5,507 matches
-
și nuci, (foarte rar, foarte puțini meriă, uneori viță de vie, (dar cei mai mulți gospodari aveau vie plantată la pământul arabil din afara satuluiă. Cel mai mult teren, din grădina din spatele casei, era rezervat pentru pepeni și legume. Se cultiva în grădină fasole oloagă și de harag, castraveți, varză, pepeni, ceapă, morcov, țelină, usturoi, praz și mărar. Pe lângă gard creșteau napi și leuștean. Nu se cultivau cartofi! Școala era situată în mijlocul satului și păstrează aducerea aminte de fostul ministru al învăț ămîntului Spiru
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pentru că masa nu putea fi prea bogată, mama mare oferea nepoților tot ce avea mai bun, iar bunicul rămânea flămând pentru că i se „argumenta” că „nepoții trebuie să crească, dar tu nu mai ai de crescut”. Chiar și borșul cu fasole, în strachina lui bunicu era mai limpede, mai fără boabe de fasole. Avea bunica un vas mare de lut în care „umplea” borș amestecând tărâțele de grâu și de porumb cu făcălețul. La băut borș proaspăt , borș crud, toți aveam
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ce avea mai bun, iar bunicul rămânea flămând pentru că i se „argumenta” că „nepoții trebuie să crească, dar tu nu mai ai de crescut”. Chiar și borșul cu fasole, în strachina lui bunicu era mai limpede, mai fără boabe de fasole. Avea bunica un vas mare de lut în care „umplea” borș amestecând tărâțele de grâu și de porumb cu făcălețul. La băut borș proaspăt , borș crud, toți aveam dreptul. în grădina de lângă casă erau foate mulți pruni și zarzări. Bunica
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
calitate, iar oamenii din satul în care aveam a merge erau toți doriți de zarzăre, încât le lăsa gura apă. Afară de aceasta aveam să le vindem și pe produse agricole, grâu, orz, ovăz și mai ales mălai, porumb boabe, sau fasole. Prevăzător, unchiul Scarlat a luat în căruță și saci goi pentru produsele pe care avea să vândă zarzărele. Am pornit în căruța încărcată cu zarzăre spre Nerași. Satul avea alt nume, dar pentru că toți cei veniți acolo dintr-o regiune
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
popas și pentru evreii care făceau comerț ambulant, cu marfa în spate. Tata îi compătimea și-i poftea în casă, le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944, tata a găzduit cam două săptămâni
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
le da de mâncare, iar unii rămâneau și pe noapte. îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944, tata a găzduit cam două săptămâni, doi nemți fugari, îngroziți de ameninț area cu moartea. Când a apărut pericolul ca tata să fie „luat” de ruși
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se puteau vinde, care aveau preț. Am rămas toți goi și fără mâncare. A fost, pentru noi, o primăvară cu o foamete cumplită. Nu erau nici ouă, nici păsări, nici miei, nici lapte sau brânză. Nu aveam decât mămăligă cu fasole sau cu varză murată. Când foamea sa întețit în casa noastră, tata a cumpărat de la un lipovean un butoiaș cu hamsii sărate, plătite cu două piei de oaie. Erau un soi de peștișori, puțin mai mari, mai groși decât acul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
terenului cu introducerea unor culturi prășitoare pe suprafețe favorabile și cu frecvențe și viteze mari ale vântului). Eroziunea în suprafață se manifestă în bazinul hidrografic Bahluieț pe terenurile în pantă destinate culturilor agricole (îndeosebi prășitoarele: porumbul, floarea soarelui, cartoful, sfecla, fasolea). Revenirea în ultimii ani la practicarea unor lucrări agrotehnice improprii, cu arături în lungul versanților (din deal în vale) accentuează serios rata de eroziune și degradare a acestor terenuri. Prin cercetările efectuate la Stațiunea de Cercetări pentru Combaterea Eroziunii Solului
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
terenului cu introducerea unor culturi prășitoare pe suprafețe favorabile și cu frecvențe și viteze mari ale vântului). Eroziunea în suprafață se manifestă în bazinul hidragrafic Bahluieț pe terenurile în pantă destinate culturilor agricole (îndeosebi prășitoarele: porumbul, floarea soarelui, cartoful, sfecla, fasolea). Revenirea în ultimii ani la practicarea unor lucrări agrotehnice improprii, cu arături în lungul versanților (din deal în vale) accentuează serios rata de eroziune și degradare a acestor Principalele toponime privind impactul antropic asupra reliefului Prin diversitatea denumirilor de forme
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
pe rever o panglică mică, tricolorul, prins cu un ac de gămălie. Și-un coleg de-al nostru de la Liceul Industrial, a cărui mamă a ajuns mai târziu din muncitoare activistă de partid, a zis: „Vezi să nu-ți cadă fasolea pe trei culori”... Și i-am spus: „Fii tu liniștit, că nu cade”. Adică, chiar copil fiind, am avut alte vederi, alte sentimente, alte orientări. N-am putut să accept o doctrină care nu-l are pe Dumnezeu, care a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
tâmplărie, mai micuț... Eu am lucrat la atelierul mecanic și aveam acces și la zona polițiștilor din sectorul celălalt, și mai meream pe la ei p-acolo, și mai discutam cu ei... Țin minte că, odată, s-a dat În gamelă fasole și un calup de mămăligă aproape cât o cărămidă. Și unu’ a făcut pariu că mâncă o gamelă de-aia de fasole și doi calupi de mămăligă. Toată lumea curioasă... S-o pus ăla, o mâncat gamela de fasole, a mâncat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe la ei p-acolo, și mai discutam cu ei... Țin minte că, odată, s-a dat În gamelă fasole și un calup de mămăligă aproape cât o cărămidă. Și unu’ a făcut pariu că mâncă o gamelă de-aia de fasole și doi calupi de mămăligă. Toată lumea curioasă... S-o pus ăla, o mâncat gamela de fasole, a mâncat calupii și, la un moment dat, i s-o umflat burta și i-o venit rău și-o zis că moare... Ș-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În gamelă fasole și un calup de mămăligă aproape cât o cărămidă. Și unu’ a făcut pariu că mâncă o gamelă de-aia de fasole și doi calupi de mămăligă. Toată lumea curioasă... S-o pus ăla, o mâncat gamela de fasole, a mâncat calupii și, la un moment dat, i s-o umflat burta și i-o venit rău și-o zis că moare... Ș-atuncea, cum aveam o curte mare, În mijloc era pomi și pe margine așa, un fel
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cană de așa-zisă cafea, era pe atunci din aia, „Unica”, sau nu știu cum Îi spunea, din orz sau grâu, și o feliuță de pâine, care, dacă nu mă Înșel, avea 75 de grame. La prânz era ori o zeamă de fasole În care alergai să prinzi două-trei boabe... și nu exagerez, și-o bucățică de mămăligă sau o feliuță de pâine ca aceea de dimineață, sau varză murată, sau paste..., sau mâncare de cartofi..., de fapt, un fel de zeamă de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
când am văzut ce mănâncă el. Nu-mi venea să cred... Este greu atunci când ești Înfometat de luni de zile să-ți iei ochii de la un castron de mâncare În care vezi altceva... Eu nu mâncasem În toată Securitatea atâta fasole cât avea el Într-un castron... Și bucata lui de pâine era cât mâncam eu În trei zile. Și l-am Întrebat de ce are mâncarea diferită de a mea. Mi-a zis că este TBC-ist; că are regim special
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
șarpe, și la propriu, și la figurat. El se numește Șarpe, dar e o viperă... Mi-ați băgat o viperă În celulă să mă tragă de limbă și trebuia să-l prind. Cu asta-și plătește blidul ăla de mâncare, fasolea aia boabe și bucățica aia de pâine pe care o mănâncă.” Reacția lui Enăchescu a fost neașteptată. S-a schimbat la față, a rămas crispat..., era pornit să lovească cu pumnul În masă pentru că eu nu recunoșteam. A rămas cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
toată intimitatea. Deci, era un avantaj. Mâncarea cum era? Mâncarea era greu de suportat. Bază la Gherla era ciorba de murături, ciorba de varză... Dar varza era deja Împuțită, stricată... Foarte rar primeam câte o zeamă În care fusese fiartă fasole... arpacaș, turtoi și o feliuță de pâine de dimineață. Cum se purtau gardienii cu dumneavoastră? Agresivitatea gardienilor era maximă. Oricare dintre ei avea dreptul chiar să te ucidă, fără să răspundă. Eu zic că am făcut parte dintre cei rebeli
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bine la Jilava? Totul e ca lumea, sunteți tratați nemaipomenit?” Pac! Pac! Și au Început unii să spună: „Domnul colonel, nu ne ajunge mâncarea! Domnul colonel, murim de foame!”. Că erau perioade când era jale... dădea câte o supă de fasole cu câteva boabe, de făceai excursie ca să prinzi o boabă... Și asta era mâncarea la prânz. Și totul era derizoriu În perioadă de foamete... Și deținuții se plângeau: „Aaa, ne e foame”... El așa În trecere și-n scârbă: „Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a fost coruptă, că era marele comisar-șef cutare, cutare..., și ăla avea mâncare mai bună, restul, cei cu grade inferioare, subcomisarii, agenții... vai de ei. Atunci mi-am dat seama cum aici se putea trăi cu gamela aia cu fasole, că dincolo, la ei, nici urmă nu era... Deci erau câțiva potentați care mâncau, și restu’... răbdau. Și, după ce au trecut cei doi ani, de la Târgșor am plecat la Securitate la Ploiești, și de acolo mi-a dat drumul. Vă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
frumoase... Și de-aia Îmi spusese șefa de cameră să am grijă, să nu-i mai dau și eu de lucru. Cum era mâncarea la Jilava? Jilava o fost groaza groazelor... Mâncarea, nu vă spun..., oribilă. Câteodată mai primeam și fasole, dar, În rest, tot timpu’ ne ținea numa’ cu arpacaș, da’ În care se găsea tot felu’ de intestine de vită. Acolo se aduceau de la abator intestinele și fălcile, și... toate lucruri care nu să puteau vinde. Știți? Și probabil
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o dat o dată o mâncare... da’ cel puțin dacă spăla mațele alea și cu burta, cel puțin să fi fost curate, să nu fie mizeria aia... N-am putut să o mănânc. Și ne-o dat o dată o supă de fasole cu ciorha de la vacă... Știți ce Îi aia ciorhă? Locul pe unde fată vaca... O jumătate de castron am avut... Când am văzut... am crezut că Îmi dau mațele afară. Și zic către un consătean: „Auzi, mă, mănânci?”. „Mănânc, da
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mine a reprezentat o Îmbunătățire a regimului... Lucrai la munci agricole și exista și un mic spital pentru cei bolnavi, unde puteai fi trimis... Noi lucram mai ales În gospodăriile de stat ale Ministerului de Interne, la prășit porumb, floarea-soarelui, fasole, soia, dar și la recoltare... Unii dintre noi se specializaseră pe anumite culturi. Norocul meu În tot acest timp a fost faptul că, deși nu eram prea voinic, eram un om perfect sănătos, fiindcă făcusem mult sport, și astfel am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am auzit că unii au murit din cauza sfeclei furajere... Au murit, au murit, că sigur erau oameni care, dacă dădeau de vreo sursă din asta, mâncau mult, după perioade lungi de Înfometare... De exemplu, o dată au dat la toată lumea niște fasole de aia ungurească, d-aia neagră, care are un procent mai mare de grăsime, și unii au mâncat până au crăpat... Da’ special au dat, ca să moară! Și au murit și de la porumb. Mergeam iarna la cules de porumb din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Întins În pat... Și noi n-am declarat că e mort, să-i mai mâncăm două zile mâncarea, porția lui... Vă dați seama ce Înfometați eram? Ne dădea câte-o săptămână arpacaș: dimineața, la prânz și seara. Câte-o săptămână fasole. Câte-o săptămână, cartofi. Așa (râde - n.n.). La-nceput, vă rog, să mă credeți, când ne-a dat primu’ arpacaș, n-am putut să mănânc d-ăla câteva zile... Când m-a răzbit foamea, Închideam ochii, plângeam și băgam cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
274. Dumitru Staicovici a deschis o fabrică de conserve în 1874; în ianuarie 1877 el oferea, în magazinul său de pe Calea Mogoșoaiei, „vis-á-vis de Palat“ următoarele conserve preparate din „legume naturale“ în fabrica sa: mazăre verde păstăi, bob verde păstăi, fasole grasă verde, fasole fină verde, dovlecei verzi, tarhon verde, pătlăgele vinete și bame verzi (TEL., an. VIII, 8 ianuarie 1877, p. 4). 275. Băcănia lui „Martinovici și Angelu“ (desigur Anghel), cu firma „La Crucea de aur“, la intersecția străzii Lipscani
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]