3,497 matches
-
cu înțelegere și nostalgie, chiar dacă exigențele unor profesori ne înrobeau, ori tocmai cu acesti dascăli ne mândrim în lume, căci ei și rigorile impuse ne-au făcut oameni. Profesorii de atunci par figuri enigmatice, în special acei iluștri dascăli de faima, pe care i-am iubit și respectat, însă acum toți parcă sunt din altă era, din alte vremi... Ceva nevăzut ne leagă de școală, care acum este așezată în inimile noastre sus, pe înălțimi greu de ajuns față de altele similare
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93264]
-
părinții săi plecaseră din Rusia în momentul revoluției, avea o bună cunoaștere a literaturii europene și chiar a Estului european. Sper că este un text care va incita și va stimula lectorul român. Tot într-un interviu declarați că, în ciuda faimei dumneavoastră internaționale dobândite după plecarea din țară, v-ați considerat și vă considerați un autor român. Ați mai adăugat însă atunci o nuanță, că v-ați putea prezenta și ca autor american de origine română, și poate că într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
o exercită în toate direcțiile". Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, pp. 31-32. 246 Hayek face o demarcație clară între individualism și egoism:,,Civilizația industrială este mai presus de orice o civilizație individualistă. Individualismul are astăzi o faimă proastă și termenul a ajuns să fie asociat cu egocentrismul și egoismul. Individualismul pe care-l opunem însă socialismului și tuturor celorlalte forme de colectivism nu are neapărat legătură cu egoismul". Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997, p. 27
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Tot C. Rogozanu, în același articol, intitulat Intelectualul și ispitele mediatice, nu scapă prilejul să-i administreze o lecție de filosofia culturii lui Andrei Pleșu, care, ca și Gabriel Liiceanu, îi enervează și îi obsedează în momentul de față, cu faima lui, pe mai mulți tineri publiciști, nemulțumiți, probabil, că nu ajung și ei mai repede celebri. Unul dintre reproșurile făcute lui Andrei Pleșu se referă la folosirea unui "Ťnoiť insuportabil de abstract" în textele în care definește stilul de viață
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12551_a_13876]
-
sky în plin avânt de coborâre: E omul nou al lui Nichifor Crainic/ Vitezei lui amețitoare/ E mică chiar și Piatra mare../ E omul nou! Războinic, el lovește/ Distruge tot în calea sa,/ Cuier și ladă și podea... Avea o faimă de haiduc. Altui coleg, Valentin Stroescu, mare pokerist, îi scrisesem pe tabla, cu el alături, arătând încruntat versurile: E moș Tarzan zis. - are un ful/ intrat deodată servit gras cu porecle/ în viață merge sigur cu-o chintă hazardată/ Persată
12 septembrie 1942 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12538_a_13863]
-
care au camuflat atîta vreme, pînă au devenit componentă majoră a imaginii noastre despre noi înșine, un fond de cruzime și de sălbăticie fără egal. Sau, doamne ferește, am trecut cu mai multă discreție peste acest eveniment oribil pentru că enorma faimă a fratelui Roger ne-a împiedicat să luăm explicit apărarea Luminiței Solcanu. Oricum, asasinatul de la Taizé, în ceea ce mă privește, a adus multe clarificări. Deși nu am avut niciodată probleme că sînt român, n-am fost nici revoltat și nici
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
dând de acest text scris, curios, de mine, într-un acces de furie autocritică, probabil: Cum dracu’, dintr-un leneș ca mine și dintr-un păcătos și superficial, dar mai ales leneș, să iasă în România un romancier cu atâta faimă?... Leneșul meu dulce, zise D., turcul meu cald... (nedatată)
Creionul de argint by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13688_a_15013]
-
mare măsură, simboluri ale reușitei și pozițiilor sus-puse în societate. Căci oamenii în mijlocul cărora trăim au în marea lor majoritate două pasiuni și două țeluri supreme: banul și puterea, ceea ce constituie de fapt, unul și același lucru, adică putere. Și faima, și locurile din față, și succesele în carieră tot putere înseamnă. În întreaga lume, de altfel, nu numai într-o țară sau alta, prevalează din vremuri străvechi cultul învingătorului. Ce altceva ne arată istoria colectivă în stadionul în care boxerul
Cultul forței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13720_a_15045]
-
inconștientului, a nocturnului, a femininului). Parisul reprezintă de altfel principala atracție și modelul tradițional pentru liberalii și intelectualii vienezi. Numai între epocile în care se formează și creează cei doi apare un ușor decalaj - dacă ținem într-adevăr la scrupulozitate. Faima pe care ei au dobândit-o a încetat de mult - îndeosebi în cazul lui Sacher-Masoch - să mai fie una literară. Și poate că pe nedrept. Cel puțin așa consideră coordonatorii caietelor care îi sunt dedicate acestuia din urmă în colecția
Între literatură și psihopatologie by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16644_a_17969]
-
ceva, să crească nivelu, da' el, ioc! Mexic..., Brazilia,... Australia. D-aia s-a cutremurat pămîntu-n Mexic, d-aia ne-a luat medalia dă aur! Un' să duce, numa' ghinioane!... Domnul Sache interveni strigînd: Cetățeni!...Cetățeni!... Careul de piatră amuți. Faima vorbitorului vajnic îi reduse pe toți la tăcere. Zarurile nu mai zuruiau. Nebunii, pionii, reginele pensionarilor stătuseră pe loc, în așteptare. Domnul Sache își înalță bastonul cu mîner de argint, avînd și-o țepușe de fier, ca o armă, și
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
ceva, să crească nivelu, da' el, ioc! Mexic..., Brazilia,... Australia. D-aia s-a cutremurat pămîntu-n Mexic, d-aia ne-a luat medalia dă aur! Un' să duce, numa' ghinioane!... Domnul Sache interveni strigînd: Cetățeni!...Cetățeni!... Careul de piatră amuți. Faima vorbitorului vajnic îi reduse pe toți la tăcere. Zarurile nu mai zuruiau. Nebunii, pionii, reginele pensionarilor stătuseră pe loc, în așteptare. Domnul Sache își înalță bastonul cu mîner de argint, avînd și-o țepușe de fier, ca o armă, și
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
Balsamo, în cursul unei conversații de salon, același Louis XVI se dovedește a fi nu numai un bun ceasornicar, lucru știut în ficțiune și atestat chiar în istorie, ci și bun geometru. Chiar inventator. Cînd doctorul cel ulterior de tristă faimă (în ce mă privește) Guillotin se plînge că mașinăria-i de ucidere în masă - încă aflată în proiect - are o hibă, regele intervine și o remediază cu mîna lui. Și astfel, în acel salon, frivol și filozofic (cum credem toți
Ceasul, cărțile și utopia by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16636_a_17961]
-
intoxicat gargara: „cum, să ne impună nouă cineva?” - Domnule Alexandru Paleologu, cum se vede realitatea românească la început de mileniu, după optzeci și cinci de ani de viață? - Se vede așa cum vedem toți că se vede, mizerabil, îngrozitor. Avem o faimă detestabilă, dar pe care o și merităm. Furnizăm toată materia necesară pentru ca să o avem așa. Iar cei care ar putea să corecteze această faimă sînt absenți. Adică se limitează la viața lor privată. Nu au influență și nu se bucură
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
de ani de viață? - Se vede așa cum vedem toți că se vede, mizerabil, îngrozitor. Avem o faimă detestabilă, dar pe care o și merităm. Furnizăm toată materia necesară pentru ca să o avem așa. Iar cei care ar putea să corecteze această faimă sînt absenți. Adică se limitează la viața lor privată. Nu au influență și nu se bucură de audiență decît în mică măsură și foarte rar. Noi vedem acum limpede precaritatea intelectuală și nulitatea morală ale indivizilor care ne conduc, dar
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
meu. De mic copil i-am admirat inteligența extraordinară, marea cultură și farmecul personal. - A fost avocat! - Da! A fost un avocat de mîna întîi. Eu am asistat la cîteva pledoarii de-ale lui și știu ce mare avocat era. Faima lui de avocat era foarte mare printre studenți, printre juriști, dar nu în public pentru că el nu cîștiga foarte mult din avocatură. De multe ori pleda gratis dacă i se părea că o face pentru o cauză justă. Uneori își
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
Radhostem devenise o stațiune climaterică la modă, și mulți și-au căutat sănătatea aici, deoarece aerul colinelor carpatice și jintița la fel se cheamă și aici, tot jintiță din laptele de oaie, pe care o beau dimineața, în parc, avea faima că vindecă tuberculoza. Privesc o listă a vechii primării, cu vizitatorii din "Anno 1883", și, la poziția 952, scris în germană, este notat: ziua sosirii 5 august, dr. Ignatz Hackel, negustor din Aradul Nou, cazat la Vila Vokac! Au fost
Societatea culturală „Ținutul Herța” București, România. In: Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
5 august, dr. Ignatz Hackel, negustor din Aradul Nou, cazat la Vila Vokac! Au fost aici și personaje celebre, ca dr. Freud, părintele psihanalizei, născut la vreo 20 km de aceste locuri, la Pribor, și Gregor Mendel, părintele geneticii moderne. Faima de loc de vilegiatură a făcut ca locuitorii să și demoleze vechile case de lemn, adevărate bijuterii arhitectonice, îmbinând stilul străvechi al caselor de lemn din Carpați cu stilurile renascentist sau baroc și înlocuindu-le cu altele noi, din cărămidă
Societatea culturală „Ținutul Herța” București, România. In: Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
sau blesteme. La drumeți și oaspeți le vom da povețe despre tinerețe fără bătrânețe. Să scriem legende ce-s nemuritoare, cu tâlc să le spunem lumii trecătoare. Dintr-o viață-n alta să trecem prin lume. Vântul să ne poarte faimă și renume. Vremea trecătoare ne preschimbă chipul, cu strae de gală, cum e anotimpul. Codru-și duce vârful în Bolta Cerului. Eu, veșnic supusă, rămân la umbra lui. Cu brațe din ramuri să-i scriu anotimpuri. Ecou de baladă să
MIREASA CODRULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349716_a_351045]
-
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 110 din 20 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Sunt față-n față cu distinsa doamnă Felicia Filip, celebra soprană de coluratură, cu faimă internațională, care pe data de 25 Aprilie, la Arenele ROMANE, orele 19,00 va susține un CONCERT SPECIAL DE PAȘTE, iar anult trecut fiind Președintele juriului Festivalului „CRIZANTEMA DE AUR” - Târgoviște 2010, Ediția XLIII, am rugând-o să-mi acorde
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
mai sus are un caracter deschis, oarecum sintetic, față de interpretările quijotesti precedente și de asemnea un caracter inovator, operațional față de mentalul actual, față de "frumusețile și prețuirile noi" pe care și le dorește omul de azi. Modernitatea elogiata unanim de critici, faima unică și fascinația cititorilor timp de aproape patru secole, se explică, cred eu, prin faptul că Cervantes, pentru prima oara în istoria literaturii universale, a reprezentat, cu stiutele-i calități artistice, lupta a două sisteme identic opuse, dar a în
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
mirabile dictu)/ Tot atîtea limbi și guri dau glas ciulind tot atîtea urechi... "tot oră sonant, tot subrigit aures." Concluzie: "Tam ficti preavique tenax quam nuntia veri." Crainic tenace al minciunii și netrebniciei cît și al adevărului. Mai bine spus FAIMA. Deși, fiind vorba de un substantiv masculin, unii preferă să traducă prin Svonul, care el ar fi monstrul... Cuvinte folosite des prin anii cincizeci în timpul propagandei totalitare. Mai mult gîndite, rostite în gînd,... șoptite sieși... monstrum horrendum ingens... Propagandă dezlănțuita
Monstrum horrendum ingens by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18143_a_19468]
-
Deși, fiind vorba de un substantiv masculin, unii preferă să traducă prin Svonul, care el ar fi monstrul... Cuvinte folosite des prin anii cincizeci în timpul propagandei totalitare. Mai mult gîndite, rostite în gînd,... șoptite sieși... monstrum horrendum ingens... Propagandă dezlănțuita... Faima cultivata, impusă, falsă. Definiția virgiliană mă obseda... Virgiliu însotindu-l pe Dante în infern... Cuvinte pe care aveam să le aruncăm pe furiș între noi din cînd în cînd prin plimbările noastre,... între mine și Ion Negoitescu, în deambulările noastre pe
Monstrum horrendum ingens by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18143_a_19468]
-
orașul barbar, să treacă sub tăcere piramidele” - exclama poetul; “Babilonul să nu se mai grozăvească cu zidurile sale; molateca Ionie să nu se mai laude cu templul Dianei... Toate monumentele pălesc în fața amfiteatrului lui Domițian: el singur este demn de faimă”; popoarele pământului îl numesc pe împărat pe drept cuvânt, spune Marțial, “părintele patriei”; animalele sălbatice îl adoră pe Domițian: un elefant deosebit de periculos se pleacă în fața “divinității” fiului lui Vespasian; leii împăratului se joacă cu iepurii; Domițian este “protectorul și
Figuri anacronice pe ecranele TV by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14324_a_15649]
-
proveneau de la periferia societății aplicau deținuților bătăi zilnice În urma cărora numărul celor ce decedau era deosebit de mare. Periplul lui Liciniu În universul concentraționar din România Începe cu transferarea lui la renumită Închisoare din Pitești, care va dobândi curând o sinistră faima datorită metodelor de „reeducare” prin care deținuții politici erau transformați În zdrențe umane cu ajutorul torționarilor aleși din rândul celor arestați. Acolo Liciniu a Împărțit celulă cu profesorul universitar doctor Victor Papilian de la Facultatea de Medicină din Cluj, renumită personalitate În
Amintirile unui condamnat la moarte. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_351]
-
poate judeca cauzele pe care Episcopul eparhial și le-a rezervat sieși. § 3. Vicarului judecătoresc i se pot da ajutoare care se numesc Vicari judecătorești adjuncți. § 4. Atât Vicarul judecătoresc cât și Vicarii judecătorești adjuncți trebuie să fie sacerdoți cu faimă integrală, doctori sau cel puțin licențiați în drept canonic, și să dea dovadă de prudență și râvnă pentru dreptate și în vârstă de cel puțin treizeci de ani. Can. 1087 - § 1. (= 1421) În eparhie vor fi numiți de către Episcopul eparhial
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]