5,717 matches
-
pentru toate vârstele pentru că îngerașul ne are în pază toată viața de la naștere până la moarte și Dumnezeu știe, poate și după moarte. O altă rugăciune foarte importantă, chiar cea mai importantă este rugăciunea Tatăl nostru care mai este numită și Rugăciunea Domnească, pentru că atunci când o rostim repetăm cuvintele Mântuitorului care au fost rostite la Predica de pe munte, atunci când unul dintre apostoli l‐a rugat pe Mântuitorul să‐i învețe și pe ei cum să se roage. Deci, rugăciunea Tatăl nostru este model de
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
ne dau primele proze sau bucățile literare care le imită limbajul: Să ne ierte luminăția ta. (Sadoveanu, XIII, 177), Măria ta să te întorci înapoi (Negruzzi, 67). Formula din urmă poate desemna și un senior 14, substitut local al autorității domnești: Iartă-mă, jupân vătave, măria ta și stăpâne! (Hasdeu, 29). Schimbările politice și instituționale au făcut ca aceste forme să intre într-un con de umbră. Astăzi, ele se utilizează în scrieri cu caracter arhaic sau ludic: Bloguiți, oștenii mei
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
acalmie, condiții naturale prielnice traiului, din unele microregiuni, care au atras un număr mai mare de locuitori. În toate așezările cercetate, descoperite în aria bazinului bârlădean, nu s-au depistat urme de incendiu, precum la Botoșana - Suceava și Bacău - Curtea Domnească. 1.4. Complexe cu diverse funcționalități: gropi de provizii și menajere Prin investigații arheologice, în majoritatea așezărilor spațiul românesc, a fost descoperit un număr mare de gropi, cu destinații diferite, situate fie în apropierea locuințelor, în interiorul lor, în ateliere sau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
limba mea sunt toate culorile, În limba mea sunt toate stelele, În limba mea sunt toate misterele! O mie de doine, o mie de clopote Se-aud în fiece cuvânt, O mie de inimi, o mie de tropote De cai domnești zburând. Tonul înalt convine aici elocinței de forum. Pe o materie identică se structurează texte multiple, bunăoară Ridică-te, Sunt, Inscripție pe stâlpul porții, Scrisoare din Basarabia și nu numai. După ce, prin intermediul folclorului, descoperise poezia, după ce de la Meșterul Manole și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
răpirile de fecioare, seducerile și prostituția, bigamia și sodomia. Prin codul de lege Pravilniceasca Condică, publicat la 1780, pricinile referitoare la preacurvii, răpiri și violuri intră în competența domnului, de aceea Valentin Al. Geor gescu și Petre Strihan în Judecata domnească susțin că, din acest moment, ele încep să fie judecate de către instanța laică. Prin același cod de lege, marele spătar și marele agă primesc competența de a-și judeca slujbașii din subordine pentru diverse pricini mărunte printre care se află
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Bisericii (cum este proba cu jurământ), pentru că apare și pro blema căsătoriei, de natură religioasă, pentru că necesită o pedeapsă canonică dat fiind păcatul trupesc. Soborul an chetează pricina trimisă de domn, propune o soluție și trimite o anafora către cancelaria domnească. Schimbările adu se de această perioadă sunt de altă natură. Până la 1780, mitropolitul are întreaga independență asupra litigiilor bi sericești, el judecă și are drept să dea atât sentința canonică, cât și pe cea penală, punerea în aplicare a acesteia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
da autoritate actului de justiție, se face apel la legea scrisă. Pravila este deschisă, în Pravilă se caută la glava și zaceala corespunzătoare pricinii: „și am deschis sfânta Pravilă“, „și am căutat la sfânta Pravilă“ spun documentele. Nici una dintre circularele domnești sau ecle ziastice, nici noul cod de legi de la 1780 nu aduc în discuție pregătirea profesională a judecătorilor. În același timp, nici Biserica nu își pune problema pregătirii și formării preoților. Unii domni se implică asiduu în acest raport între
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care anunță odată cu insta larea în scaun că va avea totdeauna „ușile deschise pentru orice pricină a norodului“. Și Alexandru vodă Suțu, încă de la 15 ianuarie 1821, cerea mitropolitului și veliților boieri „să vă adunați de astăzi înainte cu toții la domneasca noas tră Curte“ spre a judeca „pricinile obștești“ ce „s-au înmulțit încât nu să poate trece cu vederea nici cea mai mică prelungire că este mare trebuință a să da în grabă săvârșirea la toate după dreptate ca să nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se aseamănă cu cea a confraților lor care fac parte din celelalte departamente de jude cată, dar aflate sub supravegherea domniei. Aici domnul in tervi ne de mai multe ori pentru a încerca să-i disciplineze. Astfel, mai multe porunci domnești încercă să le insufle acestora dimensiunea misiunii pe care o aveau, aceea de a împărți dreptatea. „Locul judecătoriei este loc a toată cinstea și evla via“, sună un pitac. În actele pre mer gătoare alcătuirii codului de legi Pravilniceasca Condică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în care să se treacă cărțile de judecată și toate actele de proprietate ale moșiilordin re gi unea respectivă. Originalele aparțin proprietarilor, dar ei sunt sfătuiți să-și autentifice actele cu semnătura și sigiliul au torității locale. În ciuda acestor porunci domnești reite rate aproape cu fiecare domnie, aplicarea măsurii ține mai de grabă de hazard, decât de conștiința slujbașilor care au datoria de a pune în aplicare un ordin. Condicile au o importantă funcție socială și juridică: constituie o dovadă a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
plată și făcând simfonie sau desfăcându-se umblă cu înșelăciune împotriva simfoniei sau desfacerii. Și vânzând sau cumpărând, să poartă cu înșelăciune și cu totu ori prin silnicie sau prin viclenie făcând nedreptate, fără rușine se înfățișează până și la domnescul nostru divan. Și fiindcă de la multe pricini de judecată avem știință și din cercare, cum am zice ne-am încredințat că unii ca aceea se judecă nu pentru că n-au știința pravilelor, nici pentru că nu înțeleg dreptatea, fac apelație cerând
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unei noi alianțe odată cu realizarea unei noi căsătorii. De parteacealaltă se află o fată săracă, răpită poate fără voia ei, cu un copil ce urmează să se nască. Ce să aleagă? mitropolitul lasă Cazul nerezolvat și-l trimite la cancelaria domnească, amintindu-i că cei doi aparțin unor categorii sociale diferite. Nu știm ce a hotărât Vodă, pentru că răspunsul său nu a venit la Mitropolie; probabil cei doi au fost despărțiți, iar Topliceanu și-a luat nevastă potrivit rangului său social
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zestrea etc. Numeroasele procese în care actele de drept privat (zestrea, testamentele, actele de proprietate) sunt invocate permanent, îl determină, șase ani mai târziu, pe domnul Nicolae Mavrogheni (1786-1790) săpună în practică articolul de lege: o condică pecetluită cu pecetea domnească este trimisă la Departamentului de Șapte. Mitropolitul primește sarcina de a îndruma pe „fieșcare“ către acest departament unde slujbașii au misiunea de a „verifica“ dacă actul a fost întocmit conform pravilei și de bunăvoie - „cum că s-au făcut după
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și departamentar<i>i, și așa să va ținea în seamă acele sineturi de adevărat“. Departamentul de Șapte ar trebui să funcționeze ca un fel de „notariat“, iar logofătul ar fi un fel de „notar public“. Chiar dacă pe moment, hotărârea domnească nu intră în practica curentă și imediată, eficacitatea unei foi de zestre cu pecetea și întărirea domnească (semnătura domnului sau a unui reprezentant domnesc, de obicei un logofăt) duce treptat, treptat la conformitate. Odată cu începutul secolului al XIX-lea, posesorul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Șapte ar trebui să funcționeze ca un fel de „notariat“, iar logofătul ar fi un fel de „notar public“. Chiar dacă pe moment, hotărârea domnească nu intră în practica curentă și imediată, eficacitatea unei foi de zestre cu pecetea și întărirea domnească (semnătura domnului sau a unui reprezentant domnesc, de obicei un logofăt) duce treptat, treptat la conformitate. Odată cu începutul secolului al XIX-lea, posesorul unei foi de zestre trece pe la „notar“ pentru a primi „autentificarea“ necesară. Se observă că numai este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fel de „notariat“, iar logofătul ar fi un fel de „notar public“. Chiar dacă pe moment, hotărârea domnească nu intră în practica curentă și imediată, eficacitatea unei foi de zestre cu pecetea și întărirea domnească (semnătura domnului sau a unui reprezentant domnesc, de obicei un logofăt) duce treptat, treptat la conformitate. Odată cu începutul secolului al XIX-lea, posesorul unei foi de zestre trece pe la „notar“ pentru a primi „autentificarea“ necesară. Se observă că numai este suficientă citirea actului în fața martorilor de la logodnă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Toți au căpătat danii, după cum mărturisește boierul în cea de-a doua parte a diatei sale. O altă cheltuială de prestigiu obligatorie o constituie cumpărarea de haine și bijuterii necesare apariției în public, la sărbători sau la ceremoniile și alaiurile domnești. În tot acest proces îndelungat de construire și menținere a unei strategii politice, Ilinca și-a urmat și susținut soțul împărtășindu-i experiențele. Sub pana banului revine ca un lait motiv imaginea cumpătării soției care a știut să-l asculte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
își găsesc refugiul într-o relație. Aman ții lor sunt inferiori din punct de vedere social pentru că nu au de unde să aleagă, dată fiind limitarea spațiu lui în care se pot mișca: slugile din casă, țiganii, micii dregători de la curtea domnească, rareori un boier. Situația se schimbă după războiul din 1768-1774, când preferințele lor se îndreaptă cu precădere spre ofițerii ruși, austrieci sau fran cezi. În această situație se află vornicul Matache Racoviță a cărui cucoană, Mărioara Cantacuzino, Ulterior cei doi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
plecat din nou la drum până ce s-a încrucișat cu soția lui plecată pe același itinerar. Reîntors acasă, convins nu de rugămințile soției, ci pentru că risipise totul, soțul acceptă propunerea de a se îngriji împreună de o cârciumă la Herăstrăul domnesc de lângă Târgoviște. Afacerea începe să meargă, Voico se plictisește însă repede și la câteva săptămâni ia banii strânși și fuge. Pentru Neacșa începe un nou periplu în care existența ei se derulează în funcție de „zvonurile“ cu privire la soț oferite de cei cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de care ea însăși suferă. În fața unor astfel de promisiuni, norodul dă năvală, cu speranța că poate Dumnezeu își va revărsa darul și asupra lui. Dacă poporul se lasă înșelat cu ușurință, nu ace lași lucru se întâmplă cu trimisul domnesc. Cer ce tând în stânga și-n dreapta, în rândul bolnavi lor tratați de Mița, n-a găsit nici unul vindecat. Așa că medelnicerul conchide, „din patima epilepsii ce are, s-au deșteptat în fandasii și norodul, înșelându-se la multele ei basme
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
că doar indulgența nețărmurită a mitropolitului i-a ajutat să scape. Re căderea în păcat îi va îndepărta de această clemență și le va aduce, pe lângă pedeapsa canonică, și pe cea „politicească“. Dealtminteri, amenințarea cu pedeapsa politică și cu judecata domnească funcționează ca un fel de sperietoare, fluturată pe sub nasul subiecților ori de câte ori nu vor să se supună compromisului oferit. Soborul se folosește și el de acest joc, intimidându-i pe protagoniști cu spectrul judecății Prea Sfinției Sale care le-ar aduce, cel
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
își încep cercetarea prin oferirea primului com promis: zapisul de împăcare cu angajamente de îndreptare din partea ambelor părți. Pentru a-l impune se utilizează trei tipuri de amenințări: rapor tul între prevederile pravile lor și avantajul soluției oferite, coerciția, puterea domnească. Prima amenințare scoate în evidență clemența clericilor care trec cu vederea gravitatea fapte lor și oferă cu generozitate iertarea în schimbul unui angajament de schimbare a atitudinii. Firește că bărbatul, de regulă, nu se lasă convins numai cu atât, și pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
coercitive care își arată eficiența imediat, dar nu pe termen lung. De cea de-a treia amenințare se face uz numai dacă vinovatul se arată foarte reticent și continuă să treacă peste pedepse și sfaturi. El este amenințat cu urgia domnească care are la îndemână ocna și securea. Manipularea are efecte diferite. În fața consiliului ecleziastic rușinea, timiditatea, umilința, spaima se amestecă. Clericii știu să speculeze orice amănunt și orice prilej. Buni vorbitori, ei reușesc, pe moment, să acapareze atenția celor prezenți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se în probleme juridice care nu sunt de competența lor, numai pentru a-și spori veniturile prin perceperea taxei de eliberare. Ei au continuat să-și țină închisorile și pe mai departe, fără să se jeneze prea mult de porunca domnească. Dovada o constituie codul penal de la 1783, când Alexandru Ipsilanti po run cește, sprijinindu se pe Pravilă, desființarea temnițelor existente pe lângă dregătorii locali și pe lângă episcopi; cei ce nu se supun poruncii sunt amenințați cu „închisoareacea publicească“ unde vor sta
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
numele celui care în momentul respectiv conducea această instituție. La 2 octombrie 1763, la „grosul dum nea lui Pantazi Câmpineanu“ este adusă Trandafira, soția lui Ioniță cojocarul din ma ha la ua Gor ga nu lui, prin să de straja domnească „într-o casă pă Podul Calicilor la 4 ciasuri din nopate, fiind cu doi neguțători“. Aceste mici locuri de recluziune au un ca rac ter temporar și tranzitoriu, femeia și cei doi clienți ai ei vor pe trece acolo între
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]