3,286 matches
-
și veninul viperei pot fi ușor recunoscute după comportamentul cotidian. Au mașini demne de ciocoii noi, urmași în condițiile secolului XXI ai eroilor lui Nicolae Filimon, sunt foarte mândri de achizițiile lor, din care aruncă oriunde resturile lor menajere, circulă disprețuind normele și punând în pericol pe ceilalți participanți la trafic, au un vocabular ales din mediile cele mai degradate ale societății și o educație atât de deficitară, încât nu-și dau seama că în fapt sunt propriul lor dușman, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
sunt lângă mine: când îi chem; când îi întreb îmi răspund... Unii mă învață să trăiesc bine; alții să mor bine. Ceilalți, prin veselia lor, îmi risipesc grijile și necazurile. Unii îmi potolesc inima în suferințe; alții mă învață să disprețuiesc poftele inimii. Unii mă poartă de mână pe drumul cunoștințelor; alții mă îndreaptă pe cărarea virtuților... Știți voi cine-mi sunt acești buni și nedespărțiți și atât de puțin pretențioși prieteni? Cărțile!” Francesco Petrarca 205. „Nu e petrecere care să
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
în discuție, cu atît mai mult cu cît țarul, care a pus mîna pe comanda armatei, și care practic nu mai părăsește Cartierul General, face numai gafe. În lipsa lui, la Curte domină clica împărătesei, o prințesă de origine germană care disprețuiește poporul rus și care favorizează influența tot mai mare a mediilor germanofile. Opinia publică este indignată de corupția care domină în mediile conducătoare, dar mai ales de dictatura pe care o exercită asupra Curții favoritul Rasputin, un vindecător aventurier care
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
narativi ca plauzibili. Iron Eagle se prezintă, așadar, ca o fantezie adolescentină limitată și de utilitate ideologică restrînsă. Alte filme anti-arabe își anihilează propriile opoziții dintre Orientul Mijlociu "barbar" și Occidentul "civilizat". În vreme ce Occidentul prețuiește, se pare, viața, iar Orientul Mijlociu o disprețuiește, filmele se complac în expunerea unor scene în care nenumărați arabi sînt masacrați. Reacția scontată este aceea de aclamare a unor asemenea masacre ca pe o purificare de un rău iremediabil, dar brutalitatea și caracterul repetitiv al masacrelor realizate cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și obiectele trecutului, care erau asociate cu valoarea și sacrul, protagoniștii operei lui Gibson nu au altă soluție decît să încerce varianta transcendenței artificiale." (1992: 226) Baudrillard vs. cyberpunk Prin contrast, Baudrillard dizolvă semnificația și individul în extazul comunicării și disprețuiește acțiunea individuală eficientă, negînd chiar posibilitatea suveranității individuale într-un univers condus de obiecte. Pentru el, tehnologia este triumfătoare, în această eră postumană și nu este deloc cuprins de nostalgie la ideea unei umanități dispărute într-un univers tehnologic. Baudrillard
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tehnofob și apolitic, revelînd un viitor dominat de tehnologie în care subiectul dispare; el nu explorează modul în care noile tehnologii pot promova creșterea subiectivității și crearea unor noi tipuri de experiență, de informație, de participare și interacțiune democratică. Baudrillard disprețuiește media alternativă, menționînd cu dispreț "extazul negativ produs de radio", în care vocile alternative își exprimă opiniile și pozițiile (1983c: 131-2). El nu expune o politică culturală în scrierile apărute după 1980, deși în cele anterioare promova diferite tipuri de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
urgență ce o pătrundea; și așa cum bătăliile sunt aproape mereu improvizate, și această carte suferea datorită grabei cu care a fost redactată și tipărită. Veneratul nostru fondator, nu era preocupat de forme literare, în aceste reeditări, deși el nu a disprețuit nimic din ceea ce este bun, frumos și demn; dorea mai presus de toate emoția edificatoare, caritatea constructivă, respectul absolut față de adevăr și se temea de un singur lucru: păcatul, imperfecțiunea. A doua carte a seriei: „Instaurare Omnia in Christo” - urmare
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
valorează foarte mult și-mi aduce mângâieri mult mai mari decât toate cuvântările și părerile voastre»”. 39. Este timpul luptei și nicidecum al unei simple apărări Nu trebuie să uităm că acțiunea Apostolilor avea caracterul cuceririi directe și, ca atare, disprețuind mișcările ocolitoare, prefera atacul frontal. Cât curaj la acei înflăcărați! Noi care trăim din moștenirea celor 20 de secole de creștinism, ne-am limitat de ceva vreme la o acțiune de apărare, care, deși fiind explicabilă, din cauza asalturilor furibunde ale
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
impune înclinațiilor rele, întrucât nu pot fi scuzate - dar până și păgânii, mahomedanii, cărora falsa religie le lasă libertatea săvârșirii răului, încep să se îndoiască de divinitățile lor false, de pretinșii lor profeți, să râdă de cultul lor, să-și disprețuiască cărțile și vechile lor tradiții. Dar nu caută adevărata lumină nici din acest motiv, ci numai spiritele lor, aduse de acest vânt de scepticism, iar acum neagă ceea ce părinții lor au crezut atâta vreme, ceea ce au stabilit cu forța și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
înfățișa o lume întreagă ologită din naștere, paralizată în suflet, căreia trebuia să îi fie vestită deopotrivă vocea imperioasă a Învierii: «În numele lui Isus Cristos Nazarineanul, ridică-te și umblă!» Aceasta a fost și intonația predicării apostolice: «El este piatra disprețuită de voi, constructorii, Care a ajuns în capul unghiului. În nimeni altul nu există mântuire» (Fap 4,11). « Iar nouă ne-a poruncit să predicăm poporului și să dăm mărturie că El a fost pus de Dumnezeu Judecător al celor
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Dacă voi credeți că puteți chiar și numai să-L ignorați, e o nebunie. Să vă împotriviți Lui, e sinucidere“. Deci, chiar și pentru acest motiv se impune revenirea la școala apostolică. Am căzut în moarte sufletească fiindcă L-am disprețuit pe Suveranul dumnezeiesc de pe Tabor; vom învia atunci când un cler sfânt ne va porunci: «În numele lui Cristos Nazarineanul, ridică-te și umblă!» Capitolul VII Nu putem...» — 61. Petru și Ioan în fața sinedriului apelează la adevărul lui Cristos, singurul izvor al
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Să vă fie cunoscut tuturor și întregului popor al lui Israel: în Numele lui Isus Cristos Nazarineanul, pe care voi L-ați răstignit, dar pe care Dumnezeu L-a înviat din morți. În El stă acesta vindecat înaintea voastră. Isus, piatra disprețuită de voi, constructorii, a devenit piatra din capul unghiului. Și în nimeni altul nu este mântuirea, pentru că nu este nici un alt nume sub cer dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiți» (Fap 4,8-12). Declarația sinceră și hotărâtă a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
aprobarea Consiliului Provincial sau a Conferinței Episcopale. Parohul însă nu trebuie să refuze slujirea gratuită acelora care nu sunt în stare să achite“. „Dar la ce vă așteptați - se întreba venerabilul Antoine Chevrier - din partea unor nelegiuiți, de la lumea care deja disprețuiește preotul, care îl consideră un avar, un lacom, de la lumea care vine în biserică de trei sau patru ori în viață, cu ocazia căsătoriilor, a botezurilor, a înmormântărilor și ori de câte ori vin aud, din partea preotului sau a cuiva în numele lui, aceste
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
vă obișnuiți cu gândul că și ei sunt oa meni. Suntem creștini, și Biserica ne Învață că Iisus a venit și pentru vameși, și pentru farisei. și Încă ceva: nu uitați că aceste mâini aspre și negre, pe care le disprețuiți, lucrează ogoarele și culeg de pe câmp grâul din care se face pâinea noastră cea de toate zilele, din care ne hrănim toți. Aceste mâini negre și aspre mâ nuiesc securile și secerile pe câmpul de luptă, când bunurile noastre sunt
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
al vostru, o, nobili cavaleri, nu mai departe decât acum câteva săptămâni, când am luptat Împotriva unuia dintre cei mai aprigi dușmani de-ai noștri. Sângele lor are aceeași culoare ca al vostru, domnilor! Da! Le tăgăduiți orice drept, Îi disprețuiți! Dar nu uitați că, dacă n-ar fi ei, n-ați avea arme care să vă aducă gloria, n-ați avea armuri care să vă apere și n-ați avea straie de mătase. Ei Împletesc platoșe și țes stofă fină
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
o să-ți mănânce din palmă... Am s-o ucid, izbucni ministerialul. Am s-o necinstesc ca pe cea mai ticăloasă târfă și apoi o azvârl oamenilor mei, s-o siluiască până la moarte. Am să-i arăt ce Înseamnă să mă disprețuiască! Îi aruncă lui Adalbrecht o privire de gheață și adăugă: Nimeni să nu Îndrăznească să mi râdă În față, Înțe legeți, nimeni! Auzind aceasta, stăpânul de pe Stouff se ridică sprinten și puse mâna pe spadă. — Potoliți-vă, izbucni Otto, cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Dumneavoastră? Huliganic, aș fi ispitit să spun, dacă m-aș călăuzi după înfățișarea cărților mele în bibliotecile publice: decopertate, julite, până la limita mutilării. Este tributul plătit de toate cărțile de cursă lungă, semnul particular al grației populare, semn pe cât de disprețuit, pe atât de invidiat de toți hierofanții. Firește, se poate spune s-a și spus că la vârsta de 9-14 ani cititorii sunt neformați, ba chiar netoți, că "bun-rău copiii mănâncă", cu alte cuvinte succesul unei cărți pentru copii ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
patimi de o parte ori cealaltă, ar da o imagine mai corectă asupra trecutului. Ne lipsesc însă, printre altele, și istoricii, sociologii, criticii literari dispuși să se înhame la un astfel de studiu de anvergură. Într-un moment când se disprețuiește (material. financiar, dar și în alte privințe) efortul intelectual, creator ce să ne mai mirăm că nu avem (și nu vom avea multă vreme de aici înainte) instrumentele adecvate de "măsurare" a valorilor trecutului / prezentului! Ne mulțumim așadar, vai, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
CĂ românii au fugit. Era o armată de țărani neantrenați, neechipați, au cedat fron‑ tul și au fugit. V.A. : Iar în retragere, aliații nu s-au purtat deloc cama‑ raderește cu ostașii noștri. A.M.P. : Aliații noștri ne cam disprețuiau. Grija lui cea mai mare era însă cum să îi salveze pe acești băieți de răzeși și să-i ducă înapoi în satul lor. Apoi, după catastrofa retragerii, teroarea lui era cum se va înfățișa în fața acelor mame să le
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
unui natural simț popular, limi‑ tele. Însă, ceea ce observase colegul meu atunci avea să se manifeste din ce în ce mai pregnant nu doar la Ceaușescu, ci, mai ales, la soția acestuia : disprețul față de poporul peste care stăpâneau. A.M.P. : Sunt convinsă că ne disprețuiau foarte mult. Pentru că, de fapt, asta era una din caracteristicile regimului. Și aveau de ce să ne disprețuiască. Cine prindea anii ’80 ca adult se izbea de trăsĂturile care aș zice că deosebeau comunismul românesc de ce aveam să văd mai târziu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
pregnant nu doar la Ceaușescu, ci, mai ales, la soția acestuia : disprețul față de poporul peste care stăpâneau. A.M.P. : Sunt convinsă că ne disprețuiau foarte mult. Pentru că, de fapt, asta era una din caracteristicile regimului. Și aveau de ce să ne disprețuiască. Cine prindea anii ’80 ca adult se izbea de trăsĂturile care aș zice că deosebeau comunismul românesc de ce aveam să văd mai târziu în țările din jur. Prima, cea cu penetrarea vieții private, dacă ne-am referi doar la politica
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
A.M.P. : Exact ! Deci Ceaușescu, din păcate, era un vizi‑ onar și un utopist, un om care voia să schimbe țara. Rupt de realitate și rupt de natura umană. De asta chiar sunt convinsă, că ei, cei doi soți, ne disprețuiau. Ne dis‑ prețuiau pentru că ne vedeau ca pe niște oameni care nu 41 Tranziția. Primii 25 de ani erau la înălțimea acestui ideal de transformare. În plus, ne disprețuiau și pentru că nu ne revoltam. Ce puteau gândi Elena și Nicolae
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
De asta chiar sunt convinsă, că ei, cei doi soți, ne disprețuiau. Ne dis‑ prețuiau pentru că ne vedeau ca pe niște oameni care nu 41 Tranziția. Primii 25 de ani erau la înălțimea acestui ideal de transformare. În plus, ne disprețuiau și pentru că nu ne revoltam. Ce puteau gândi Elena și Nicolae Ceaușescu când primeau nenu‑ mărate cărți omagiale ? La ușa Elenei Ceaușescu se târau foarte mulți universitari, așa știa valoarea lumii univer‑ sitare, văzând-o gudurându-se pe lângă ea. De
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
numai arta, frumosul menit a înnobila sufletul omenesc și în a ne ridica în sferele luminoase, noi reprezentăm și ideea națională. Noi tindem ca fiecare român să fie conștient de bunurile ideale ale națiunii sale, să le stimeze - fără a disprețui pe cele străine, căci ca să nu dispărem în valurile popoarelor ce ne înconjoară, trebuie să avem o cultură a noastră proprie, care să fie produsul firesc al nostru, trebuie să fim însuflețiți de o dragoste nemărginită pentru tot ce e
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pus bazele unei filosofii a științelor și a creat un cuvânt, un mic cuvânt, pe care lumea întreagă, cred, l-a primit: cuvântul „sociologie”. Prin urmare, dragă domnule Wikander, străduiți-vă să vă păstrați îndeajuns stăpânirea de sine pentru a disprețui dinainte cu superbie eventualele critici și a îndepărta acele scrupule de imperfecțiune care vă fac să nu fiți niciodată îndeajuns de mulțumit de dvs. înșivă ca să îndrăzniți să produceți! Priviți acel legământ prin care v-ați încredințat științei și spuneți
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]