3,782 matches
-
în alți termeni, SPIRITUAL vs. MATERIAL). Din modul în care un fenomen sau o ființă se situează pe aceste coordonate putem deduce șase câmpuri referențiale, aflate în raporturi de opoziție și/sau de subordonare: EPISTEME, ETHOS, ZOON, BROTÓS, POLIS și DOGMA. 3.1. Astfel, primele trei câmpuri menționate (EPISTEME, ETHOS și ZOON) se grupează în jurul polului BINE, între-o ordine descrescătoare, care "coboară" de la cunoașterea în profunzime a tainelor universului (EPISTEME) până la deplina inconștiență de sine (ZOON). 3.1.1. În
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
câmpuri de pe axa RĂULUI. Raporturile dintre cele două serii de câmpuri sunt simetrice, numai că, de această dată, le vom prezenta ultimele trei în ordine inversă, adică "urcând" de la pragul existențial al instinctelor (BROTÓS) către nivelul deplinei conștiințe de sine (DOGMA). 3.2.1. Astfel, câmpului referențial al animalelor (ZOON) i se opune, în lumea romanului sadovenian, CR al oamenilor (BROTÓS). Am optat pentru acest termen (inspirat de un comentariu al lui Coșeriu 423) deoarece, în universul narativ al Crengii de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lui Stavrikie: "cât stăm în viața aceasta cată să ne supunem rânduielilor ei (p. 105). 3.2.3.1. Cea mai puternică polarizare etică a romanului este, însă, aceea materializată, în planul superior al cunoașterii, prin opoziția între EPISTEME și DOGMA. Dacă, pe de o parte, câmpul EPISTEME se construiește pe principiul subordonării formelor materiei față de o instanță spirituală unică, DOGMA încurajează, pe de altă parte, aservirea transcendentului față de imanent. Chiar dacă acest precept nu este niciodată proclamat ca atare (ceea ce explică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai puternică polarizare etică a romanului este, însă, aceea materializată, în planul superior al cunoașterii, prin opoziția între EPISTEME și DOGMA. Dacă, pe de o parte, câmpul EPISTEME se construiește pe principiul subordonării formelor materiei față de o instanță spirituală unică, DOGMA încurajează, pe de altă parte, aservirea transcendentului față de imanent. Chiar dacă acest precept nu este niciodată proclamat ca atare (ceea ce explică și faptul că nu întâlnim în roman texteme aferente acestui CR), el apare ca implicit în numeroase vorbe și fapte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și umilință, poate fi și bun. În acest chip binecredincioșii părinți călugări bucurau lumea pentru fapta Vasilisei [s.n.]." (pp. 104-105) Departe de a demonstra "sfințenia" gestului Irinei, raționamentul colectiv al monahilor indică, de fapt, "filozofia" eretică ce străbate câmpului referențial DOGMA (confirmată de metafora conceptuală subiacentă PĂCATUL E BUN). Ipoteza că Fecioara Maria ar fi putut proceda vreodată asemenea Irinei e, în esență, o eroare provenită din proiecția "legilor" lumești asupra ordinii divine. Cu alte cuvinte, în loc să încerce, precum exponenții câmpului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
IV-VIII, când cititorul ia act de organizarea ierarhică a lumii ficționale (de la conștient/"numenal" către "inconștient"/fenomenal) și, totodată, de profunda "dizanalogie" ce guvernează cele două serii de câmpuri (EPISTEME, ETHOS și ZOON, pe de o parte; BROTÓS, POLIS și DOGMA, pe de altă parte). După cum am văzut în 3.1. și în 3.2., macroarticularea acestor CR, ca și articularea raporturilor opozitiv-ierarhice dintre ele, se realizează adeseori prin intermediul microarticulării caracteristice textemelor în calitatea lor de cuante referențiale. 3.3.2
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o posibilă "eliberare" a tinerei împărătițe. Așadar, Breb se folosește aici de EPISTEME pentru un scop egoist, acela de a-și "recupera" obiectul pasiunii. În al treilea rând, contemplarea chipului ("icoanei") ființei iubite îl apropie uneori pe Kesarion de câmpul DOGMA: "Tovarășa lui Doamna Maria sta în podoabele-i de aur ca o imagine sfântă, dintre acelea pe care aveau nărav să le lovească isaurienii, desfăcându-le în două părți: aurul pentru ei, chipul pentru gunoaiele cetății. Kesarion Breb răpi pentru
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care și-o "jertfește" pentru a putea transcende în planul unei existențe superioare. Această ascensiune, mediată de EROS (dar nu de iubirea "pământească"/fenomenală, ci de "iubirea-creangă-de- aur"/numenală) se realizează în roman ca depășire a tensiunii dintre EPISTEME și DOGMA prin proiecția într-un plan mai elevat, pe care l-am putea numi SOPHIA. Un asemenea câmp referențial nu trebuie privit, însă, ca un "la mijloc de rău și bun", ci ca un "dincolo de bine și de rău", ca "lume
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Pornind de la o luptă cu teologia dogmatică s-a impus treptat ideea că știință este singura imagine care explică lumea fără intervenție dogmatică. Noua formă de imaginar a devenit dominantă și prin noile descrieri ale realității a impus o nouă "dogmă". În cadrul acestei noi forme dogmatice numită de Kuhn paradigmă, imaginea despre lume s-a modificat ajungându-se la cea pe care o cunoaștem astăzi. Prin mecanismele generale de construcție ale imaginarului cel științific a devenit dominant între alte forme de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
perioada scolastică clasică. Thomas D' Aquino susține că, chiar dacă subiectul cunoașterii diferă, modalitatea de a ajunge la el și adevărul relevat de acesta sunt unice. Această concepție este dezvoltată împotriva averroismului promovând o unitate între filosofie și teologie. Rațiunea și dogma nu se pot contrazice și de aceea nu putem vorbi despre două adevăruri ci, doar despre unul singur. Aceasta este concepția care a determinat radicalizează statutului filosofiei ca slujitoare a teologiei. De asemenea, această direcție nu permite dezvoltarea independentă a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sale erau eretice. Se sintetizează trei grupe de abateri: abaterile de la regulile de conduită impuse clerului cum ar fi atitudini fără respect față de icoane, ostilitate față de cler, indiferent de rang etc. Cel dea-l doilea grup se referă la contestarea dogmei catolice privind "Sfânta Treime", divinitatea lui Iisus Cristos, "imaculata concepție" etc. Cel de-al treilea grup de abateri se referă la concepția cosmologică a lui Bruno. Lucrările sale abundă de astfel de idei care ar putea fi considerate eretice. În
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
înțelege prin păcat doar ceea ce consideră el că este aceasta. Tot la fel, predicatorii indulgențelor vorbesc aiurea atunci când spun că prin indulgențele papale omul se eliberează de toate păcatele și este mântuit"32, în principiu aceste teze sunt în limita dogmei catolice. În afară de cei care au emis indulgențele: Papa, care este atacat fiind considerat ca supus erorii, și preoții, care propagă neadevăruri, nici unul dintre simbolurile catolicismului nu sunt negate. Sunt susținute Sfintele Taine, imaginile privind raiul, iadul și purgatoriul și în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trebuie doar să descopere natura ci să o și explice folosindu-se de instrumentele proprii limbajului. În acest mod putem vorbi despre o știință a puterii. Idolii teatrului (idola theatri) sunt "idolii care s-au înrădăcinat în spiritele oamenilor din dogmele diferitelor filosofii și din legi absurde de demonstrații"67. Dacă ceilalți idoli erau ai omului comun, fiecare om supunându-se lor, aceștia sunt idolii oamenilor învățați, ei țin de știința și cultura universală. Fiecare dintre sistemele de gândire încearcă să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realității și de la clasificarea realizată acesteia în două lumi: lumea sublunară și lumea supralunară. La acestea se mai adaugă ideea perfecțiunii mișcării circulare, mișcare care va fi specifică pentru epiciclurile planetelor. Acesta este modelul la care s-a adaptat și dogma creștină. Geneza prin modalitatea de a descrie facerea lumii, separă Pământul de cer, ca lumi aproape egale, și ulterior pământul de apă. Nașterea plantelor, animalelor se realizează pe pământ. Aceste modalități de a vedea universul se combină obținându-se o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realizată o diferențiere radicală între erezii și tentativele de reformă. Astfel concepțiile lui Wyclif și chiar Luther și Calvin erau încadrate sub denumirea generică de erezie. Acest lucru era normal din perspectiva unei biserici oficiale pentru care orice alunecare de la dogmă este privită ca erezie. Astfel, în istoria ereziei a lui Alfonso Maria de Liguori (Itoria dell'Erezie, Bassano, A Spese Remondini di Venezia, 1741) erau trecute și concepțiile reformei. La fel se întâmplă și cu lucrarea lui Hermant Curato di
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Nae Ionescu se derula sub patronajul Sfântului Sinod și al Pariarhului Miron Cristea cu care filosoful întreținea raporturi personale. Apărător al disciplinei canonice și al dogmaticii ortodoxe, într-un timp în care chiar unii ierarhi ai Bisericii cercetau posibilitatea "înnoirii" dogmelor dupa moda aggiornamento și a valabilității canoanelor, Nae Ionescu declanșează adevărate campanii de presă pentru îndreptarea unor nereguli care începeau să-și facă loc în viața Bisericii. Acțiunile sale au fost de multe ori percepute ca expresii ale unor orgolii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de o parte, de "unele împrejurări lăuntrice Sinodului, a căror împlinire singură poate face posibilă conlucrarea Sfântului Duh (cum e, de pildă, comunitatea de iubire)", iar, pe de altă parte, ea ține și "de respectarea prevederilor îndreptarului obiectiv al Bisericii: dogmele, canoanele și Predania"17. Deci, infailibilitatea sinodală nu reprezintă "o calitate lăuntrică, a sinodului, pentru că hotărârile soboarelor ortodoxe sunt toate ținute la respectarea unui îndreptar". Mai mult, această infailibilitate nu rezultă în mod subiectiv decât din "identificarea, fuziunea sinodului în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sinodală nu reprezintă "o calitate lăuntrică, a sinodului, pentru că hotărârile soboarelor ortodoxe sunt toate ținute la respectarea unui îndreptar". Mai mult, această infailibilitate nu rezultă în mod subiectiv decât din "identificarea, fuziunea sinodului în ființa Bisericii". Altfel, câlcând îndreptarul Bisericii: dogmele, canoanele și Tradiția Ecclesiei, se poate reitera perspectiva gravă a unui sinod tâlhăresc 18. Hotărârea Sinodului de a serba Paștile la ambele date: 31 martie și 5 mai aruncă Biserica într-o situație de-a dreptul haotică și periculoasă, aceasta
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Adevărului astfel, creștinul urmează o indicație a Bisericii, pentru motivul că aceasta exprimă adevărul. Din acest postulat rezultă că există o măsură obiectivă a adevărului. În acest caz, Sinodul nu ia decizii din proprie inițiativă, ci în conformitate cu Adevărul încapsulat în dogme, canoane și Predanie 25. Din această perspectivă, atunci când soborul ortodox nu constituie un act de mărturisire a adevărului, credinciosul se poate opune unei hotărâri a Sinodului. Referitor la cea de-a doua interogație, în măsura în care laicul respectă acest cadru în care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
perspectivă, atunci când soborul ortodox nu constituie un act de mărturisire a adevărului, credinciosul se poate opune unei hotărâri a Sinodului. Referitor la cea de-a doua interogație, în măsura în care laicul respectă acest cadru în care se mișcă Biserica: îndreptarul ei obiectiv (dogme, canoane, Tradiție), el este, mai degrabă, pe linia Adevărului decât un episcop sau o adunare arhierească care nu respectă acestea 26. Nu putem percepe sensul real al acestei campanii pascale fără a aminti mai vechea dispută care măcina spațiul teologiei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cazuri în care monahii (de la Părinții Pustiei până la călugării din Bizanț și, ulterior, la isihaști și stareți), deși neconfirmați ca succesori apostolici, să se dovedească nu numai îndrituiți să vorbească de cele sfinte, ci și să aibă, în calitate de protectori ai dogmelor și canoanelor, o autoritate mai mare decât cea ierarhică. Existența autorității harismatice, dincolo de contestările venite din partea autorității ierarhice, a trebuit în cele din urmă să fie recunoscută de ierarhia eclezială ( a se vedea situația Sfântului Simeon Noul Teolog care, la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ci ca o asumare conștientă din partea laicatului a rolului său de membru activ al Trupului Mistic al lui Hristos, preocupat de ceea ce se întâmplă cu viața ecleziastică. Formularea unei critici teologice, având ca singur îndreptar de măsură Predania, canoanele și dogma, nu poate decât să contribuie la îndreptarea disfuncționalităților care riscă să pericliteze comunitatea spirituală. Păstrătoare atentă și lucidă a Tradiției creștine, intelectualitatea interbelică criterionistă, patronată de Nae Ionescu 25, denunțând pietismul și psihologismul, ortodoxia habotnicilor și științificitatea inovatorilor, a reprezentat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
2. Viziunea Orientului este cea a unei simfonii sau armonii a autorității spirituale și a puterii temporale, fără ca una să o excludă pe cealaltă. Statul presupune două funcții ale aceluiași organism, "unite fără separare și fără confuzie" cum sunt, potrivit dogmei Sinodului de la Calcedon (451), divinul și umanul în Hristos. Textul clasic, Epanagôguè sau Recapitularea legii, codul lui Vasile I promulgat în 885, compară această simfonie a sufletului și a trupului 3. Modelul ortodox privilegiază, pe de o parte, puterea politică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sprijină argumentul jurnalistul de la "Universul" sunt inexistente. În privința punctului doi care vizează neconsultarea de către Patriarh a Sinodului, Nae Ionescu insistă tocmai asupra existenței chestiunii dogmatice, cu atât mai mult cu cât documentele personale de dispoziție asupra Bisericii Ortodoxe Române ating dogma sobornicității Ecclesiei românești. Cât privește ultimul punct de vedere, acesta este contrazis de sentimentul bunului simț al creștinilor ortodocși. Este de domeniul evidenței că preeminența faptelor bune asupra elementului cultual este specifică protestantismului, adevăr elementar, reperabil în orice manual de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
marcă ai Ortodoxiei ruse din exilul parizian: Georges Florovsky 9, Nikolai Berdiaev și Léon P. Karsavin. Studiul lui Georges Florovsky L'idée de la création dans la philosophie chrétienne 10 constituie rezumatul preliminar al unui capitol din cartea sa Philosophie du dogme christologique. Studiul din revista Logos este o cercetare aplicată asupra ideii de creație și a relației dintre Creator și creatură, pornind de la literatura patristică a Sf. Ioan Damaschin, Dionisie Areopagitul, Grigore de Nazianz, Vasile cel Mare, Maxim Mărturisitorul. Teza lui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]