2,866 matches
-
în Estul inert al Europei", a declarat analistul Bogdan Chirieac pentru Antena 3. Întrebat dacă între inerție și gardul de sârmă nu ar exista nuanțe, o anumită diplomație, Chirieac a mai declarat că "atunci când te trezești cu 150.000 de emigranți pe cap în câteva zile fără niciun motiv, că nu s-a întâmplat nimic extraordinar pe teatrul de operațiuni din Siria în acest moment, după ce au stat ani de zile în taberele de refugiați din Turcia, căci de acolo vin
MAE, atac la gardurile ridicate de Ungaria: "Un gest autist". Ce spune Chirieac by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104349_a_105641]
-
ani de zile în taberele de refugiați din Turcia, căci de acolo vin respectivi, nu există nuanțe. Nimeni nu poate explica, și am impresia că nimeni nu are curajul să întrebe ce anume o determină pe doamna Merkel să ceară emigranților să vină în Europa. Nimeni nu îndrăznește la Bruxelles să pună această întrebare simplă: Doamna Merkel, dumneavoastră de ce aveți nevoie de acest lucru, pentru că dumneavoastră aveți probleme cu minorități din Est cum este cea romă să le integrați în Germania
MAE, atac la gardurile ridicate de Ungaria: "Un gest autist". Ce spune Chirieac by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104349_a_105641]
-
de români au plecat să-și caude de lucru în străinătate. Vreau să vă spun în acest context că sunt mult mai preocupat de ce facem cu posibilitatea aducerii înapoi în țară a unor români care să lucreze, decât cum absorbim emigranți din Orientul Mijlociu în România. Mă interesează mai mult cum am putea printr-un program coerent să aducem înapoi în România 500 de mii de oameni care să ocupe locurile de muncă care sunt necesare a fi acoperite. În aces sens
Programul celor 100. Salvatorul Hidroelectrica, proiect care bate platforma lui Cioloș by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102747_a_104039]
-
azil, în 2014, a depășit 800.000, la nivel european. Dintre aceștia, 35% au fost sirieni. În acest an, probabil ponderea refugiaților din Siria va depăși 50%, iar numărul total va fi cu siguranță mai mare. Evident, sunt și mulți emigranți economic din Africa, încercând să se folosească de dreptul la azil. -Încearcă președintel Erdogan să facă presiuni asupra UE? -Ar fi putut folosi această criză pentru a face presiuni asupra UE, în special pentru ca Europa să închidă ochii la abuzurile
Pârvulescu: Comisia Europeană a fost obligată să impună cote de refugiați by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103447_a_104739]
-
față situației. Suntem împreună înaintea acestei provocări, indiferent dacă fenomenul ne afectează direct sau nu. Noi cunoaștem foarte bine acest fenomen al migrației. Este fenomenul care a stat la baza constituirii comunității italiene istorice din România, o dată cu valul major de emigranți italieni ajunși în România la sfârșitul secolului al XIX-lea. Desigur, contextul socio-politic era altul - nu vorbim despre o migrație clandestină - însă mecanismele integrării rămân, în principiu, aceleași. Mai departe, procesul integrării imigranților în țara de adopție este unul deosebit de
Andi Grosaru, semnal de alarmă privind migrația. "Devine periculoasă când scapă de sub control" - exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103551_a_104843]
-
la fel în anii '60 și '70. Știu despre ce vorbesc. Dar după aceea, când aceste țări au început să prospere, oamenii s-au putut întoarce. România a început să se dezvolte și mulți oameni se întorc acasă. Acum, grație emigranților, multe familii au ce pune pe masă", a mai spus Principesa Margareta. Principesa Margareta, verișoara lui Felipe al VI-lea, ar putea domni în România Onestitatea și corectitudinea Regelui Mihai și a fiicei sale au făcut ca oamenii să aibă
Principesa Margareta ar putea domni în România. Declarații emoționante în presa spaniolă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103629_a_104921]
-
aflați la muncă în Europa vor reveni în țară, cum pot fi atrași în procesul de modernizare a României? Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie a Universității București, a identificat cinci măsuri obligatorii pentru "împăcarea" cu Diaspora. Diferența între emigrantul român și cel polonez În materie de imigranți - fie că vorbim despre diaspora, fie că vorbim despre dorința de a stimula revenirea în țară - soluții miracol nu există, avertizează prof. Sandu. Primul lucru necesar este ca Guvernul să elaboreze strategii
Cinci pași pentru împăcarea cu Diaspora. Sociologul care a anticipat dezastrul PSD la prezidențiale, EXCLUSIV pentru Editura DCNEWS by Ion Voicu () [Corola-website/Journalistic/103689_a_104981]
-
este sprijinirea mișcării asociaționale în rândul migrației. Sună abstract, dar nu este așa. Este limpede că prin asociere, românii au mai multe șanse în țările unde se duc. Dar încă nu se discută de asociațiile comunitare ce fac legătura între emigrant și comunitatea de origine. În ideea că omul se va întoarce și vrea să vadă că locul din care a plecat evoluează, se ridică la un standard cu care s-a obișnuit în Occident. Dau exemplu știrea conform căreia ce
Cinci pași pentru împăcarea cu Diaspora. Sociologul care a anticipat dezastrul PSD la prezidențiale, EXCLUSIV pentru Editura DCNEWS by Ion Voicu () [Corola-website/Journalistic/103689_a_104981]
-
de probleme și nu ai unde să apelezi. Cel mult te duci în apartament, te ascunzi. Ca atare, multe dintre speranțele românilor sunt legate de țara de origine din punct de vedere psihologic. În al doilea rând, chiar dacă mulți dintre emigranți nu se vor mai întoarce în România, o parte din ei vor reveni în țară. Dacă au gândul întoarce, unde se întorc ei? Nu cumva aveau anumite așteptări despre dezvoltarea României? În al treilea rând, este vorba despre tensiunea din
Alegerile prezidențiale-Alegeri parlamentare. Paradoxul alegerilor din România, explicat de profesorul Lazăr Vlăsceanu-VIDEO by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103756_a_105048]
-
românii fiind atrași de nivelul ridicat de trai din țările în care au migrat, dar dorul de acasă i-ar face să se întoarcă, a afirmat Felix Tătaru, Fondator GMP Grup, care a prezentat câteva dintre concluziile unui studiu despre emigranții români comandat de Romanian Business Leaders (RBL) și realizat de Open-I Research. 'Din cei pe care i-am cercetat până acum, 70% vor să se întoarcă în țară. (...). Aproape 40% vor să se întoarcă până în trei ani, 20% chiar
Studiu: 70% din românii din diasporă vor să vină acasă. Ce-i împiedică by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101617_a_102909]
-
timp în care a publicat propriul său jurnal, "Novosti Literatury", Slonim s-a stabilit la Praga, Cehoslovacia, unde a predat la Universitatea Rusă Liberă și s-a alăturat organizației locale "Zemgor". El a fost cooptat pentru a scrie în revista emigranților ruși "Volya Rossii" („Voința Rusiei”, „Libertatea Rusiei” sau „Voința liberă a Rusiei”). Consiliul de redacție era format din Slonim (secretar de redacție până în 1923, mai târziu redactor-șef), Serghei Postnikov, Evsei Stalinskii, Vasili Suhomlin și Vladimir I. Lebedev. Primii patru
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
relansarea sa în 1923, "Volya Rossii" a fost remarcată mai ales ca un exponent al stângii politice și, ca atare, un rival al mai eclecticei "Sovremennye Zapiski", cu sediul la Paris. Acceptarea mai multor reforme bolșevice au apropiat-o de emigranții "Mladorossi", dar revista s-a considerat eminamente narodnică, preluând ideologia lui Aleksandr Herzen și Nikolai Cernîșevski. Slonim s-a văzut pe sine ca un legatar al Decembriștilor. "Volya Rossii" a fost în mod explicit împotriva emigranților cadeți din Paris și
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
au apropiat-o de emigranții "Mladorossi", dar revista s-a considerat eminamente narodnică, preluând ideologia lui Aleksandr Herzen și Nikolai Cernîșevski. Slonim s-a văzut pe sine ca un legatar al Decembriștilor. "Volya Rossii" a fost în mod explicit împotriva emigranților cadeți din Paris și s-a luptat cu liderul lor, Piotr Struve, pentru controlul asupra Universității Ruse Libere. De asemenea, a avut o abordare seculară a anticomunismului, a deplâns apropierea emigranților de Biserica Ortodoxă Rusă — biserica, susținea Slonim, nu reprezenta
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
Decembriștilor. "Volya Rossii" a fost în mod explicit împotriva emigranților cadeți din Paris și s-a luptat cu liderul lor, Piotr Struve, pentru controlul asupra Universității Ruse Libere. De asemenea, a avut o abordare seculară a anticomunismului, a deplâns apropierea emigranților de Biserica Ortodoxă Rusă — biserica, susținea Slonim, nu reprezenta un fundament adevărat al culturii și identității ruse. Aceste poziții au fost rezumate în caracterizarea sarcastică a lui Slonim în "Sovremennye Zapiski" ca o „voce nepartizană a frontului larg liberal-democrat, cu
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
Slonim în "Sovremennye Zapiski" ca o „voce nepartizană a frontului larg liberal-democrat, cu unele tendințe care sunt uneori socialiste, alteori religioase”. "Volya Rossii" și-a declarat sprijinul pentru „socialismul moral”, bazându-se pe „activitatea spontană și creativitatea maselor”. În timp ce grupul emigranților se aduna în jurul ideilor lui Slonim despre organicismul rus și federalismul post-imperial, el a respins, de asemenea, cu fermitate exprimarea naționalismului rus, care prevedea o Rusie ce respingea „orice diferențe de credință, rasă sau religie”. Slonim însuși era un adversar
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
credea încă în eșecul inevitabil al regimului și în reapariția Rusiei democratice. Cu toate acestea, după cum i-a raportat lui Aleksandr Kerenski, eserii din Praga se temeau de creșterea Partidului Comunist din Cehoslovacia, care s-ar putea întoarce împotriva comunității emigranților. În timp ce contribuia cu articole pe teme politice și schițe istorice, precum și cu impresii dintr-o excursie efectuată în 1926 în Statele Unite ale Americii și cu un imagiu adus Pragăi în 1928, Slonim a devenit principalul cronicar literar de la "Volya Rossii
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
roman psihologic rus, Slonim și Ivan Bunin credeau că introspecția psihologică și realismul social puteau încă să se contopească într-un întreg coerent: „vicisitudinile spirituale trebuiau să fie ilustrate din exterior, astfel încât cititorul să le poată vedea”. Ei au cerut emigranților să urmărească evoluțiile moderniste și să copieze pașii urmați de literatura sovietică. În calitate de cronicar al literaturii sovietice, Slonim a identificat ecouri din epica filozofică și politică a secolului al XIX-lea în romanele lui Evgheni Zamiatin, Boris Pasternak, Vsevolod Ivanov
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
scopul de a ilustra aceste idei, "Volya Rossii" a publicat fragmente din operele lui Zamiatin, dar și din cele ale lui Isaac Babel și Mihail Șolohov, alături de Guillaume Apollinaire sau Karel Čapek. "Volya Rossii" a patronat curând o generație de emigranți moderniști, începând cu Țvetaeva și Aleksei Remizov, urmați mai târziu de Nina Berberova, Dovid Knut, Valentin Parnah, Vladimir Pozner, Gleb Struve și Iuri Terapiano. Cu toate acestea, sfatul lui Slonim a avut un efect pervers: în Rusia, autorii lăudați de
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
Rossii" au fost considerați ca potențiali dușmani ai regimului. În 1927 revista a publicat fragmente din romanul "Noi" al lui Zamiatin, prima publicare a acestei scrieri în limba rusă. În scopul de a nu dezvălui contactele directe ale autorului cu emigranții, Slonim a pretins că aceste fragmente erau traduceri ale reeditărilor în limbile cehă și engleză. Mai târziu, recenziile pozitive ale lui Slonim cu privire la revista "Krasnaya Nov"' au fost utilizate împotriva editorului său, Aleksandr Voronski, care a fost epurat în cele
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
eserilor. Lebedev a susținut chiar că a călătorit în Uniunea Sovietică. Slonim a rămas sceptic cu privire la acest „misticism”, în timp ce a remarcat că extinderea regimului stalinist s-a datorat industrializării. Articolele sale au apărut în mod regulat în alte publicații ale emigranților: "Sotsialist-Revolyutsioner", "Problemy" și "Novaya Gazeta" la Paris; "Russkiy Arkhiv" la Belgrad; și americana "Moskva". Slonim și-a concentrat atenția pe descrierile contrapropagandistice ale realismului socialist, care intrau în discursul politic și literar sovietic oficial în perioada conducerii lui Iosif Stalin
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
1935 și a inclus, posibil, traduceri nesemnate realizate de Țvetaeva. Slonim publica prin acea perioadă cronici literare periodice, îndreptându-și atenția către operele lui William Faulkner, Peter Neagoe și D. H. Lawrence. Slonim i-a criticat ani de zile pe emigranții care cereau să se întoarcă în Uniunea Sovietică, denunțând activitatea lui Efron pentru Uniunea pentru Repatriere sponsorizată de NKVD. În 1935, el s-a întâlnit în cele din urmă cu Zamiatin, care fugise din Rusia, iar cei doi „au devenit
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
urmat de OVRA lui Mussolini. Slonim și Lebedev au devenit alarmați de ascensiunea Germaniei Naziste și au prezis că va ataca Uniunea Sovietică, cu sprijin din partea exilaților de dreapta. Astfel, au fondat în 1936 o organizație denumită Mișcarea Defensistă a Emigranților Ruși (REOD), ce publica un ziar editat de Slonim. Slonim a ajuns să accepte principiile de bază ale gândirii sovietice: el credea că democrația era condamnată și că lumea se va diviza în două tabere, tabăra comunismului și tabăra fascismului
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
României Mari, acțiunile lor făcând cunoscută sub aspect politic, hotărârea voluntarilor de a lupta pentru eliberarea națională și unirea cu România. Atât trupelor de voluntari recrutate în Rusia, cât și celor preconizate să includă prizonierii din Franța și Italia precum și emigranții români din America le-a fost rezervat un rol deosebit, luându-se în considerare faptul că nimic nu ar fi putut influența mai puternic atitudinea Aliaților față de dorința popoarelor monarhiei austro-ungare, decât lupta acestora cu arma în mână împotriva fostei
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
necesară implicarea statului român, spre deosebire de asigurarea cu personal care a putut beneficia de folosirea unor resurse proprii (printre voluntari s-au aflat câțiva intelectuali cu experiență anterioară câștigată la diferite publicații din Transilvania și Bucovina). Publiciștii și tipografii săi - toți emigranți, au venit din Regatul României odată cu militarii care au avut sarcina de a-i organiza pe voluntari. În fruntea lor s-a aflat Sever Bocu - fost redactor al Tribunei arădene. Deși subiectele gazetei au fost diverse, toate a fost însă
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
cele îndurate de familia lor și de alți evrei în anii 1941-1944. Supraviețuind, familia a revenit în România, unde Avigdor a fost activ in mișcarea Tineretul Sionist (Hanoar Hatzioni). Apoi la sfârșitul lui decembrie 1947 au plecat cu vaporul de emigranți „ilegali” „Kibutz Galuyot” (Pan York) în Palestina. Vaporul a fost oprit pe mare de către armata britanică iar pasagerii trimiși în tabere de arest în Cipru. În martie 1948 în plină perioadă a conflictului dintre arabi și evrei Shahan și familia
Avigdor Shahan () [Corola-website/Science/336067_a_337396]