2,882 matches
-
inspira multă lume în scrierea acestora: de la seniori la clerici, neuitând magistrații, preoții sau vânzătorii, toți își încearcă norocul în scrierea fabulelor. Iezuitul Desbillons, profesor, va scrie 560 de fabule. Un anume Boisard publică o culegere ce cuprinde 1001 fabule. Fabula intră în cartea recordurilor. Chiar și Napoleon Bonaparte, viitorul împărat, va compune una, primită destul de bine la vremea ei. Toți acești autori au căzut într-o justă uitare. Un singure nume a supraviețuit în mod durabil alături de cel al lui
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
la vremea ei. Toți acești autori au căzut într-o justă uitare. Un singure nume a supraviețuit în mod durabil alături de cel al lui La Fontaine, și acesta este Jean-Pierre Claris, cavaler de Florian (1755-1794). Culegerea sa numără 100 de fabule. Acestea sunt orientate fie către o morală politică, fie către o morală particulară. Acesta se inspiră uneori din englezul John Gay sau din spaniolul Iriarte. În secolul al XIX-lea, fabula nu va mai fi practicată. Totuși, în Rusia Ivan
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
cavaler de Florian (1755-1794). Culegerea sa numără 100 de fabule. Acestea sunt orientate fie către o morală politică, fie către o morală particulară. Acesta se inspiră uneori din englezul John Gay sau din spaniolul Iriarte. În secolul al XIX-lea, fabula nu va mai fi practicată. Totuși, în Rusia Ivan Andreievici Krilov are un talent înnăscut în scrierea acestui fel de povestire. Cuvântul fabulă provine din lat. "fabula" cu sensul de "povestire". În sens larg, termenul denumește "nucleul faptelor din care
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
în versuri sau în proză în care sunt povestite diferite întâmplări puse pe seama animalelor, a păsărilor, a plantelor sau ale unor obiecte personificate. Acestea sunt imaginate în situații omenești, iar faptele narate constituie o alegorie. Fiind o operă epică, în fabulă, sentimentele și atitudinea scriitorului sunt exprimate indirect, prin intermediul acțiunii și al personajelor.Ca orice fabulă se întâlnește o primă parte narativă alegorică, în care sunt relatate întâmplările, dar, narațiunii, ca mod de expunere predominant, i se adaugă și dialogul, care
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
păsărilor, a plantelor sau ale unor obiecte personificate. Acestea sunt imaginate în situații omenești, iar faptele narate constituie o alegorie. Fiind o operă epică, în fabulă, sentimentele și atitudinea scriitorului sunt exprimate indirect, prin intermediul acțiunii și al personajelor.Ca orice fabulă se întâlnește o primă parte narativă alegorică, în care sunt relatate întâmplările, dar, narațiunii, ca mod de expunere predominant, i se adaugă și dialogul, care imprimă o anumită vioiciune și naturalețe întregii acțiuni. Totodată, acest mod de expunere, precum și unele
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
se adaugă și dialogul, care imprimă o anumită vioiciune și naturalețe întregii acțiuni. Totodată, acest mod de expunere, precum și unele scurte secvențe descriptive au menirea de a evidenția trăsăturile specifice ale personajelor. Acest fapt - reliefarea însușirilor personajelor - este esențial în fabulă, întrucât autorul își propune să critice anumite defecte omenești întruchipate de personaje. Astfel, se realizează și o altă trăsătură a fabulei - caracterul ei satiric și moralizator - căci scriitorii urmăresc ca, printr-o atitudine critică, să îndrepte anumite trăsături de caracter
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
secvențe descriptive au menirea de a evidenția trăsăturile specifice ale personajelor. Acest fapt - reliefarea însușirilor personajelor - este esențial în fabulă, întrucât autorul își propune să critice anumite defecte omenești întruchipate de personaje. Astfel, se realizează și o altă trăsătură a fabulei - caracterul ei satiric și moralizator - căci scriitorii urmăresc ca, printr-o atitudine critică, să îndrepte anumite trăsături de caracter negative, să transmită unele învățăminte. Așa se explică faptul că fabula conține și o a doua parte, mult mai redusă decât
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
de personaje. Astfel, se realizează și o altă trăsătură a fabulei - caracterul ei satiric și moralizator - căci scriitorii urmăresc ca, printr-o atitudine critică, să îndrepte anumite trăsături de caracter negative, să transmită unele învățăminte. Așa se explică faptul că fabula conține și o a doua parte, mult mai redusă decât cea narativă, numită morală, care este așezată, de obicei, la sfârșit și conține o concluzie formulată concis și clar. Uneori, morala poate lipsi din fabulă, dar în această situație, ea
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
Așa se explică faptul că fabula conține și o a doua parte, mult mai redusă decât cea narativă, numită morală, care este așezată, de obicei, la sfârșit și conține o concluzie formulată concis și clar. Uneori, morala poate lipsi din fabulă, dar în această situație, ea se desprinde cu ușurință din narațiune. Cele două părți ale fabulei - narațiunea alegorică și morală - se află într-o strânsă legătură, căci morala, pe care se pune accentul, este o concluzie a întregului discurs, iar
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
cea narativă, numită morală, care este așezată, de obicei, la sfârșit și conține o concluzie formulată concis și clar. Uneori, morala poate lipsi din fabulă, dar în această situație, ea se desprinde cu ușurință din narațiune. Cele două părți ale fabulei - narațiunea alegorică și morală - se află într-o strânsă legătură, căci morala, pe care se pune accentul, este o concluzie a întregului discurs, iar narațiunea este veșmântul care o pune în relief. Claritatea moralei depinde, în foarte mare măsură, de
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
discurs, iar narațiunea este veșmântul care o pune în relief. Claritatea moralei depinde, în foarte mare măsură, de claritatea firului epic, de măiestria cu care autorul știe să întruchipeze prin personajele sale anumite tipuri umane. Animalele, păsările, plantele, obiectele din fabulă (într-un cuvânt - personajele fabulei) reprezintă o anumită trăsătură de caracter în deplină concordanță cu concepția pe care fabulistul o are despre fiecare dintre ele. Astfel, trăsătura reprezentată de iepure este teama, cea prezentată de vulpe este șiretenia; lupul este
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
care o pune în relief. Claritatea moralei depinde, în foarte mare măsură, de claritatea firului epic, de măiestria cu care autorul știe să întruchipeze prin personajele sale anumite tipuri umane. Animalele, păsările, plantele, obiectele din fabulă (într-un cuvânt - personajele fabulei) reprezintă o anumită trăsătură de caracter în deplină concordanță cu concepția pe care fabulistul o are despre fiecare dintre ele. Astfel, trăsătura reprezentată de iepure este teama, cea prezentată de vulpe este șiretenia; lupul este lacom, leul este puternic și
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
Astfel, trăsătura reprezentată de iepure este teama, cea prezentată de vulpe este șiretenia; lupul este lacom, leul este puternic și abuziv, la fel ca elefantul, boul este prostănac, dar și arogant etc. Din cele arătate anterior, se poate conchide că fabula este o operă epică în versuri sau în proză, în care sunt povestite întâmplări puse pe seama animalelor, a păsărilor, a plantelor, a obiectelor și care are caracter satiric și moralizator, criticând anumite defecte omenești. Categoria estetică utilizată în fabulă este
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
că fabula este o operă epică în versuri sau în proză, în care sunt povestite întâmplări puse pe seama animalelor, a păsărilor, a plantelor, a obiectelor și care are caracter satiric și moralizator, criticând anumite defecte omenești. Categoria estetică utilizată în fabulă este comicul, care se întâlnește într-o diversitate de forme - umor, satiră, ironie - având ca scop provocarea bunei dispoziții și a hazului, dar și o atitudine critică față de cei doi ipocriți, lacomi, proști, infatuați etc. În ceea ce privește versificația, fabula nu respectă
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
utilizată în fabulă este comicul, care se întâlnește într-o diversitate de forme - umor, satiră, ironie - având ca scop provocarea bunei dispoziții și a hazului, dar și o atitudine critică față de cei doi ipocriți, lacomi, proști, infatuați etc. În ceea ce privește versificația, fabula nu respectă regulile stricte ale poeziei clasice, luându-și o mare libertate referitor la ritm, rimă, măsură, strofe, narațiunea fiind, de cele mai multe ori, continuă. Ca specie literară, fabula s-a dezvoltat în Orient încă din secolul al VII-lea î.Hr.
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
atitudine critică față de cei doi ipocriți, lacomi, proști, infatuați etc. În ceea ce privește versificația, fabula nu respectă regulile stricte ale poeziei clasice, luându-și o mare libertate referitor la ritm, rimă, măsură, strofe, narațiunea fiind, de cele mai multe ori, continuă. Ca specie literară, fabula s-a dezvoltat în Orient încă din secolul al VII-lea î.Hr. și a fost pusă în circulație de culegerile indiene "Panciatantra" și Hiptopadesa compuse în sanscrită de Bidpay și traduse în arabă, dar creatorul ei este considerat grecul Esop
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
a fost pusă în circulație de culegerile indiene "Panciatantra" și Hiptopadesa compuse în sanscrită de Bidpay și traduse în arabă, dar creatorul ei este considerat grecul Esop (care, se zice,a fost un sclav eliberat pentru vorbele sale de duh). Fabula clasică are o structură dualistă. Începând cu titlul găsim în ea o opoziție între două personaje ale căror poziții subiective sunt dezaxate, unul se situeză pe o poziție superioară și îl domină pe cel inferior. Grație unui eveniment narativ neprevăzut
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
se situeză pe o poziție superioară și îl domină pe cel inferior. Grație unui eveniment narativ neprevăzut poziția celor două personaje se va răsturna. Această schemă a fost definită de C. Vandendorpe drept „o dublă inversare” (Să învățăm să citim fabulele, Montréal, 1989). Această schemă, care se întâlnește în zeci de fabule, blochează situația de comprehensiune și eliberează o morală extrem de clară. Hegel spunea că fabula „este ca o enigmă care va fi întotdeauna acompaniată de soluția sa”. (Estetica, II). Colecție
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
inferior. Grație unui eveniment narativ neprevăzut poziția celor două personaje se va răsturna. Această schemă a fost definită de C. Vandendorpe drept „o dublă inversare” (Să învățăm să citim fabulele, Montréal, 1989). Această schemă, care se întâlnește în zeci de fabule, blochează situația de comprehensiune și eliberează o morală extrem de clară. Hegel spunea că fabula „este ca o enigmă care va fi întotdeauna acompaniată de soluția sa”. (Estetica, II). Colecție de fabule
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
schemă a fost definită de C. Vandendorpe drept „o dublă inversare” (Să învățăm să citim fabulele, Montréal, 1989). Această schemă, care se întâlnește în zeci de fabule, blochează situația de comprehensiune și eliberează o morală extrem de clară. Hegel spunea că fabula „este ca o enigmă care va fi întotdeauna acompaniată de soluția sa”. (Estetica, II). Colecție de fabule
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
1989). Această schemă, care se întâlnește în zeci de fabule, blochează situația de comprehensiune și eliberează o morală extrem de clară. Hegel spunea că fabula „este ca o enigmă care va fi întotdeauna acompaniată de soluția sa”. (Estetica, II). Colecție de fabule
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
la acțiuni de caritate. Basmele populare malteze includ diverse povești despre creaturi misterioase și evenimente supranaturale. Cele mai cuprinzătoare culegeri de astfel de povești au fost realizate de savantul (și pionierul arheologiei malteze) în opera sa de căpătâi ""Ħrejjef Missirijietna"" („Fabule de la strămoșii noștri”). Această colecție de materiale a inspirat pe cercetătorii și cadrele universitare de mai târziu să culeagă povești, fabule și legende din tot arhipelagul. Opera lui Magri a inspirat și o serie de cărți de benzi desenate (lansate
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
astfel de povești au fost realizate de savantul (și pionierul arheologiei malteze) în opera sa de căpătâi ""Ħrejjef Missirijietna"" („Fabule de la strămoșii noștri”). Această colecție de materiale a inspirat pe cercetătorii și cadrele universitare de mai târziu să culeagă povești, fabule și legende din tot arhipelagul. Opera lui Magri a inspirat și o serie de cărți de benzi desenate (lansate de Klabb Kotba Maltin în 1984): titluri ca "Bin e-Sultan Jiźźewweġ x-Xebba tat-Tronġiet Mewwija" și "Ir-Rjieħ". Multe dintre aceste povești
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
mai întâi meditații romantice, sub influența lui Lamartine. Tonul este extraordinar de fantastic și umoristic. Cea mai reușită este "" (făcuse o călătorie în Oltenia, cu prietenul Ion Ghica). E ultimul fabulist autentic din literatura română, lăsându-ne vreo 40 de fabule, în care adevărul e mascat, din cauza cenzurii autorităților (, , , , ș.a.). Lui Alexandrescu îi revine meritul de a fi consacrat în literatura română ca specii literare autonome epistola, meditația și satira. A tradus din Lamartine și Byron.
Grigore Alexandrescu () [Corola-website/Science/297553_a_298882]
-
o influență puternică asupra dezvoltării școlii Rinzai a fost Hakuin (1686-1769). Și-a petrecut majoritatea timpului călătorind pentru a propaga practica zen. Pentru țărani a inventat o metodă simplificată de practicare care lăsa o oarecare libertate și folosirii rugăciunilor, a fabulelor moraliste, și invocațiilor din sutre. Însă pentru samurai și călugări avea o metodă mai strictă de meditație care includea șezutul pe călcâie ("zazen") și studiul enigmelor "kōan".
Școala Rinzai () [Corola-website/Science/317099_a_318428]