3,954 matches
-
dat să fiu în locul lui Codiță!.. Dar Codiță nu ma băga în seamă, supărat probabil că-i nefericisem stăpậnul. Dintotdeauna am iubit animalele mai mult decật pe oameni, considerậndu-le mult mai sincere și mai fidele. Reținerea lui Codiță m-a enervat și mai mult. Ceva nu era în ordine cu ființa mea care încerca disperată să se regăsească pe sine. Credeam cu tărie în vocația inefabilă ce-mi fusese hărăzită, aceea de a fi printre oameni și alături de oameni, la bine
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
De bună credință și bine educată, eu nu am citit în prealabil biletul, dar cậnd am văzut expresia feței învățătorului, mam gậndit deja că e de rău acolo. Domnul era foarte nervos, m-a ridicat în picioare cu același “fă” enervat și a uitat să mă așeze în bancă timp de cinci ore. Am scris, prin urmare, din picioare, am scris ceva mai urật și acest lucru m-a enervat. L-am urật în ziua aceea teribil, dar și mai mult
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
era foarte nervos, m-a ridicat în picioare cu același “fă” enervat și a uitat să mă așeze în bancă timp de cinci ore. Am scris, prin urmare, din picioare, am scris ceva mai urật și acest lucru m-a enervat. L-am urật în ziua aceea teribil, dar și mai mult am urật-o pe mama, pe care la sosirea acasă, n-am ezitat să o calific drept “proastă, tậmpită” spre bucuria domnului învățător care și-a schimbat în cele din
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
iubit în ziua aceea, simțindu-se parcă ușor vinovat de cele întậmplate, dar eu îl priveam nepăsătoare, ironică și glacială: - “Toți sunteți niște...” Se distra enorm, nu mă văzuse niciodată nervoasă, ba mai mult chiar, îi făcea plăcere să mă enerveze, mă provoca mereu, doar-doar... Se alinta mereu uneori ca un copil și asta îl făcea simpatic... Toate întậlnirile noastre erau fermecătoare, nu pentru că erau secrete, ci pur și simplu pentru că Virgil era fascinant în tot ceea ce spunea și-n tot
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
vrea să-l arunce peste coșciugul național, EBA E BAnală, ne vinde valurile Dunării, varianta politică, Băse ia agheazmă la Atos. Știți vorba aia? Canci. La nivel politic, zic... Sandu Șpriț - căruia Gore Îi tot spune Sandu Suc și-l enervează din ce În ce mai tare - gustă din paharul cu lichid portocaliu și strâmbă din nas. Bă, alegerile ca alegerile, umblă ăștia prin decor, recoltează praf pe pingele și vorbesc cu talpa țării ca să nu zică nimeni că nu iau pulsul pământului drag și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
toți. Da’ zic și eu ca Șopenhauăr, că acela care se controlează pe sine În proporție de sută la sută este un Învingător. Nambăr oan. Capo dei tuti capi. Bos mare și tare. Eu m-am controlat, nu m-am enervat, mi-am ținut tensiunea-n lesă, m-am dus acasă și am trecut la pregătirea unui contraatac literar și filozofic. Spune hoașca de la cinci că bem toată ziua la bodegă și nu știm decât nume de podgorii. Nu-i adevărat
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
e numai curvă, e și plină de suișuri și coborâșuri. Tot ca o curvă, nu? Gicu pică iar ca musca În lapte, fiindcă Sandu n are chef de glume cu tentă sexuală. Gicule, dragule, uite că și rimează și mă enervează, aș spune că nu numai curvele au suișuri și coborâșuri, toate femeile au, asta numai dacă tu nu te-ai Însurat cu vreo șipcă și aș zice că nu, fiindcă o știu din copilărie pe nevastă-ta, dar nu vreau
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
pe Întinsul patriei noastre literare. Nu țineți mine cum ajunsese filozoful Îngenuncheat de regim și se angajase la deratizare? Că săreau șobolanii pe el și nu merita asta! De pușcărie nici nu mai vorbesc, acolo era lagăr, m a cam enervat prestația lui Vișan. Dă-l Încolo, a jucat la mare meserie și Vișan. Și toată lumea din filmul ăla! Să nu uităm de Maia, mi-e drag de ea când o văd. Așa mă simt eu, Sandule, uneori, cel mai oropsit
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
capodopere. Artiștii longevivi nu prea încap în legende. Drogul lui Hamlet se numește melancolie. Arta nu poate fi o perpetuă băltire avangardistă. Artistul - un pelerin al absolutului. Puternice sunt doar culturile intens polemice. Deviza imposturii : când nu poți să - convingi, enervează - i ! Arta poate contribui la împingerea existenței spre conștiință. Criza lecturii constă fie în absența cititorului, ori în superficialitatea prestației lui. Veleitarii sunt un soi de ciocoi rătăciți în artă. Unele jurnale literare sunt mai mult denunțuri, decât artă. Muzica
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu narațiune. Arta valoroasă vorbește simplu despre lucruri complicate. Arta începe să semene cu o femeie frumoasă aflată pe peronul unei gări prin care trenurile circulă fără oprire. Artiștii sunt niște muritori spuziți de glorie. În artă, ori sugerezi, ori enervezi. În artă, dacă publicul nu este șocat, rămâne leneș. Arta nu poate avea doar un scop provocator. Marea artă este o sublimă spovedanie. Capodoperele înving pentru că sunt simple în esențialitatea lor. Arta este fără frontiere, ignoranța - fără orizont. O clipă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
clasei. Toți răspundem de silueta epocii în care trăim. În acvariu e minunat. Chestiunea e cum să ajungi în el ? Bețivii și nebunii sunt mari rezervoare de adevăr. Bunătatea e ca o groapă. Crește dacă iei din ea. Cine o enervează oare pe privighetoare de cântă atât de frumos ? Chiar compromis de Iuda, sărutul rămâne o punte. A fi optimist presupune să aștepți încă întoarcerea Titanicului din prima cursă. Stăm bine ! Basmele au încă finaluri optimiste. Șoapta poate însemna discreție. Sau
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
toți premianții epocii au putut să fie si premianții clasei. Toți răspundem de silueta epocii în care trăim. În acvariu e minunat, chestiunea e cum ajungem în el? Bunătatea e ca o groapă. Crește dacă ei din ea. Cine o enervează oare pe privighetoare de cântă atât de frumos? Chiar compromis de Iuda, sărutul rămâne o punte. A fi optimist presupune să aștepți încă întoarcerea Titanicului din prima lui cursă. Marile orașe și-au golit cerul de mistere. Alegeți-vă idoli
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
lângă el. Când popa, în glasul lui nazal dar creștinesc, ajunse la pasagiul <Avraaam care a născut pe Iaaacooov, carele a născut pe Isaaac...> deodată lumânărica se stinsese și sfinția sa nu mai putea continua cu cetania din ceaslov. Grăbit și enervat și destul de necăjit, sfinția sa a strigat repede către dascăl: <Dascăle, aprinde repede un chibrit ca să văd pe care... a mai născut și Isac!>” Am râs cum numai de snoavele lui Creangă poți râde, dar o nouă întrebare îmi dădea ghes
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
un vin veritabil, așa că îți dau bacșișul înainte și acum te rog să-mi spui cinstit ce-mi recomanzi? -Alt restaurant!” „ Ascultă, tovarășe ospătar, urlă un client, asta numești dumneata vin de Târnave? -Categoric: de la prima sorbitură v-ați și enervat!” „ Ați achitat vinul, dar chelnerul? -N-am consumat așa ceva.” „Doriți un vin de 18 sau de 30 de lei litrul? Care-i diferența? 12 lei!” „Un vechi lup de mare către chelner: Ce vrea să fie zeama asta? Vin, domnule! Fir-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mai înfierbântate. Își lipea gura senzuală de buzele ei strânse, trecea la sâni pasional, se antrenase în mod deliberat și parcă încerca s-o facă să uite răutățile ce le înfăptuise; bărbatului îi creștea zbuciumul în valuri desfășurate și îl enerva pasivitatea ei însă știa că nu putea fi altfel. Femeia nu reacționă în alt mod; întoarse capul și închise ochii... nu vroia să-l mai vadă. Plângea fără lacrimi în interiorul ei, nemișcată psihic, ca o păpușă moartă, fără viitor iar
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
descurca și atunci nu-i punea nimic în catalog, dar dacă se încurca vreodată îi punea 4. Băieților le mai trăgea un 7 sau 8 să nu spună careva ceva dacă s-ar fi uitat în catalog. Pe el îl enerva că pentru Neacșu toți băieții erau incapabili în rezolvarea problemelor, iar fetele imediat găseau soluția pe care tot el le-o sugera, anunțându-i de fiecare dată nota pe care o stabilea . Se uita triumfător la ei, neputincioșii... iar la
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
a venit momentul să glumească pe seama noului ,,intrus,, mai mic; el noul boboc putea fi ținta ironiilor celorlalți care nu-i știau istoria și îl considerau novice în viața de student, iar el, proaspătul boboc, a început să pună întrebări, enervat de unul mai insistent, care vroia să-și arate superioritatea că e mai mare și-l sâcâia cu această problemă : - Dar ce sunt alea cursuri ? primește lămuriri însă nu a fost mulțumit, - De ce un curs ține două ore ? iar primește
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
să-ți spună "uite, ți-l prezint pe tata", și tu să spui "salut n-am făcut armata împreună cumva?" La asta mă gândeam când răscoleam prin poze. Dorința sexuală devenise și mai puternică. Ea părea puțin nervoasă. Și se enerva că nu găsea poza aia care ar fi lămurit problema noastră. Într-un târziu a găsit-o. Mi-a întins-o cu mâna tremurândă. Era tristă. Pentru o secundă m-am gândit că a găsit poza cu mine și că
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
fi dus să doarmă și-n gară ca să fi eu. Era groasă și cu păr. Nu aveam unde să mă duc cu Valeria și a doua zi plecam să imortalizez viața lui Brașov și a lui Cătălin Geograful, care mă enervau deja, deși nici nu apucasem să-i cunosc încă. Am stat până pe la 3 în fața căminului din strada Frumoasă. Înainte de asta fusesem la Carul cu Bere, unde ne-am pipăit pe sub masă și ne-am sărutat peste, până ne-a
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
o conduci tu la întîlnirea cu Ăla, numai să știi că se întoarce la tine. Sîntem cartofi prăjiți. Mă scuzi că i-am băgat și pe alții în oala asta, dar m-aș fi simțit singur, cartof prăjit. M-an enervat prea tare. Și acum, după atâția ani, mă întreb cum de mi s-a putut pune ceața pe ochi în halul ăla. Așa că nu-ți mai povestesc nimic despre Monica sau Moni cum îi zicea soră-sa. Într-un târziu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
să o fac să citească tot ce mi-a plăcut mie, tot ce mi s-a recomandat și mie de către cei care au avut ceva de spus în formarea mea. Mă uimea ușurința cu care prindea totul când trudea, mă enerva superficialitatea ei care trata subiectele pe care nu avea chef să le aprofundeze și mă uluia cu câtă nonșalanță inventa finaluri de cărți abia începute, dar necitite și care, culmea, nu erau departe deloc de povestea reală. Cu aceeași ușurință
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
la recuperări, care s-ar fi întins la mai mult de trei fucking luni. Îl mai las puțin și după aia îi spun că a fost o glumă. M-am răzgândit, e dreptul meu. Așa am să-i spun. Mă enerva că se uita, robotind, din când în când, la mine, ca și cum ar fi stiut că mă voi răzgândi. Termina câte o etapă, cum ar fi alimentarea motorului de tranzit portuar, sau întinderea trotelor, dupa care, iși punea mâinile în șolduri
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
puntea, semn că trebuia să mă hotărăsc. Nu puteam să capitulez acum. Tot jocul meu s-ar fi dus de râpă. Dar asta era, eram înfrînt de cineva pe care n-o să-l mai văd niciodată în viața mea. Mă enerva deja jocul ăsta fără cuvinte. Știu și că a decis plecarea mai repede doar de dragul jocului și mai știu că nu făcuseră toată aprovizionarea, asta de la Vero care îmi povestise de cu seară, când încercam să-i bag mai mult
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
de pe lista fericiților adevărați. Spun adevărați, pentru că mai există și falșii fericiți, ăia care cred că sânt fericiți, care își inventează fericirea și încep să creadă în ea, deși ei sânt fericiți doar așa, de formă, mai mult ca să-i enerveze pe ceilalți cu fericirea lor. Atât de tare își prezintă fericirea asta falsă, încît încep și ei să creadă în ea. Ca mitomanii. Începe să-mi pară rău că nu am dat drumul la televizor, că poate totuși ne-am
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
perne, pantofi, ceașca de cafea, cam tot ce-i venea la îndemînă, cât despre cuvinte, nu poate pixul să scrie și hârtia să le suporte (poate citite după 12 noaptea cu pătrățel roșu). Când a ajuns la viol, m-am enervat. "Stai puțin, zic eu (adică el), că și tu m-ai mințit, mi-ai zis că ești iubita lui (adică a mea) și nu erai? Așa că am zis și eu că sânt el (adică eu), chiar dacă nu sânt eu (adică
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]