3,332 matches
-
Koriatovici din 1374, în RI 2, 1932, p. 46-54. Idem, Mircea cel Bătrân, București, 1944. Idem, Interpretări românești. Studii de istorie economică și socială, București, 1947 (ed. Șt. S. Gorovei, 1994). Idem, Obștea țărănească în Țara Românească și Moldova. Orânduirea feudală, București, 1964. Idem, Introducere la istoria culturii românești, București, 1969. Papacostea Ș., La începuturile statului moldovenesc. Considerații pe marginea unui izvor necunoscut, în SMIM 6, 1973, p. 43-59. Idem, Întemeierea Țării Românești și Moldovei și românii din Transilvania: o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
izvor necunoscut, în SMIM 6, 1973, p. 43-59. Idem, Întemeierea Țării Românești și Moldovei și românii din Transilvania: o nouă sursă (l. fr.), în RRH, 1978, nr. 3, p. 389-408. Idem, Triumful luptei pentru neatârnare: întemeierea Moldovei și consolidarea statelor feudale românești, în vol. Constituirea statelor feudale românești, București, 1980, p. 117-139. Idem, Începuturile politicii comerciale a Țării Românești și Moldovei (sec. XIV-XVI). Drum și stat, în SMIM, X, 1983, p. 9 și urm. Idem, O întregire documentară la istoria întemeierii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
p. 43-59. Idem, Întemeierea Țării Românești și Moldovei și românii din Transilvania: o nouă sursă (l. fr.), în RRH, 1978, nr. 3, p. 389-408. Idem, Triumful luptei pentru neatârnare: întemeierea Moldovei și consolidarea statelor feudale românești, în vol. Constituirea statelor feudale românești, București, 1980, p. 117-139. Idem, Începuturile politicii comerciale a Țării Românești și Moldovei (sec. XIV-XVI). Drum și stat, în SMIM, X, 1983, p. 9 și urm. Idem, O întregire documentară la istoria întemeierii Moldovei, în AIIAI, 1984, p. 112-114
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Adunările cneziale și nobiliare din Transilvania în secolele XIV-XVI, Cluj, 1991. Popa R., Țara Maramureșului în secolul XIV, București, 1970. Idem, La începutul evului mediu românesc. Țara Hațegului, București, 1988. Idem, Premisele cristalizării vieții statale românești, în vol. Constituirea statelor feudale românești, București, Editura Academiei, 1980. Popa Oct., Radu Negru și Negru Vodă, în Blajul, 1935, nr. 4, p. 147-150. Idem, Ugrinus. 1291, Brașov, 1935 (extras din revista Țara Bârsei). Popa-Lisseanu G., Izvoarele istoriei românilor, vol. I-XII, București, 1935-1938. Idem
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și răzeșilor, în vol. Pagini din istoria dreptului românesc, București, 1970, p. 264-310. Rădulescu A., Un atestat străromânesc la Capidava, în Pontica, Constanța, III, 1970, p. 255-274. Rădulescu A., Bitoleanu I., Istoria Dobrogei, Constanța, 1988. Rădulescu A., Harțuchi M., Cimitirul feudal timpuriu de la Castelu, Constanța, 1967. Rămureanu I., Mișcarea audienilor în Dacia pontică și nord-dunăreană (sec. IV-V), în B.O.R., 1978, nr. 9-10, p. 1053-1070. Idem, Mitropolia Vicinei și rolul ei în păstrarea ortodoxiei în ținuturile românești, în vol
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1958-1965. Stănescu E. (coord.), Răscoala și statul Asăneștilor, București, 1989. Stăniloae Dumitru, Contribuția ¨călugărilor sciți¨ la precizarea hristologiei la începutul secolului VI, în M.O., 1985, nr. 3-4, p. 199-244. Stoicescu N., Continuitatea românilor, București, 1980. Idem (coord.), Constituirea statelor feudale românești, București, Editura Academiei, 1980. Idem, "Descălecat" sau "întemeiere ? O veche preocupare a istoriografiei românești. Legendă și adevăr istoric, în Constituirea..., București, 1980. Idem, O falsă problemă istorică: discontinuitatea poporului român pe teritoriul strămoșesc, București, 1995. Șchiopul I., Contribuții la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a existenței ei, în B.O.R., 1986, nr. 9-10, p. 109-127. Șotropa V., Tătarii în valea Rodnei, în AIINC, III, 1924-1925, p. 255-274. Ștefan Gh., Formarea poporului român, București, Editura politică, 1973. Ștefan Gh., I. Barnea, Dinogetia. I. Așezarea feudală timpurie de la Bisericuța-Garvăn, București, 1967. Ștefănescu Șt., "Întemeierea" Moldovei în istoriografia românească, în Studii 2, 1959, 6, p. 35-54. Idem, Bănia în Țara Românească, București, 1965. Idem, Țara Românească de la Basarab Întemeietorul la Mihai Viteazul, București, 1970. Idem, Întemeierea Țării
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Țara Românească de la Basarab Întemeietorul la Mihai Viteazul, București, 1970. Idem, Întemeierea Țării Românești și Moldovei. Tradiția descălecatului din Transilvania, în SAI, XVII, 1972, p. 94 și urm. Idem, Tradiția daco-romană și formarea statului românesc de-sine-stătător, în vol. Constituirea statelor feudale românești, București, 1980. Tentiuc I., Populația din Moldova centrală în secolele XI-XIII, Iași, 1996. Teodor D. Gh., Teritoriul est-carpatic în secolele V-XI. Contribuții istorice și arheologice la problema formării poporului român, Iași, 1978. Idem, Romanitatea carpato-dunăreană și Bizanțul în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care țărănimea, adică majoritatea covîrșitoare a populației, o considera ca fiind a lor, rămînînd pentru ea o organizație străină, de care se temea și pe care adesea o ura. Mînia încercată de țărănime vreme de secole la rînd împotriva clasei feudale era transferată acum înspre birocrația statului și reprezentanții noii ordini socio-economice de la oraș... Erau puține motive pentru ca țăranii să privească la nou întemeiatul stat al secolului al XIX-lea cu încredere sau bunăvoință.10 Situația grea de la sate îi îngrijora
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a Carintiei în limba germană. În această perioadă și-au desfășurat activitatea France Prešeren, cel mai mare scriitor sloven, și un alt poet, Valentin Vodnik. În timpul Revoluției de la 1848, țăranii sloveni erau interesați în primul rînd de desființarea rămășițelor sistemului feudal. Unii liberali sloveni s-au implicat în evenimentele politice, cerînd unificarea ținuturilor locuite de conaționalii lor și înființarea unei provincii slovene în cadrul imperiului. Nutrind convingeri austro-slave, ei doreau transformarea monarhiei într-un stat federal, Slovenia urmînd să fie parte integrantă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
În afară de aceste aspecte pozitive ale vieții, locuitorii din Balcani dobîndiseră anumite trăsături care constituiau un mare obstacol în calea adoptării instituțiilor moderne: Sistemul social otoman a promovat multe obiceiuri nedorite..., care au dăinuit și după prăbușirea Imperiului. Secolele de robie feudală au contribuit la instalarea yavashlik-ului, o stare de spirit caracterizată prin letargie, indiferență, lipsă de hotărîre și tendință spre supunere izvorîtă din nevoia de a supraviețui. Acest lucru poate fi dedus cu ușurință din atitudinea față de autoritate teamă și totodată
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
modern, acoperea perioada revoluției industriale. O a cincea și ultimă fază avea să urmeze după victoria totală a comunismului. În privința luptei de clasă, conflictul din epoca clasică îi punea față în față pe sclav și pe stăpîn, cel din epoca feudală pe iobag și latifundier, iar în perioada capitalistă pe muncitori și pe "burghezi", aceștia din urmă fiind definiți ca aparținînd clasei care profita sau beneficia de pe urma posibilităților oferite de revoluția industrială. Pe parcursul celei de a cincea perioade, cînd muncitorii urmau
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
harabagilâc, decât în momentul când acesta putea fi exploatat prin cunoscuta practică a arendării. Harabagiii au fost organizați în orașe pe vătăjii, bresle și plăteau o taxă (havaiet) vătavului lor. Vătavul, la rândul lui, cumpărase această funcție, după sistemul nostru feudal, de la stat. Într-un contract din 1 februarie 1809, încheiat între Agie și noul vătav de harabagii din Iași, se prevedea că toate carele și căruțele „ce umblă cu chirie” sunt datoare să se „strângă” la vătăjia de harabagii a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un serviciu de transport legat de oraș, care funcționa pe baza „liberii învoieli”, a jucat un rol important în acea perioadă, căci negustorilor li se punea la îndemână mijlocul de transport atât de necesar. Pe de altă parte însă, societatea feudală, prin caracterul organizării sale, a împiedicat libera dezvoltare a acestei forme de transport. Așa bunăoară, harabagii din Roman s-au „împrăștiat”, în 1816, pentru că erau impuși la beilic, deși se bucurau de scutire. Vătăjiile de harabagii se arendau unor instituții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldovei pentru a se vărsa în Dunăre aproape de Galați, unicul port al țării. Încercările de navigabilizare s-au lovit însă de piedici serioase. Orice progres în acest domeniu era împiedicat, pe de o parte, de conservarea trăsăturilor esențiale ale proprietății feudale legată de o sumă de practici învechite, ca și de însăși economia iobăgistă, care prin caracterul organizării sale și prin lipsa unei industrii dezvoltate frâna progresul societății noastre. La toate acestea se mai adăuga jugul otoman, care întruchipa negația progresului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acestea se mai adăuga jugul otoman, care întruchipa negația progresului. Dreptul roman, după cum se știe, consfințise libertatea de navigație pe râuri și fluvii. În feudalism, acest drept nu se mai respectă. Un drum sau un râu, care trecea pe proprietatea feudalului, făcea parte integrantă din domeniul seniorial ca și oricare alt bun. Referindu-ne la Moldova, în epoca de care ne ocupăm, acest principiu în liniile sale esențiale se respectă. Drumurile vicinale, apele mici curgătoare, sunt proprietate feudală. În schimb, drumurile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trecea pe proprietatea feudalului, făcea parte integrantă din domeniul seniorial ca și oricare alt bun. Referindu-ne la Moldova, în epoca de care ne ocupăm, acest principiu în liniile sale esențiale se respectă. Drumurile vicinale, apele mici curgătoare, sunt proprietate feudală. În schimb, drumurile mari și apele mari curgătoare sunt „gospod”, adică domnești. Un proces pentru un pod, început în anul 1776 și care a durat mai multe decenii, aduce oarecari precizări în această materie. În ceea ce privește apele curgătoare se impunea principiul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sa, atunci când interesele îi dictau luarea unei astfel de măsuri, deși drumurile „mari” erau socotite, de asemenea, ,,gospod”. Așa, bunăoară, în martie 1818, un boier a oprit trecerea chiar „pe drumul mare din dreptul moșiei sale”. În legătură cu dreptul de proprietate feudală trebuie pus și dreptul de posesiune a podurilor, drept din care a rezultat una din rămășițele tipic feudale: brudina. Podurile erau construite în târgurile și orașele libere de către nazâria podurilor. În afara lor, podurile erau construite fie de către stat, fie de către
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Așa, bunăoară, în martie 1818, un boier a oprit trecerea chiar „pe drumul mare din dreptul moșiei sale”. În legătură cu dreptul de proprietate feudală trebuie pus și dreptul de posesiune a podurilor, drept din care a rezultat una din rămășițele tipic feudale: brudina. Podurile erau construite în târgurile și orașele libere de către nazâria podurilor. În afara lor, podurile erau construite fie de către stat, fie de către feudalii laici sau clerici pe proprietățile lor. Cum statul lăsase în părăsire comunicațiile cu nevoile lor, boierii au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trebuie pus și dreptul de posesiune a podurilor, drept din care a rezultat una din rămășițele tipic feudale: brudina. Podurile erau construite în târgurile și orașele libere de către nazâria podurilor. În afara lor, podurile erau construite fie de către stat, fie de către feudalii laici sau clerici pe proprietățile lor. Cum statul lăsase în părăsire comunicațiile cu nevoile lor, boierii au putut să tragă toate foloasele posibile dintr-o astfel de situație. Ei au devenit, ca proprietari de vaduri, stăpânii unor puncte de trecere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care a fost consfințit prin lege. Din dreptul de proprietate asupra vadurilor izvorăște dreptul de proprietate asupra podurilor și deci putința de a încasa o anumită taxă la trecerea lor, fixată de către Vistierie și numită brudină. Ea era un monopol feudal. Alexandru Constantin Moruzi, într-un hrisov din 4 ianuarie 1805 „hotărâtoriu de oareșcari drepturi a boierilor”, stabilea că „vadurile de peste ape unde se află poduri trecătoare și plătesc brudină trecătorii după condica ci este în Visterie, acea brudină precum din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aparținea în întregime. În cazul însă când cele două maluri ale apei aparțineau la doi proprietari diferiți, unul încasa taxa de la călătorii ce mergeau într-un sens, iar celălalt de la cei ce mergeau în sensul contrar. Ca proprietari ai malurilor, feudalii moldoveni construiau poduri, făceau iezături, instalau mori, asupra cărora ei aveau drept de monopol, îngreuind orice lucrări de navigabilizare. Ei aveau tot interesul, și acționau în consecință, pentru a împiedica știrbirea acestui privilegiu. O altă piedică în calea navigabilizării râurilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
poduri mari de piatră, de introducere a căilor ferate etc. O dată însă cu încercările de transpunere a acestor proiecte în practică, realitatea social-economică consacrată prin Regulamentul Organic le-a amputat, le-a ciopârțit și le-a redus la dimensiunile regimului feudal. Astfel, au ieșit în relief limitele acestei legiuiri, înainte de toate o legiuire feudală, care nu numai că a menținut orânduielile iobăgiste, dar le-a și întărit. Lipsa mâinii de lucru libere, a capitalurilor etc., au fost cauzele principale care au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încercările de transpunere a acestor proiecte în practică, realitatea social-economică consacrată prin Regulamentul Organic le-a amputat, le-a ciopârțit și le-a redus la dimensiunile regimului feudal. Astfel, au ieșit în relief limitele acestei legiuiri, înainte de toate o legiuire feudală, care nu numai că a menținut orânduielile iobăgiste, dar le-a și întărit. Lipsa mâinii de lucru libere, a capitalurilor etc., au fost cauzele principale care au menținut lucrările în domeniul căilor și a mijloacelor de comunicație la nivelul unei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Lipsa mâinii de lucru libere, a capitalurilor etc., au fost cauzele principale care au menținut lucrările în domeniul căilor și a mijloacelor de comunicație la nivelul unei societăți semicivilizate. Regulamentul Organic a păstrat, de pildă, și întărit, în folosul boierimii feudale, unele rămășițe ale dreptului seniorial, ca brudina, sau a stabilit obligația statului, a persoanelor și a societăților particulare de a despăgubi pe proprietarii iezăturilor, a morilor și a podurilor de pe apele curgătoare, în cazul când aceste ape ar fi fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]