7,566 matches
-
scria pentru același fel de cititori; în opera lui Ioan apar însă și latinisme și semitisme. Ioan a constituit un exemplu pe care l-au imitat după aceea mulți cronicari atrași de acest amestec de informații istorice și de date fantastice, e adevărat, care trezesc însă interesul cititorului, și de aceea a fost tradus în mai multe limbi și a avut o largă răspândire. Bibliografie. Text: Corpus Scriptorum Historiae Byzantine, Bonn, 1831 (L. Dindorf); PG 97, 9-790; Studii: O. Bardenhewer, op. cit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în 1985 o micromonografie. Cartea identifică și interpretează temele și imaginile-cheie ce definesc un poet al absolutului și al „căutării nocturne”, al „visului ca modalitate de cunoaștere și categorie morală”, al „căutărilor interioare”. La prozator se remarcă un „realism al fantasticului”, iar eseistului i se relevă susținuta preocupare pentru expresia poetică. Critica lui G. cuprinde și alte teritorii, rezultatul fiind o serie de antologii, prefețe și postfețe la scrieri de Ștefana Velisar-Teodoreanu, Bogdan Amaru, Ion Vinea și editarea pentru întâia oară
GIBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287278_a_288607]
-
1993-2002 (în colaborare cu Monica Lovinescu, Gabriela Omăt și Margareta Feraru); Ion Ghica, Scrisori către V. Alecsandri, pref. edit., București, 1997; Mateiu I. Caragiale, Sub pecetea tainei, text întregit și încheiat de edit., București, 1999. Antologii: Masca (Antologie de proză fantastică românească), pref. edit., București, 1982; Proza umoristică românească, pref. edit., București, 1985. Traduceri: Phillippe van Tieghem, Marile doctrine literare în Franța, București, 1972; Villiers de l’Isle-Adam, Povestiri crude și insolite, pref. trad., București, 1973; Jean Starobinski, Relația critică, pref.
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Un volum de nuvele, Vinul de piatră (1997), consolidează profilul scriitorului, venind dinspre tradiția prozei realiste, dar abordând subiectele și cu instrumentele epicii metaforice. Învestigația socială este complinită de proiecții baladești, prezentând o lume de deasupra realității, iluminată de irizări fantastice. SCRIERI: Altarul de nisip, Cluj-Napoca, 1993; Patul de zăpadă, Cluj-Napoca, 1995; Vinul de piatră, Cluj-Napoca, 1997; Zodia Țârului, București, 1998; Popescu E. Napoleon, Cluj-Napoca, 1999; Teatru, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Constantin Stănescu, Înapoi spre „limba de lemn”, ALA, 1994, 13
GOANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287302_a_288631]
-
Pleiade”, „Nord literar” (al cărei director este) ș.a. A fost distins cu o serie de premii locale sau ale unor saloane naționale de carte. Critic al cărui exercițiu predilect are în vedere proza românească, G. debutează editorial cu o monografie, Fantasticul în proza lui Mircea Eliade (1993). După ce rezumă diferite teorii ale fantasticului datorate lui Roger Caillois, Marcel Brion, René de Solier, Tzvetan Todorov, H. P. Lovecraft, Ion Biberi și Adrian Marino, autorul pune în relație fapte de biografie eliadescă (perioada
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
o serie de premii locale sau ale unor saloane naționale de carte. Critic al cărui exercițiu predilect are în vedere proza românească, G. debutează editorial cu o monografie, Fantasticul în proza lui Mircea Eliade (1993). După ce rezumă diferite teorii ale fantasticului datorate lui Roger Caillois, Marcel Brion, René de Solier, Tzvetan Todorov, H. P. Lovecraft, Ion Biberi și Adrian Marino, autorul pune în relație fapte de biografie eliadescă (perioada de ucenicie, în special) cu beletristica sa, detectând semnificații care se bazează
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
Biberi și Adrian Marino, autorul pune în relație fapte de biografie eliadescă (perioada de ucenicie, în special) cu beletristica sa, detectând semnificații care se bazează pe teoria „camuflării sacrului în profan”. O a doua parte a studiului, Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial (1997), ca și Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade (2001) vor relua aproape integral problematica fantasticului, extinzând-o la romanele „existențialiste”, expresii ale unui „pact biografic” al conlucrării dintre autor, narator și personaj. Autenticitatea
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
care se bazează pe teoria „camuflării sacrului în profan”. O a doua parte a studiului, Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial (1997), ca și Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade (2001) vor relua aproape integral problematica fantasticului, extinzând-o la romanele „existențialiste”, expresii ale unui „pact biografic” al conlucrării dintre autor, narator și personaj. Autenticitatea ca formă de antiliteratură, justificată, după G., printr-o scriitură subiectivă de tipul jurnal, memorii, autobiografie, generează o narațiune indirectă, care prefigurează
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
dorește o fenomenologie a exilului, dar, în afara câtorva recenzii la cărți privind această problemă, autorul nu oferă și principiul unificator, astfel încât volumul, care ar fi trebuit să încheie „panorama” critică a literaturii române moderne, rămâne un survol pe deasupra fenomenului. SCRIERI: Fantasticul în proza lui Mircea Eliade, Baia Mare, 1993; Eseuri, Baia Mare, 1996; Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial, București, 1997; Dimensiuni ale romanului contemporan, Baia Mare, 1998; Poetica romanului românesc interbelic, București, 1998; Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței, București
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
autorul nu oferă și principiul unificator, astfel încât volumul, care ar fi trebuit să încheie „panorama” critică a literaturii române moderne, rămâne un survol pe deasupra fenomenului. SCRIERI: Fantasticul în proza lui Mircea Eliade, Baia Mare, 1993; Eseuri, Baia Mare, 1996; Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial, București, 1997; Dimensiuni ale romanului contemporan, Baia Mare, 1998; Poetica romanului românesc interbelic, București, 1998; Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței, București, 1999; Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu, București, 2000; Coordonate ale imaginarului în opera lui
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2001; Liviu Rebreanu. Ipostaze ale discursului epic, Cluj-Napoca, 2001; „Noaptea de Sânziene” de Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2002; Poetica misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Urmuz, Pagini bizare, Piatra Neamț, 1996. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Fantasticul la Mircea Eliade, ALA, 1993, 5; Adriana Iliescu, „Fantasticul în proza lui Mircea Eliade”, „Zburătorul”, 1993, 4-6; Luminița Urs, Paradigmele fantasticului, TR, 1993, 26; Cornel Munteanu, Proba criticului, ST, 1993, 8-9; Adriana Iliescu, „Eseuri”, TR, 1997, 41-42; Ion Bălu, Proza
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
epic, Cluj-Napoca, 2001; „Noaptea de Sânziene” de Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2002; Poetica misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Urmuz, Pagini bizare, Piatra Neamț, 1996. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Fantasticul la Mircea Eliade, ALA, 1993, 5; Adriana Iliescu, „Fantasticul în proza lui Mircea Eliade”, „Zburătorul”, 1993, 4-6; Luminița Urs, Paradigmele fantasticului, TR, 1993, 26; Cornel Munteanu, Proba criticului, ST, 1993, 8-9; Adriana Iliescu, „Eseuri”, TR, 1997, 41-42; Ion Bălu, Proza fantastică a lui Mircea Eliade, APF, 1999, 3; Mircea
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Urmuz, Pagini bizare, Piatra Neamț, 1996. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Fantasticul la Mircea Eliade, ALA, 1993, 5; Adriana Iliescu, „Fantasticul în proza lui Mircea Eliade”, „Zburătorul”, 1993, 4-6; Luminița Urs, Paradigmele fantasticului, TR, 1993, 26; Cornel Munteanu, Proba criticului, ST, 1993, 8-9; Adriana Iliescu, „Eseuri”, TR, 1997, 41-42; Ion Bălu, Proza fantastică a lui Mircea Eliade, APF, 1999, 3; Mircea Popa, Un analist al romanului: Gh. Glodeanu, ST, 1999, 3-4; Al. Pintescu
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
la Mircea Eliade, ALA, 1993, 5; Adriana Iliescu, „Fantasticul în proza lui Mircea Eliade”, „Zburătorul”, 1993, 4-6; Luminița Urs, Paradigmele fantasticului, TR, 1993, 26; Cornel Munteanu, Proba criticului, ST, 1993, 8-9; Adriana Iliescu, „Eseuri”, TR, 1997, 41-42; Ion Bălu, Proza fantastică a lui Mircea Eliade, APF, 1999, 3; Mircea Popa, Un analist al romanului: Gh. Glodeanu, ST, 1999, 3-4; Al. Pintescu , Gh. Glodeanu între eseu și sinteză, „Unu”, 1999, 8-12; Radu Voinescu, Un studiu despre romanul românesc interbelic, LCF, 2000, 10
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
de exemplu, cu Madame Bovary de Flaubert). Cartea a fost controversată, comentariile pendulând între elogiu (N. Steinhardt) și desființare (George Munteanu). O interpretare inedită încearcă G. și în cazul prozei lui Mateiu I. Caragiale, comentată ca organic „triptic de proze fantastice” (Mateiu I. Caragiale, 1995). În personajele din Craii de Curtea-Veche eseistul vede „fantasmele unui suflet grav rănit”, aflat „în exil”. Ulterior, autorul se întoarce la Eminescu, proiectând o vastă lucrare, în patru volume, proclamată cam prezumțios „cel mai amplu efort
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
un nonconformism constant, un romantism militant și o concepție raționalistă, înrâurită de gândirea lui Rousseau, Montesquieu, William Godwin și mai puțin de socialiștii utopici. Sensurile moral-filosofice, încifrate în legendele prelucrate de Shelley - englezești, italiene, grecești și orientale - ori în poemele fantastice, sunt degajate constant, fără a fi neglijate, firește, izbutirile estetice. În spațiul relațiilor și interferențelor literaturii engleze cu alte literaturi se plasează și lucrarea Shakespeare în cultura română modernă (1971). Urmărind istorist efectele catalitice ale capodoperelor „divinului brit” în România
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
îl practică. Atât în prozele concentrate, cât și în desfășurările epice largi, ritmul narativ este energic, iar desenul psihologiilor se dezvoltă surprinzător. Observația penetrantă, plină de nerv, incisivă trece firesc în evocarea tabloului de epocă, prin racursiuri ironice, sau în fantastic și poematic. Personajele malefice, demonice, grotești, și întâmplările lor, plasate într-un „loc” fabulos (un oraș-port la Dunăre, nenumit însă, sau imaginarele Defonia, Para de Loess), simbolic dimensionat, atestă o lume proprie și o viziune specifică scriitorului. Romanul Defonia (1981
GURAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287386_a_288715]
-
acestei lumi, poetul îi substituie spațiul citadin, în al cărui confort își regăsește intimitatea pierdută. Orașul nu constituie însă „conținutul” ca atare al poeziei, ci un mediu difuz, parcă hipnotic, care afirmă disponibilitatea autorului pentru straniu, pentru absurdul grațios sau fantasticul cotidian. Este o aparență fantomatică, abstrasă în spațiul cvasioniric al poemelor. Imaginarul, preponderent nocturn, își apropriază de-a valma „personaje” ale străzii, fragmente de realitate banală, obiecte domestice, supunându-le de regulă unei alchimii după logica bizarului sau unor proiecții
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
un impuls generator. Revin cele două spații complementare: exteriorul hiperbolizat și interiorul care absoarbe ceea ce se pierde în afară. Ordonate pe cele patru cicluri calendaristice, aceste sonete nu evită incursiunea în timpul „profan”, într-o istorie evocată uneori în spirit naiv-pașoptist. Fantastica pădure (1980), printr-un tipar strofic unic, de douăsprezece versuri, dar nu numai prin acesta, atestă un manierism auster. Se confirmă astfel existența unei alternanțe între exprimarea nesupravegheată și cenzurarea riguroasă. În Alte sonete (1983), H. apelează din nou la
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
București, 1969; Noblețe de stirpe, București, 1969; Nostalgica triadă, București, 1970; Cântece de stemă, București, 1971; Poezii, București, 1973; Miazănoaptea miresmelor, București, 1973; Zenit de anotimpuri, București, 1974; Sărbătorile anului, București, 1975; Descântece de gravitație, București, 1977; Sonete, București, 1978; Fantastica pădure, București, 1980; Alte sonete, București, 1983; Desemne pe sticlă, cu ilustrații de Gina Hagiu, București, 1983; Bucureștiul artistic, București, 1984; Zilele, vârstele, anii. Mărturii despre mine însumi, pref. Cezar Baltag, București, 1985; Poeme, pref. Fănuș Neagu, București, 1986; Cristal
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
ale strigoilor vii și ale celor morți (acestei dihotomii îi alătură o alta, propusă de Marianne Mesnil: „strigoiul predestinat” și „strigoiul din întâmplare”), de sistemele rituale tradiționale, de riturile prefunerare, de complexul mitologic al strigoiului ca „parte integrantă a epicii fantastice tradiționale”, dând o clasificare a principalelor subiecte narative (cele mai multe găsite în Mitologie românească de Tudor Pamfile). În Pentru o mitologie difuză (2000), autoarea afirmă că reconstituirea mitologiei românești, alcătuită „din mici fragmente, adesea divergente și, la prima vedere, desemantizate”, nu
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
spiritualele satire ale unui autor ce se ascunde sub pseudonimul Pan. La fel de abundentă, dar mai puțin interesantă, este proza scurtă. Pot fi citite, între altele, narațiunile de atmosferă ale lui Marcel Olinescu (Gripă, O noapte unică, Tăcerea, Călătorul etc.), povestirea fantastică Cercetașul a lui Horia Petra-Petrescu, frumoasele „legende originale” cu subiect religios ale Augustei C. Rubenescu. Îndeajuns de consistente sunt și paginile rezervate criticii literare. Pe lângă cronicile și recenziile care, în rubrica intitulată „Cărți-reviste”, oglindesc prompt și cu perseverență fenomenul literar
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
texte din repertoriul povestitorului, ale cărui povești - după cum le caracterizează Agnes Kovács, cea care adnotează ambele volume - nu au variante apropiate nici în tezaurul de basme populare românești, nici în cel maghiar, fiind reprezentative pentru un strat arhaic al basmului fantastic. Folcloristul are o contribuție prețioasă și la semnalarea specificului local al jocurilor populare românești din Ungaria. Nefiind coregraf și nici muzicolog, el tratează jocul din perspectiva obiceiurilor, și de aceea culege și publică strigăturile de joc din satul său natal
HOŢOPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
fiind traduse în peste douăzeci de țări. A fost coscenarist la primul film polițist românesc, Portretul unui necunoscut (1961), și autor al unei dramatizări după romanul Omul invizibil al lui H. G. Wells (1974). A tradus mai ales opere cu specific fantastic de Jules Verne, Cyrano de Bergerac, J. H. Rosny-Aîné, Maurice Renard, André Maurois ș.a., a alcătuit antologii de gen: Fantascienza (în colaborare cu Gianfranco de Turris, 1972), O falie în timp (1975) ș.a., a prefațat ediții din Mark Twain, Villiers
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
al genului SF rămâne tot „cunoașterea artistică a lumii”. Interesul teoretic deosebit arătat domeniului SF l-a condus la cunoașterea aproape integrală a bibliografiei de specialitate românești și internaționale, el recuperând, prin propriile cercetări de istorie literară, pentru literatura noastră fantastică nume precum Costache Conachi, Enacachi Gane, V. Rugină, Ion Ghica, I. Heliade-Rădulescu, Al. Macedonski, Victor Anestin ș.a. H. a alcătuit antologii ale genului SF din literatura română și străină, a redactat studii, prefețe, prezentări, eseuri, a susținut la radio și
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]