezvoltate ale acesteia, ilustrate în tabel prin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
achiziționării pe cale politică a Transilvaniei mai dezvoltate, România se afla într-un moment de răscruce al evoluției sale. Lumea occidentală însăși se afla într-un moment de răscruce, căci era divizată în două. Pe de o parte societățile cele mai dezvoltate ale acesteia, ilustrate în tabel prin Marea Britanie și SUA, capabile să producă încă din 1938 de peste cinci ori mai multă avuție pe cap de locuitor decât România. Dar tot din lumea occidentală făceau parte și țări precum Ungaria și Franța
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prin comunism, chiar dacă explică o parte a înapoierii, nu o poate explica în totalitate. Alte diferențe indică lucruri mai grave, căci elementul de comparație cu dinamica cea mai ridicată în toată această perioadă este Franța. Față de grupul statelor celor mai dezvoltate, Marea Britanie și SUA, decalajul cantitativ pe care îl suportă România pare chiar să se atenueze. Este doar o aparență, un simplu efect al operațiunilor matematice pe care le implică comparația. Evoluția raportului cu Franța este, de departe, cea mai semnificativă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ingineriei genetice, a școlarizării obligatorii și a specialiștilor în agronomie, lucrurile par a sta mai bine în agricultura românească, în care fiecare țăran producea, în 1999, 4.300 de kg, adică de patru ori mai mult. Dar decalajul față de lumea dezvoltată este uriaș, fiind în 1999 mai mare decât în 1930. În același an, 1999, un fermier francez producea 53.000 de kg de cereale, adică de 12 ori mai mult, iar un fermier american producea 86.000 de kg de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]