198,612 matches
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Cred că am depășit complexul „cărțoiului”! oricum, de azi dimineață, după o trezire imediat scăldată-n cafea, am reluat pe Catteau-ntre lăbuțe. Sper să nu mă mai poticnesc. Între timp, Tamara Nikolaevna s-a internat cu „reacție anxioasă
Îmi plescăi sufletul ca pe-o limbă-n sosul picant al lecturii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12950_a_14275]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Deschid Reasece-ul și citesc: “Criza cuvintelor nu trebuie în nici un caz să legitimeze inerția spiritului nostru în raport cu ele, incapacitatea au lenea de-a le trezi din somnul banalității s.n.). Și mai departe: ...tensiunea zmulgerii cuvintelor din anonimatul conversației
O rugă sfîșietoare a cuvintelor către Cuvînt! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12976_a_14301]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Cartea lui Sorin Titel, Clipa cea repede, o citesc, ca să zic așa, pe clipe. Azi o pagină, două, mîine treizeci, pauză, peste cîteva zile iar niște pagini etc... Aș vrea să nu se mai termine. Are ceva de
Fiecare clipă e grea, coaptă, mustoasă, esențială by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12926_a_14251]
-
De reținut tăierea cu toporul a paserii de către „domnișoara”) Ca să nu mai vorbesc de Desideriu 1), de doamna Venturia!... „O caisă a căzut lîngă farfuria doamnei Letiția și a pătat fața de masă.” Pentru ce îmi vine să plîng? Dar domnul director? * Farmecul indicibil al acestei cărți vine, cred, din importanța, din greutatea cu care se înfăptuiesc gesturile, treburile cele mai simple, mai banale. Din minuțiozitatea profundă, ceremonioasă, a (de exemplu) culegerii perelor. , ca fiece pară pe care, c-o grijă
Fiecare clipă e grea, coaptă, mustoasă, esențială by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12926_a_14251]
-
Farmecul indicibil al acestei cărți vine, cred, din importanța, din greutatea cu care se înfăptuiesc gesturile, treburile cele mai simple, mai banale. Din minuțiozitatea profundă, ceremonioasă, a (de exemplu) culegerii perelor. , ca fiece pară pe care, c-o grijă infinită, domnul director, o desprinde fericit de pe crenguța ei. El va muri... „Să caute ea în dulapul unde îmi țin lucrurile de școală, trebuie să fie acolo niște hîrtie albastră de îmbrăcat caietele”. Și iar mi se umple sufletul de-o lacrimă
Fiecare clipă e grea, coaptă, mustoasă, esențială by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12926_a_14251]
-
acelea îl trezeau; deschidea mirat ochii; frumoasă-i lumea, așa cum a făcut-o cine a făcut-o, n-ai mai pleca din ea în vecii vecilor, atîta-i de frumoasă și plină de lumină.” Cartea lui Sorin Titel e o rugăciune. „Domnul notar n-a reușit cu salata de vinete...” Unde ești tu, Cehov? Doctorul Bulic cîntînd, la rugămintea doamnei Letiția și-a doamnei Venturia, serenada lui Toselli și cea a lui Schubert! Doamne! Cît de bine cunosc toate astea!! La Dolhasca
Fiecare clipă e grea, coaptă, mustoasă, esențială by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12926_a_14251]
-
lumină.” Cartea lui Sorin Titel e o rugăciune. „Domnul notar n-a reușit cu salata de vinete...” Unde ești tu, Cehov? Doctorul Bulic cîntînd, la rugămintea doamnei Letiția și-a doamnei Venturia, serenada lui Toselli și cea a lui Schubert! Doamne! Cît de bine cunosc toate astea!! La Dolhasca, doctorul veterinar Mihăiescu, cel care trăia cu telefonista, cînta arii de operă c-o voce de tenor disperat, în grajdul-dispensar, plin de vaci blînde, cuminți, bolnave! Pînă la urmă s-a căsătorit
Fiecare clipă e grea, coaptă, mustoasă, esențială by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12926_a_14251]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Sînt zile în care aș scrie un singur cuvînt, repetat de cîte ori intră-n cele două pagini liniate: tristețe. Ieri, după o audiență în care solicitarea mea a fost respinsă net, ieșit afară, în lumină, nu mai
Mi-e sufletul strivit. Să nu vă supărați pe mine by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13134_a_14459]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Iată-mă ajuns, tîrîș-grăbiș, mai cu haz, mai cu necaz, la a cincizecea scrisoare către dumneavoastră, (seria numerotată!), moment de bilanț, clipă de dovleac cîntărit gospodărește-n palme, secundă cu iz de mărar și-amintire. Totodată, dacă ținem
Dea domnul să mă țină trupul și creionul pînă la scrisoarea o mie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13109_a_14434]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Scrisoarea de joi o încep la ora cinci și douăzeci dimineața cu o cafea slabă și-un geam încă negru, căptușit pe dinafară. Ieri mi-am cumpărat cele două volume de Versuri ale lui Arghezi, apărute la “Cartea
Am ridicat mîna a recunoaștere, a recunoștință. Asta a fost totul. by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13022_a_14347]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, O mie și una de nopți!, după cum știți, e o carte pe viață și pe moarte. Povestirea, mă rog, „narațiunea”, salvează-n fiecare noapte, pentru încă o zi, capul pletos și dulce-al Șeherezadei. Păstrînd proporțiile și schimbînd
Oare un fluture sau un crin nu-i tot pe viață și pe moarte? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13084_a_14409]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Ieri, dus de-o întîmplare, m-am trezit bînd pe la 11 dimineața și nu am mai terminat decît pe la 10 seara! Întîmplarea se numește tînărul poet Nichita Danilov care, printre altele, îl citise pe Dostoievski. Prilej de lungi
Și trece, trece, trece timpul ca o trăsurică... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13002_a_14327]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Nu mă pot dezlipi de amintirea personajului Celesta Tenzi (Tenzi venind de la Hortensia, deci Celesta Hortensia!). În ultimii ani, amintindu-mi uneori de ea, mi-am dat seama că, fără să știu, am fost îndrăgostit de dînsa! Da
Fie-ne țărîna sfîntă! Și fluturii ușori by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13039_a_14364]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Rămîn să fie scrise, cînd sufletul meu va fi mai liniștit, două căpșune: Tom și Becky! Și-ncă ceva: Lectura lui Ippolit în care-aș căuta să arăt cum citește un personaj dostoievskian (e vorba de citirea Confesiei
Aș întinde o mînă și-aș mîngîia un copac mai apropiat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13159_a_14484]
-
netrăire... parcă primenind... „...cum îndelungă vreme, nu m-a părăsit imaginea unui tablou al unuia de-al vostru, obsedîndu-mă pînă în vis... în ultima mea incursiune sfîrșită într-o carte - ^carul cu boi^ -, i se spunea parcă însă dincolo de el... doamne, ce mesaj... tîrziu... dincolo de culoare l-am pătruns și eu... adunînd și silabisind, priviri și făpturi pe trotuarele obosite ale orașelor, cînd spaima și mila lor la vederea mea se preschimba în mine într-o disperată înțelegere a golului ce
Mîna by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12951_a_14276]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, De o bucată amară de vreme, tot foindu-mă printre oameni, mi-am neglijat personajele dragi. În ce tractir mai zace Svidrigailov? Cui i se mai confesează, scuipîndu-și, la modul cel mai propriu al cuvîntului, viața-n fața
Celesta Tenzi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13058_a_14383]
-
mi trebuie; nimic să nu-mi dai! Iar eu tot am să țopăi (s.n.). Îmi las nevasta, copii, dar înaintea ta am să țopăi! Acordă-mi cinstea asta, rogu-te... acordă-mi-o!” Lebedev care se roagă, de ce nu stimate domn, de ce nu?, “pentru odihna sufletului contesei Barry”! Lebedev care “minte de dragul artei”! Lebedev cu formidabilul lui umor negru din povestioara-n care cineva, “ajuns la o vîrstă înaintată, declară de bunăvoie și nesilit de nimeni că în timpul îndelungatei și mizerabilei
Celesta Tenzi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13058_a_14383]
-
Iordan Datcu Când îi apărea, în 1904, studiul Legendele Maicii Domnului, tipărit de Academia Română, Simion Florea Marian era autorul unei opere impunătoare, constituită din 20 de cărți, cu o tematică ce acoperă un larg spectru: poezii populare, balade, povești, legende, ornitologie populară, descântece, satire, o trilogie despre sărbători, o alta despre
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
recunoscând, spre exemplu, cu obiectivitate că sărbătorile nelegate, adică populare, sunt mai numeroase decât cele celebrate de biserică, această formație îl recomanda cu deosebire să trateze și să scrie cărțile Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava (1895) și Legendele Maicii Domnului. În cele aproape 350 de pagini ale cărții, în fapt un amplu corpus de texte, sunt adunate nu numai legende propriu-zise, ci și datine, credințe, colinde, cântece de stea, descântece, bocete, toate concurând la conturarea unui portret al Sfintei Fecioare
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
de stea, descântece, bocete, toate concurând la conturarea unui portret al Sfintei Fecioare, al născătoarei de Dumnezeu, al apărătoarei și salvatoarei oamenilor “din toate nevoile și necazurile”. Sunt texte străbătute de pietate creștină, de respect religios, expresii ale cultului Maicii Domnului. Legenda Căutarea Domnului nostru Iisus Hristos, care își are izvorul în Viețile sfinților și în Visul Maicii Domnului, ocupă cea mai amplă secțiune a cărții (p. 106-301) și este apreciată de Marian drept “cea mai frumoasă și totodată cea mai
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
bocete, toate concurând la conturarea unui portret al Sfintei Fecioare, al născătoarei de Dumnezeu, al apărătoarei și salvatoarei oamenilor “din toate nevoile și necazurile”. Sunt texte străbătute de pietate creștină, de respect religios, expresii ale cultului Maicii Domnului. Legenda Căutarea Domnului nostru Iisus Hristos, care își are izvorul în Viețile sfinților și în Visul Maicii Domnului, ocupă cea mai amplă secțiune a cărții (p. 106-301) și este apreciată de Marian drept “cea mai frumoasă și totodată cea mai răspândită din toate
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
apărătoarei și salvatoarei oamenilor “din toate nevoile și necazurile”. Sunt texte străbătute de pietate creștină, de respect religios, expresii ale cultului Maicii Domnului. Legenda Căutarea Domnului nostru Iisus Hristos, care își are izvorul în Viețile sfinților și în Visul Maicii Domnului, ocupă cea mai amplă secțiune a cărții (p. 106-301) și este apreciată de Marian drept “cea mai frumoasă și totodată cea mai răspândită din toate legendele”. Cartea a avut parte, inițial, de o primire contradictorie. Dacă Ion Bianu a lăudat
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
n-a avut în vedere criteriul estetic, ci a voit să publice toate legendele hagiografice despre Fecioara Maria cunoscute de el până atunci, că a voit să reprezinte mai toate zonele țării, că ecourile trezite de viața și faptele Maicii Domnului în conștiința românilor nu sunt puține și că textele tipărite de Marian nu sunt lipsite de variație, autorul cărții ținând să sublinieze, de mai multe ori, deosebirile de structură ori formale în sublinieri de genul: “A patra legendă..., care se
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
deosebite de cele ale legendei anterioare...” Vom vedea însă că și în ceea ce privește calitatea artistică, măcar a unora dintre ele, opinii formulate, ulterior, de către alți examinatori ai cărții, se vor deosebi de opinia lui N. Iorga. Într-un dens articol, “Maica Domnului”, apărut în revista Familia (1936, nr. 6), Mircea Eliade, după ce constată că în răsăritul Europei, înainte de creștinism, “femeia și mama au fost socotite din cele mai vechi timpuri ca un miracol divin pe pământ”, remarcă în mod deosebit textele despre
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
1936, nr. 6), Mircea Eliade, după ce constată că în răsăritul Europei, înainte de creștinism, “femeia și mama au fost socotite din cele mai vechi timpuri ca un miracol divin pe pământ”, remarcă în mod deosebit textele despre maternitatea dramatică a Maicii Domnului: “Legendele românești asupra Maicii Domnului întrec în frăgezimea sentimentului care le-a creat chiar cele mai umile legende medievale germanice. Este o trăsătură caracteristică a sufletului poporului românesc de a se apropia de tainele suprafirești ale creștinismului, cu umilință, dar
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]