3,527 matches
-
anume Dancul și Sofroniie. Deci am socotit...ca să se numască de acum înainte mănăstire și o am închinat la Svânta Gora...” „Cum îi și firesc, prefacerea bisericii în mănăstire a adus și danii de tot felul. Vezi ce spune Constantin Duca voievod în hrisovul din 17 februarie 1702 (7210).” Iaca ce spune, părinte: „...am dat aceștii svinte mănăstiri...anume Danco, un hăleșteu ce iaste în hotarul târgului Iașilor, pre Căcaina, di sus de târgu de Iași.” Nu mă opresc din treabă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Sfetite?” Îmi amintesc, de bună samă. „ Înseamnă că îți aduci aminte și de cei care aduceau butuci pentru feredeu, numiți butucari, și care erau scutiți de dări.” Da, părinte. „ Am aici cartea din 28 mai 1703 (7211) a lui Constantin Duca voievod, prin care scutește de toate dările și angheriile șase asemenea butucari.” Și care-i noutatea, sfinția ta? „De aici se vede că, după mai bine de șaizeci de ani, feredeul era încă în atenția domnilor și asta-i spre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mi-am pus întrebarea: „Despre care mitropolie este vorba? Se știe doar că Mitropolia veche Sfântul Gheorghe a fost ridicată între anii 1761-1769, ctitor fiind mitropolitul Moldovei, Gavril Calimachi. Odată cu ridicarea bisericii Stratenia Domnului de către Doamna Ecaterina, soția lui Gheorghe Duca voievod, a fost ridicată și o casă pentru mitropolit. Asta înseamnă că cheltuielile despre care am vorbit au fost făcute pentru a fi ridicate alte case trebuitoare mitropoliei. În timp ce eu mă luptam cu aceste gânduri, bătrânul mă urmărea cu mare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ai pace, trebuia să pleci capul în fața turcului.” Dacă așa ședeau treburile când un pașă era doar în trecere, păi cum o fi fost când însuși Mahomed al IV-lea a venit la Iași și apoi - la rugămintea lui Gheorghe Duca voievod - a revenit, să vadă mănăstirea Cetățuia în ziua sfințirii acesteia (1672 n.n)? „Uite cum povestește Ion Neculce cronicarul acea vizită: „Vinit-au în primblare împărăția de la Țuțora în Ieși și s-au scoborât pe la Nicoriță în Căcaina și s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
bucur cu adevărat, citindu-l. „Așa spune, fiule. Poftim, citește-l! Iau manuscrisul cu repeziciune...Pe măsură ce îi deslușesc, buchiile mă conving că gândul meu privitor la călugăr este întemeiat: „Noi Mihai Cihan Racoviță voievod,...Dă vreme ce alesul dintru obștie Duca Satirovici de la Thasos ne-au arătat hrisov de la preiubitu fratile nostru domniia sa Costantin Niculai voievod (Mavrocordat n.n), întru care scrie pentru mai sus numitu că, aflându-să înpodobit cu învățătură elinească și de altile, știind bine și limba moldovenească
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de azi? Ai pus umărul, decisiv, la ce-o fi fost acolo? - Ufff... un balamuc întreg, fiecare plecase de undeva, se stabilise altundeva, făcea afaceri în altă parte, dar o să se mute și de-acolo sau îs pe picior de ducă, migrează mai ceva decât fondurile, era Turnul Babel în zi de hram la gura lor. Dar sunt mândră de mine... Cred că de-acum sunt în stare să traduc și scârțâitul dușumelei și țârâitul de la pisoar și plescăiturile diverse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
încuiată cu lacăt chinezesc, am încercat să o deschid, dar belciugele sunt din platbandă de 8, prinse cu șuruburi. Părintele Ioan ar trebui să-i dea altă ascultare, i se urcă la cap atâta carte și mâine-poimâine îi vine de ducă. Zici matale, și eu zic, dar vezi, până și starețului i-a înmuiat inima neînțărcatul. Nu au trecut nici 5 ani și a fost tuns frate, rasofor, călugăr, mâine-poimâine îl vezi uns diacon, apoi preot. Ehei, cum o să-i săruți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Anchetă, eu fac anchetă! Nu am nevoie de milițieni proști și cu ifose în curtea mânăstirii! Eu vă anchetez, eu vă judec, eu vă condamn, eu vă îngrop, derbedeilor! Eu am pus laba pe Sterian, Hogea, Preda, Costea, Pintea, Samoilă, Duca, Solomon, Mihalache, partizani împuțiți, ce unelteau împotriva revoluției socialiste! Eu, tovarășul maior Marcu! Auzi, mă? Tovarășul maior Marcu îți zboară creierii, de nu-mi spui și nu o să fii primul! Tovarășe maior, părinte stareț, pe la două fără un sfert, cuviosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
exfoliau de pe epoleți foițe de ceapă; insignele, ca niște fâșii de inimă putredă, se scuturau a întomnare târzie. Sub stejar, un morman de oase: 19 cranii, vertebre, clavicule, coaste... groapă comună pe valea Bistriței, Sterian, Hogea, Preda, Costea, Pintea, Samoilă, Duca, Solomon, Mihalache... Marcu maxilarul încleștat parcă a mușcătură de menghină, arcade desfăcute a secetă, ochi fumegând a tăciune de lemn putred, sinusuri șiroind a canale de scurgere, pavilioane înfundate cu țipete. Sub frunte, ca sub o piatră funerară, mormânt pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Și cam pe cine l-a aranjat în ăst fel cuvioșia sa, babă Radă? BABA RADA: Iaca-ți spun. Mai întâi și-ntâi pe Lina Todiresii, care-o adusese mă-sa astă iarnă la sfinția ta să-i cetești de ducă-se pe pustii... de era să moară de tot mai pe urmă, c-au apucat-o și mai rău năbădăile... BABA SAFTA (sare și ea cu gura): Și pe Catinca lui Pavăl, care i-a intrat astă vară un șarpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Lasă că morții sunt mai fericiți, la loc cu verdeață și răcoare, nu mai au nevoie de nimic. Eu, când mă uit În cutia poștală, În perioada a asta a lunii, și văd plicurile cu facturi, simt un dor de ducă pe pustii. Iei cu o mână, dai cu două. Sandu se trântește și el pe scaun și Îi salută pe cei doi. Băieții veseli au mutre plouate. Câte corăbii vi s-au Înecat? Hai, că viața e frumoasă, uite ce
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Cetățuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură și spiritualitate ortodoxă Daniel Jitaru Introducere În zona de sud a orașului Iași, pe colina Cetățuia, se văd deasupra pădurii două cruci, care stau înfipte pe două turle de biserică bizantină. Apoi, se mai vede un zid, ce
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
între pământ și cer, iar pe lângă ziduri sunt mai multe case. Începe să citească istoricul de pe o placă lipită pe unul dintre pereții casei din fața bisericii. Și înțelege următoarele înfăptuiri istorice, culturale și spirituale: Mănăstirea Cetățuia este ctitoria lui Gheorghe Duca, domnul Moldovei, care a gândit, ca acest loc să fie o rugă a preoților pentru iertarea păcatelor lui și ale familiei lui, o chinovie unde să se slujească pentru iertarea păcatelor celor care și-au dat viața pentru apărarea credinței
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a fi mai sigură decât mănăstirile Golia și Galata. Poziția dominantă a dealului plin atunci cu vii, livezi, prisăci și beciuri și în mijloc cu o fortificație veche ce avea o bisericuță cu hramul Sfânta Treime, l-au ispitit pe Duca să-și stabilească aici, o reședință de vară. Încadrată organic în peisajul natural al vechii capitale a Moldovei, parcă nu ai putea înțelege Iașul fără Mănăstirea Cetățuia, o citadelă a spiritului și războiului. Atât orașul cât și mănăstirea au cunoscut
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Cantemir, Dimitrie Cantemir și Mihail Racoviță atacați de oștile străine. Mitropolitul Dosoftei și-a găsit aici tihna pentru rugăciune și pentru meditațiile teologice, dar, și sporul muncii de traducere a cărților liturgice în limba română. Când a început mănăstirea, Gheorghe Duca a avut înaintea ochilor săi ansamblul arhitectonic de la Mănăstirea Trei Ierarhi, pe care l-a imitat pe măsura posibilităților sale materiale. El a depus mare osârdie și cheltuială, iar după ce a văzut-o terminată, a înzestrat-o cu multe odoare
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ieremia Cacavela, Cezar Daponte, etc. au găsit în această ctitorie voievodală mediu prielnic cu multă liniște pentru a-și continua munca de creație. În această lucrare vom găsi relatate câteva aspecte din viața politică a Moldovei din timpul lui Gheorghe Duca, împliniri în plan economic, social, cultural și bisericesc; apoi, pe parcursul a mai multor capitole vom găsi amănunte despre ctitoria lui: Mănăstirea Cetățuia; despre continuitatea vieții monahale din această chinovie, ne vom forma în minte după descrierea ucenicilor, câteva chipuri de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
înaintea Treimii, a Fecioarei Maria și a Sfinților. Prezenta lucrare își propune să arate lumii frumusețea Cetățuiei, una dintre cele mai vechi mănăstiri - cetate a Iașului. I. Moldova în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Domniile lui Gheorghe Duca Momentul de răscruce al Moldovei pentru această perioadă ,,a fost prăbușirea domniei lui Vasile Lupu, în ciuda sprijinului pe care i-l oferă cazacii lui Timuș Hmelnițki”<footnote Constantin C. Giurescu (coord.), Istoria României în date, București, 1971, p. 139 footnote
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în primul rând cheltuielilor făcute de voievozi pentru obținerea tronului și mai apoi, pentru rămânerea în scaun. Miron Costin preciza că „într-un singur an, 1664, cheltuielile făcute pentru menținerea în scaun a lui Eustratie Dabija, cumpărarea domniei de către Gheorghe Duca, mazilirea acestuia și numirea lui Alexandru Ilieș sau urcat la 500 de pungi de bani”<footnote Miron Costin, Letopisețul Țării Moldovei de la Duca Vodă încoace, în: Opere, ediție îngrijită de P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 122 footnote>. Deci cum
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
singur an, 1664, cheltuielile făcute pentru menținerea în scaun a lui Eustratie Dabija, cumpărarea domniei de către Gheorghe Duca, mazilirea acestuia și numirea lui Alexandru Ilieș sau urcat la 500 de pungi de bani”<footnote Miron Costin, Letopisețul Țării Moldovei de la Duca Vodă încoace, în: Opere, ediție îngrijită de P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 122 footnote>. Deci cum au putut fi bine? Se întreba cu amărăciune cronicarul. Evident, bine nu putea fi atâta timp cât unii voievozi precum Gheorghe Duca în a doua
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Țării Moldovei de la Duca Vodă încoace, în: Opere, ediție îngrijită de P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 122 footnote>. Deci cum au putut fi bine? Se întreba cu amărăciune cronicarul. Evident, bine nu putea fi atâta timp cât unii voievozi precum Gheorghe Duca în a doua domnie (după noiembrie 166810 august 1672)<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 458 footnote>, dau dovadă de o admirabilă imaginație în descoperirea de noi surse de venit și de o remarcabilă cruzime în ceea ce privește obținerea lor<footnote Ion
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
p. 9 footnote>. Galeria voievozilor Moldovei din această perioadă cuprinde o serie de figuri distincte, personaje cu o voință puternică, gata să se impună prin orice mijloace. La loc de cinste se numără Dumitrașcu Cantacuzino, Ștefan Petriceicu și bineînțeles Gheorghe Duca. Figura acestuia din urmă se detașează dintre celelalte prin forța ei de simbol, personalitatea bătrânului Duca a fost îndeajuns de puternică pentru a domni o întreagă epocă numită vremea Ducăi Vodă. Duca Vodă cel bătrân „era de moșie din Țara
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu o voință puternică, gata să se impună prin orice mijloace. La loc de cinste se numără Dumitrașcu Cantacuzino, Ștefan Petriceicu și bineînțeles Gheorghe Duca. Figura acestuia din urmă se detașează dintre celelalte prin forța ei de simbol, personalitatea bătrânului Duca a fost îndeajuns de puternică pentru a domni o întreagă epocă numită vremea Ducăi Vodă. Duca Vodă cel bătrân „era de moșie din Țara Grecească, de la Rumele”<footnote Ion Neculce, Cronica, copiată de Ioasaf Luca (manuscrisul Mihail), Editura Litera, București
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cinste se numără Dumitrașcu Cantacuzino, Ștefan Petriceicu și bineînțeles Gheorghe Duca. Figura acestuia din urmă se detașează dintre celelalte prin forța ei de simbol, personalitatea bătrânului Duca a fost îndeajuns de puternică pentru a domni o întreagă epocă numită vremea Ducăi Vodă. Duca Vodă cel bătrân „era de moșie din Țara Grecească, de la Rumele”<footnote Ion Neculce, Cronica, copiată de Ioasaf Luca (manuscrisul Mihail), Editura Litera, București, 1980, p. 5 (vezi Nicolae Iorga, Del Chiaro - satul Policiani) footnote>. Legenda spune că
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
numără Dumitrașcu Cantacuzino, Ștefan Petriceicu și bineînțeles Gheorghe Duca. Figura acestuia din urmă se detașează dintre celelalte prin forța ei de simbol, personalitatea bătrânului Duca a fost îndeajuns de puternică pentru a domni o întreagă epocă numită vremea Ducăi Vodă. Duca Vodă cel bătrân „era de moșie din Țara Grecească, de la Rumele”<footnote Ion Neculce, Cronica, copiată de Ioasaf Luca (manuscrisul Mihail), Editura Litera, București, 1980, p. 5 (vezi Nicolae Iorga, Del Chiaro - satul Policiani) footnote>. Legenda spune că, pe când prezida
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fost întrerupt de un turc, fostul lui stăpân din Rumele care i-a strigat: ,,efendi, efendi, blem la Rumele( efendi, efendi, haide la Rumelia)”<footnote Nicolae Iorga, Călători străini în Țările Române, București, 1973, p. 284 footnote>, la care Gheorghe Duca i-ar fi răspuns: mergi tu, eu nu voi merge. ,, După ce l-a reținut la masă și l-a cinstit ca pe un fost stăpân, Duca i-a plătit dajdea răscumpărându-se de iobăgie”<footnote Idem, Studii și documente, vol
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]