2,988 matches
-
de picturi. Tabloul reprezintă o alegorie a "Allegoria dell'Inclinazione ", "Alegoria înclinației (talent natural)", prezentată sub forma unei femei tinere nud care ține o busolă. Se crede că subiectul seamănă cu Artemisia. Într-adevăr, în mai multe dintre picturile sale, eroinele energice ale Artemisiei seamănă cu autoportretele sale. Printre tablourile notabile din această perioadă se numără "La conversione della Maddalena" (Convertirea Magdalenei), auto portret, cântăreață la lăută (acum se află în colecția Ateneului Wadsworth, Muzeul de Arta) și "Giuditta con la
Artemisia Gentileschi () [Corola-website/Science/313614_a_314943]
-
ei sfidător și puternic s-a relaxat. Ea a pictat tablouri mai puțin intense; de exemplu, a doua versiune a ei Suzanna și bătrânii (1622). Aprecierea artei sale a fost redusă la portrete și la abilitatea ei de a picta eroine biblice. Nu a primit nici unul din comisoanele lucrative pentru catapetesme. Documentația insuficientă, îngreunează aflarea mai multor detalii despre viața Artemisiei în această perioadă. Este cert că, între 1627 și cel târziu în 1630, s-a mutat la Veneția, probabil, în
Artemisia Gentileschi () [Corola-website/Science/313614_a_314943]
-
datorită accelerării vârstei sale. În misiunile sale, Old Snake este asistat de Roy Campbell, fostul său comandant; Otacon, coechipierul sau încă de pe vremea primului Metal Gear Solid; Naomi Hunter, femeia de stiință ce i-a injectat virusul FOXDIE; Meryl Silverburgh, eroina jocului Metal Gear Solid, acum lideră echipajului Rât Patrol 01, o unitate militară trimisă pentru a investiga activitățile PMC; Mei Ling, fostul analist a lui Snake, acum căpitanul USS Missouri (BB-63); Raiden, protagonistul Metal Gear Solid 2: Sons of Liberty
Metal Gear Solid 4 () [Corola-website/Science/313312_a_314641]
-
La Mère") au fost caricaturile celor doi adversari reali ai lui Beaumarchais, Goëzman și Bergasse. Pajul Chérubin ("Le Mariage") seamănă cu tânărul Beaumarchais, care medita la sinucidere când a aflat că iubita lui urma să se căsătorească cu altul. Suzanne, eroina din "Le Mariage" și "La Mère", a avut ca sursă de inspirație cea de-a treia soție a lui Beaumarchais, Marie-Thérèse de Willer-Mawlaz. Între timp, câteva dintre monologurile contelui reflectă remușcările dramaturgului pentru numeroasele lui experiențe sexuale. "Le Barbier" a
Pierre Beaumarchais () [Corola-website/Science/314924_a_316253]
-
de iubire dintre Bella și vampirul Edward Cullen și este narată în principal din punctul de vedere al Bellei. Epilogul romanului "Eclipsa" și un volum din cartea "Răsărit" sunt narate din perspectiva lui Jacob Black, cel mai bun prieten al eroinei. Autoarea a intenționat să lanseze și "Midnight Sun", care ar fi fost o repovestire a întâmplărilor din "Amurg" din perspectiva lui Edward Cullen, însă ideea a fost, cel puțin pentru moment, abandonată din cauza apariției ilegale pe net a douăsprezece capitole
Seria Amurg () [Corola-website/Science/314955_a_316284]
-
a lungul seriei, cele trei interese (de dragoste) ale lui April au fost Sabre Rider (unilateral din partea ei), Jesse Blue (unilateral din partea lui), si Fireball (eventual reciprocă pe ambele parți). Este un capriciu interesant al versiunii americane seria în care eroina nu sfârșește cu eroul principal Saber Rider (Fireball / Hikari a fost eroul în versiunea japoneză originală.). În versiunea japoneză, April este cunoscută sub numele de Marian Louvre și ea este de naționalitate franceză, motiv pentru care ea poartă uniformă tricolorul
Saber Rider și Șerifii Stelari () [Corola-website/Science/317885_a_319214]
-
o recenzie pozitivă. Astfel, editorul Nick Levine declară: „«I did it again, I got it all wrong, but it felt șo right» (ro: «Am facut-o din nou, am înțeles totul greșit, dar m-am simțit atât de bine») cântă eroina noastră libidinoasa — înainte de a admite faptul că în noaptea următoare s-a întors pentru a obține mai mult. Între timp, The Neptunes, stabilesc o producție contemporană complexă care cuprinde beat-uri de parada, sunete săltărețe de sintetizator și un vers
Did It Again (cântec de Shakira) () [Corola-website/Science/317864_a_319193]
-
caracteristici sunt întâlnite și pe înregistrarea „Unfaithful”, predecesorul lui „We Ride”, aflat pe același album și compus de aceeasi echipa de producție. Versurile posedă un caracter romantic, având ca temă centrală promisiunile neîmplinite pe care i le face persoana iubită eroinei în cauză. Majoritatea criticilor muzicali ce au evaluat albumul "A Girl Like Me" au ocolit înregistrarea „We Ride”, însă cei ce au abordat-o s-au declarat încântați de compoziție. În recenzia realizată materialului cu numărul doi din cariera Rihannei
We Ride () [Corola-website/Science/317890_a_319219]
-
de C. S. Lewis sau chiar în călătoria dincolo de reflecție în cele două lucrări principale ale lui Lewis Carroll. Sau această realitate unică o poate invada pe cea a noastră, de exemplu în "„The Blazing World”" de Margaret Cavendish unde eroina trimite submarine și "„oameni pasăre”" înarmați cu "„pietre de foc”" prin intermediul portalului din Lumea lor de Flăcări pe Pământ pentru a face ravagii în rândul dușmanilor Angliei. În dark fantasy sau horror, lumea paralelă este adesea o ascunzătoare pentru lucruri
Univers paralel (ficțiune) () [Corola-website/Science/322928_a_324257]
-
singura lucrare de ficțiune utopică cunoscută scrisă de către o femeie din secolul al XVII-lea, precum și unul dintre primele exemple a ceea ce numim astăzi science-fiction- deși este, de asemenea, o poveste de dragoste, o poveste de aventură, și chiar autobiografie”. Eroina lucrării trimite submarine și "„oameni pasăre”" înarmați cu "„pietre de foc”" prin intermediul portalului din Lumea lor de Flăcări pe Pământ pentru a face ravagii în rândul dușmanilor Angliei.
The Blazing World () [Corola-website/Science/323975_a_325304]
-
cea rea din Est când a căzut cu casa peste ea. Încurajați de Glinda, timizi, piticii ies afară și celebrează decesul Vrăjitoarei din Est în timp ce cântau "Ding-Dong! The Witch is Dead" ("vrăjitoarea a murit") și au declarat-o pe Dorothy eroina lor națională. Vrăjitoarea cea rea din Vest (acest rol este interpretat tot de Margaret Hamilton) își face apariția pentru a revendica puternicii pantofi de rubin. Glinda transferă printr-o pasă magică pantofii de rubin din picioarele vrăjitoarei moarte în picioarele
Vrăjitorul din Oz (film din 1939) () [Corola-website/Science/315912_a_317241]
-
pe Toto și spunând "There's no place like home" (Nicăieri nu-i ca acasă). În cea mai mare parte, filmul respectă firul narațiunii din carte. Numeroase detalii au fost schimbate sau omise, în timp ce multe pericolele cu care se întâlnește eroina povestirii nu sunt menționate în film. Pentru a se profita optic de noul proces tehnicolor, pantofii de argint ai personajului au fost înlocuiți în film de pantofi de rubin. Din cauza timpului de realizare redus, un număr de scene și figuri
Vrăjitorul din Oz (film din 1939) () [Corola-website/Science/315912_a_317241]
-
-lea și începutul secolului al XX-lea. Romanul este structurat în 21 de capitole, purtând titluri semnificative pentru conținutul acestora: Sărăcuții mamei, Maica Aegidia, Furtuna cea mare, Ispita etc. Opera se constituie prin îmbinarea dintre romanul Marei, care urmărește destinul eroinei și romanul iubirii, care ilustrează formarea și consolidarea cuplului eroic Persida - Națl. Relatarea acțiunii se face din perspectiva auctorială, adică narațiunea este la persoana a III-a, autorul fiind omniscient și omniprezent. Romanul are și o certă valoare etnografică, prin
Mara (roman) () [Corola-website/Science/315960_a_317289]
-
Maria și Anastasia li se spunea "Mica pereche". Potrivit unei însemnări într-un jurnal din 29 mai 1897 a unui văr îndepărtat al tatălui ei, Marele Duce Constantin Constantinovici al Rusiei, Marea Ducesă a primit numele "Tatiana" ca omagiu al eroinei lui Pușkin din romanul în versuri "Eugene Onegin". Tatălui ei i-a plăcut ideea de a avea fiice cu numele Olga sau Tatiana, ca surorile din faimosul poem. La fel ca cele două surori mai mici, cele două surori mari
Marea Ducesă Tatiana Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315994_a_317323]
-
și Will Smith. Filmul a rulat în România începând cu 26 decembrie 2014, concomitent cu premiera din Republica Moldova, iar în Statele Unite de la 19 decembrie, filmul având și o tematică propice Crăciunului. Distribuția îi aduce laolaltă pe Quvenzhané Wallis în rolul eroinei principale și pe Jamie Foxx, ce îl interpretează pe Will Stacks, o formă mai recentă a personajului Daddy Warbucks. Este o adaptare a arhicunoscutului musical "Annie", care la rândul său a fost o reproducere fidelă a benzilor desenate "Micuța Orfană
Annie (film) () [Corola-website/Science/332994_a_334323]
-
și conflictele în interiorul colectivelor muncitorești; subiecte istorice relevante, inclusiv internaționale, legate de mișcările muncitorești din Spania și alte țari; mai rar, opere clasice modificate cu mesaje revoluționare. Structura era de multe ori bazată pe binomul protagonist-antagonist, în care eroului sau eroinei, muncitor-revoluționar li se opunea patronul, polițistul sau spărgătorul de grevă. În multe cazuri, personajul principal murea pe parcursul piesei, și alt muncitor prelua lupta, tocmai pentru a accentua dimensiunea colectivă a mișcărilor de rezistență. Un aspect foarte important era finalul deschis
Teatru muncitoresc anarhist în America Latină. Atelierele de teatru auto-organizate din Argentina () [Corola-website/Science/296105_a_297434]
-
alunga pe reacționarii care înconjuraseră palatul unde se află, captiv, guvernul revoluționar. </p> Construită pe trei planuri, unul îndepărtat, în care vedem palatul, altul intermediar, unde îi regăsim pe bărbații participanți la revoluție, și unul principal în care se află eroina scenei, lucrarea accentuează prin mijloace compoziționale rolul central jucat de Ana Ipătescu. Organizarea spațiului pictural, care presupune situarea personajului principal ”în fața” sau ”în fruntea” grupului (pentru a fi coerent cu narațiunea istorico-legendară conform căreia Ana Ipătescu a condus mulțimea), într-
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
înălțime, face imposibilă, pe de o parte, sustragerea privitorului din acțiune (privirea e constrânsa, nu are opțiuni, nu i se oferă nici o posibilitate de evadare), iar pe de altă parte, postulează incontestabilul narațiunii conform căreia Ana Ipătescu a fost o eroina a revoluției. Fixat prin mijloacele perspectivei înguste și ale construcției spațiului în profunzime, aflat paradoxal și în imediata apropiere, frontală, de personajul central, dar și în postura în care nu poate decât să o ”urmeze” pe conducătoarea mișcării (prezenta rotii
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
al imaginii accentuează această urgență, sugerând apăsat că nu poți înainta decât dacă intri și mai mult în mulțime), privitorul este infuzat de energia tensionată a momentului și incitat la o participare activă. În acord cu organizarea spațială, nici gestica eroinei nu se desfasoara, generoasă, pe orizontală. Îndemnul pe care Ana îl adresează mulțimii, despre existența căruia știm din cuplarea imaginii cu narațiunea istorică (și nu neapărat din interpretarea expresiei faciale), este prezent și transmis prin postura oblica a corpului și
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
semnată de Ciucurencu în 1949 se înscrie, nu doar tematic, ci și prin realizare, în cadrul de curand trasat al rețetei realist socialiste. Tematic, pentru că ilustrează un episod istoric din ”lupta de eliberare a poporului” și aduce în primplan figură unei eroine emblematice, și prin realizare, pentru că rămâne tranșant și puternic în transmiterea unui mesaj clar. Cu doi ani înainte ca Alexandru Ciucurencu să prezinte lucrarea care face obiectul acestui eseu, mai exact în septembrie 1947, Scânteia publicase o broșură numită ”Decadenta
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
posibilă nuanțarea perspectivei maniheiste atât de la îndemână când vine vorba despre interpretarea fenomenului realismului socialist. Contextul în care a fost creată și receptata Ana Ipătescu Iconografia realist socialistă românească din deceniul al șaselea este populată cu nenumărate reprezentări ale unor eroine mai mult sau mai putin legendare, cu roluri în episoade istorice din trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat. În revistă Femeia, apare, de-a lungul anului 1949, o serie de texte dedicate câte unei figuri de eroina revoluționară. Sub formă
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
reprezentări ale unor eroine mai mult sau mai putin legendare, cu roluri în episoade istorice din trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat. În revistă Femeia, apare, de-a lungul anului 1949, o serie de texte dedicate câte unei figuri de eroina revoluționară. Sub formă de reconstituire literaturizata a momentului din 19 iunie 1848,, în numărul 5 /1949 al revistei, regăsim o proza dedicată chiar Anei Ipătescu, intitulată ” O femeie în revoluția de la 1848” și semnată Ada Bârseanu 1.</p> În plus
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
neînfrânt. Energia ei impetuoasa, elanul ei, izvorăsc din conștiința legăturii cu masele. Gura ei întredeschisa pronunța desigur cuvinte de îndemn, care au un efect imediat în sufletul celor care o înconjura. Figurile acestora, pline de vitalitate, ca și cea a eroinei, de altminteri, sunt admirabil desenate, „pe caracter” cum ar fi spus Ressu. Pe fețele lor aspre, muncite, în ochii lor ce strălucesc cu pasiune, tăbăcarii exprimă adeziunea lor completă, sigură de victorie, la îndemnul femeii din mijlocul lor. Această, convinsă
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
atât de înalt, iar audiență era deranjată de aparenta contradicție prezenta într-o personificare alegorica realistă. (Spector, 38) Diverși cercetători (Hobsbawm, Clark apud Brown, 246) susțin că Delacroix ar fi avut-o drept model pe Mărie Deschamps, o tânără muncitoare, eroina a Revoluției din iulie. Acest lucru ar fi contrazis, într-adevăr, specificul reprezentărilor alegorice ale epocii, care se regăsea tocmai în idealizarea reprezentării alegorice feminine, în ștergerea trăsăturilor identificabile. Inovația lui Delacroix a constat însă tocmai în tensiunea dintre universalul
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
este prezent atât în cazul lucrării lui Rosenthal, cât și în cel al tabloului semnat de Ciucurencu. </p> Fără să agreeze alegoria, pe care o consideră ”structural aparținătoare artei decadente burgheze” (Bogdan, X), realismul socialist exalta totuși exemplaritatea eroilor și eroinelor din revoluții, lucru vizibil de altfel în iconografia vremii. Și cum se traduce această exemplaritate în imagini dacă nu tocmai prin tensiunea dintre universalul semnificației și realismul reprezentării?<spân lang="ro-RO"> Deși s-a vrut anti-alegorică, ea s-a constituit
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]