2,936 matches
-
arătat că 97,5 % din cetățeni preferau să trăiască în 1994 în țările lor decît în vreuna din țările membre. S-ar părea astfel că mobilitatea intra-europeană tinde să se reducă la întoarcerea în Spania și în Italia a emigranților plecați mai demult în alte părți ale Europei. Pentru a se dezvolta o identitate politică colectivă pe continent, trebuie, fără îndoială, să se consolideze în prealabil un spațiu public de dezbatere, care să ofere europenilor o conștiință a intereselor lor
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de emigrație, În timp ce științele sociale folosesc alternativ cei doi termeni alături de cel de refugiați. Se poate identifica o diferențiere diacronică a utilizării termenilor, În anii ’40-’50 predominînd termenii de exil și refugiu, ulterior cel mai des apare termenul de emigranți, fapt explicabil și prin schimbarea structurii comunității românești din afara țării În anii ’60. Mai mult, se poate spune că exilul se definește din perspectiva strictă a persoanei exilate și prin activitatea sa În țara gazdă și are, În ciuda aparențelor, o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În țară a fost numai după 1989. Gheorghe I. FLORESCU Românii În Statele Unite și Canada „SÎntem În portul orașului New York. Marele transatlantic se apropie de Statuia Libertății, simbol atît de caracteristic pentru Lumea Nouă, a cărui vedere atîtea inimi de emigranți a umplut de bucurie și de noi speranțe. În baierele uriașului palat plutitor, un țăran român privește, prin geamul rotund al cabinei sale, spectacolul neobișnuit ce-i oferă zecile de vapoare, care mișunau În port.” Andrei Popovici, 1937 Despre America
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trăise un timp În America explica, În 1937, că este „o eroare a se crede că azi am putea să mai vorbim despre Români În America. Mai corect ar fi dacă i-am numi americani de origine română, căci majoritatea emigranților noștri de acolo sînt În prezent cetățeni americani, iar copiii lor și copiii acestora, născuți acolo, sînt cetățeni americani prin Însuși faptul nașterii lor În America”. Românii au continuat Însă mult timp - chiar și astăzi se gîndește sau se simte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
manifest, calcule și speranțe asemănătoare, la care au renunțat În momentul În care s-au confruntat cu o realitate potrivnică sau impasibilă față de o asemenea eventualitate. N. Iorga, de pildă, discutînd la Chicago, la 13 februarie 1930, cu românii americani emigranți din Banat, se Întreba „de ce s-ar pierde pe meleaguri străine atîta vlagă și atîta voioșie? Și de ce, Îndemnînd «acasă» pe fiecare, am auzit spunînd: «Nouă ne place aici»? De ce Între băieți vorbirea aproape exclusivă a limbii engleze? De ce această
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fără a se ține cont de unele caracteristici temporale, economice, politice, diplomatice etc., care au influențat emigrarea, În general, sau cea dintr-o zonă geografică distinctă ori chiar dintr-o anumită țară. America nu a fost vreodată văzută la fel de toți emigranții, chiar și după ce ei deveneau americani. În fiecare perioadă, Noul Continent arăta altfel și reprezenta altceva pentru virtualul emigrant. Așadar, cel eșuat pe un țărm al Atlanticului sau al Pacificului s-a confruntat cu dificultăți specifice emigrației și cu „americanismele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sau cea dintr-o zonă geografică distinctă ori chiar dintr-o anumită țară. America nu a fost vreodată văzută la fel de toți emigranții, chiar și după ce ei deveneau americani. În fiecare perioadă, Noul Continent arăta altfel și reprezenta altceva pentru virtualul emigrant. Așadar, cel eșuat pe un țărm al Atlanticului sau al Pacificului s-a confruntat cu dificultăți specifice emigrației și cu „americanismele” epocii. Apoi, fiecare emigrant venea cu limitele și complexele lui, care nu trebuie evitate ori tratate tangențial. * Referindu-ne
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ei deveneau americani. În fiecare perioadă, Noul Continent arăta altfel și reprezenta altceva pentru virtualul emigrant. Așadar, cel eșuat pe un țărm al Atlanticului sau al Pacificului s-a confruntat cu dificultăți specifice emigrației și cu „americanismele” epocii. Apoi, fiecare emigrant venea cu limitele și complexele lui, care nu trebuie evitate ori tratate tangențial. * Referindu-ne la emigrația română În America, socotim necesară reluarea unei Întrebări, căreia nu i s-a răspuns Încă, deși a fost formulată demult și a suscitat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Pentru ei, pămîntul spre care se Îndreptau atîția visători nu era un țărm al redempțiunii, unic și suficient celui devenit american. Așa se explică revenirea În țară a primilor descinși pe tărîmul Americii, care nu erau de fapt niște adevărați emigranți. Întoarcerea acasă, după adunarea unei sume de bani, nu se datora numaidecît inadaptării românului cu condiția de imigrant, ci unor condiții specifice, Încă neelucidate. Cei din Vest erau favorizați de situarea lor geografică, de educație și de o politică națională
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
condiții specifice, Încă neelucidate. Cei din Vest erau favorizați de situarea lor geografică, de educație și de o politică națională a emigrației. În Anglia, Germania, Italia sau În țările nordice, emigrația era considerată o chestiune de stat, și de aceea emigrantul nu era un individ plecat În lume ca Într-o aventură personală. Chiar și națiunile mici, dintre care unele nu se constituiseră Încă În state naționale - cehii, slovacii, sîrbii, balticii, polonezii, grecii etc. -, dispuneau de alte condiții ale emigrării. În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
părăsească vatra strămoșească, ci trebuie să lucrăm cu toate puterile noastre pentru Înlăturarea cauzelor emigrării oamenilor noștri peste ocean. Oricît s-ar simți de slabi conducătorii firești ai poporului român, au totuși destule mijloace pentru a reduce la minim numărul emigranților români care Își iau lumea În cap”. Particularitățile acestei stări de fapt rezidau În circumstanța că provinciile amintite, de unde emigrau, la acea dată, românii, erau Înglobate Între granițele Imperiului Austro-Ungar, deci oficialitățile care ar fi trebuit să se ocupe de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
to War War I, the major sources of immigrants were Germany, Italy, Ireland, Austria, Hungary, Russia and Great Britain, but Canada also supplied 4 million newcomers, including a large number of French, Canadians, and Mexico sent some 2 million. These emigrant centres supplied the largest ethnic concentrations in American society before the 1960s”. Așa cum era și de așteptat, România nu figura printre principalele „surse” de emigrare ale epocii, Întrucît românii din Austro-Ungaria erau Înregistrați printre cei plecați din Imperiul bicefal. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acceptată, chiar dacă nu era una frecventă, și nu mai surprindea pe nimeni că, la un moment dat, cineva scria că „Marele transatlantic se apropie de Statuia Libertății, simbol atît de caracteristic pentru Lumea Nouă, a cărui vedere atîtea inimi de emigranți a umplut de bucurie și de noi speranțe”. În 1912, Ioan Podea, discutînd despre Începuturile și cauzele imigrării românilor În America, evidenția că la acea dată se ajunsese ca, după „descoperirea” Lumii Noi, „să se descopere toate unghiurile unui colț
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
românii stabiliți acolo nu conștientizau, la Început, sau nu erau interesați de faptul că ei reprezentau un grup etnic distinct. Continuitatea acestui flux migrator demonstrează că exista deja o mentalitate caracteristică migrației. Așa cum reiese din cele discutate deja, primii români emigranți și cei mai numeroși au fost cei plecați din Transilvania, Bucovina și Banat, provincii aflate pînă la 1918 Între granițe străine. Aceștia erau, În imensa lor majoritate, țărani, adică oameni săraci și lipsiți de educație. Ei Își abandonau locurile unde
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au devenit lucrători industriali. Au fost, evidenția el, cîteva cauze care au determinat această orientare economică și unele dintre ele erau «obiective», ținînd de starea existentă În Lumea Nouă, iar altele au fost determinate de structura psihologică și de planurile emigranților români. La sfîrșitul veacului al XIX-lea și la Începutul veacului al XX-lea, În linii mari «cucerirea» Americii luase sfîrșit. Spiritul de «frontieră» și condițiile Vestului «sălbatic» mai existau În zone periferice, dar ceea ce era considerat progres se concentrase
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cucerirea» Americii luase sfîrșit. Spiritul de «frontieră» și condițiile Vestului «sălbatic» mai existau În zone periferice, dar ceea ce era considerat progres se concentrase În industrie. În aceste condiții, posibilitatea de a se apuca de agricultură era aproape inexistentă pentru noii emigranți”. Radu Toma, la rîndul său, referindu-se la emigrația românească În Canada, conchidea că majoritatea românilor, sosiți aici după 1900, s-au instalat În provinciile centrale, adică În Alberta, Manitoba și Saskatchewan, dar și În Ontario sau British Columbia. Înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cei reveniți În țara de origine, dar care au trăit un timp În America de Nord. Lipsesc cifrele, lipsesc informații specifice emigrării, modalității de procurare a actelor necesare și deplasării În SUA etc. Nu știm atît cît s-ar cuveni despre descendenții emigranților etc. Dispunem doar de afirmații generale despre relațiile românilor stabiliți dincolo de Ocean și ale descendenților acestora cu românii rămași În țară. Contribuția grupului etnic român la progresul istoriei și al civilizației americane nu este Încă reconstituită. Nici evoluția organizării comunității
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se «americanizeze», dar În același timp au știut să păstreze acele trăsături esențiale care Îi defineau și le dădeau o identitate unică”. Andrei Popovici, la rîndul său, scria În 1937 că „după război s-a produs o schimbare În atitudinea emigrantului român față de America. Pe cînd, Înainte de 1914, Românul considera viața lui acolo ca ceva vremelnic, [...] cei care au rămas În America, ori care au venit după război, s-au decis să se stabilească definitiv. Aceasta a avut - sublinia el - ca
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se numește «The making of America», adică la crearea Americei de astăzi. Și, fără Îndoială, se vor mai face și alte jertfe, toate cîte se vor cere bunilor cetățeni americani, și din partea tinerilor generații care se ridică acum din sîngele emigranților plecați din patria lor carpatină”. Deși refuzată un timp, iar mai apoi privită cu reticență, americanizarea a devenit o realitate de neevitat și pentru imigranții români, astfel Încît astăzi se apreciază că „din cei 146.393 foști imigranți din grupul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
tremendous part in developing the spirit that led to the American Revolution”. Aceeași observație o evidenția nu demult Vera Călin, atunci cînd scria că „voința de a-și păstra identitatea m-a impresionat de cîte ori am Întîlnit-o În rîndul emigranților”, conchizînd că „Refuzul de a-și nega trecutul [...] Îmi spune că mă găsesc În prezența unei conștiințe”. PÎnă a se ajunge Însă la situația de azi, americanizarea a fost un proces cu o evoluție complexă și adeseori contradictorie, care a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
apoi d-l Titulescu, d-l profesor Iorga, d-l profesor Țițeica, d-l ministru Inculeț, d-l dr. Lupu și alții mulți, care În timpul vizitei lor În Statele Unite au venit În contact cu Americani, au auzit numai laude la adresa emigranților noștri”. Acestor mărturii, Înregistrate de presa vremii - fie că era vorba despre cea a românilor americani, fie că era vorba despre cea din România -, li s-au adăugat cele consemnate În notele de călătorie ori În corespondența personalităților menționate. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
azi. Nu toți cei care, de-a lungul anilor, au avansat o opinie În această direcție au gîndit la fel. O asemenea eventualitate nici nu era posibilă. Cadrul general, cauzele și legislația imigrației s-au modificat mereu, compoziția socială a emigranților nu a fost aceeași, mentalitatea lor a diferit, atît ca emigrant, cît și ca imigrant etc. Ceea ce merită a fi reținut, ca un adevăr cvasiincontestabil, este faptul, relevat deja, că „fiecare val de imigranți români a avut trăsături distincte și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o opinie În această direcție au gîndit la fel. O asemenea eventualitate nici nu era posibilă. Cadrul general, cauzele și legislația imigrației s-au modificat mereu, compoziția socială a emigranților nu a fost aceeași, mentalitatea lor a diferit, atît ca emigrant, cît și ca imigrant etc. Ceea ce merită a fi reținut, ca un adevăr cvasiincontestabil, este faptul, relevat deja, că „fiecare val de imigranți români a avut trăsături distincte și mentalități proprii”. Emendarea care se impune, citînd această opinie, este aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Éva V. Huseby-Darvas vorbea despre „the great exodus between the 1880s and 1914”, din nordul Ungariei, din care nu puteau lipsi țăranii români. Radu Toma, În schimb, plecînd de la faptul că „după anul 1850 locuiau În SUA circa 100 de emigranți din ținuturile României” și „plasînd această concluzie Într-un context de epocă, se poate afirma că prima etapă a imigrării românilor În Statele Unite, redusă la cîteva zeci de persoane, [...] se Înscrie Într-un fenomen general european, anume refugierea unor revoluționari
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
doilea val de emigrare a Început după Încheierea conflagrației din 1914-1918. „Răsboiul, notau Șerban Drutzu și Andrei Popovici, a avut un efect stăvilitor asupra emigrărei, pentru că cifrele din 1921 indică o scădere a procentului lucrătorilor fără ocupație, așadar a plugarului emigrant, la aproximativ 39%”. „După sfîrșitul marelui război, mulți s-au reîntors În România unită. Numai În 1920, remarca Andrei Popovici În 1937, au venit În țară peste 21.000; iar În 1921, peste 8.000. Numărul celor repatriați scade la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]