9,442 matches
-
găsit un editor!), Știința găinii. Dumneata aprobai și strigai mereu, nu știu de ce, "mintenaș!"..." 3. Grotescul. Am văzut deja, în exemplul de mai sus, modul insidios în care grotescul acaparează ficțiunea, devenind sursa unui comic fantezist, care se substituie, prin ficțiune iconică, de cele mai multe ori, coerenței argumentative. Dată fiind pregnanța procedeului în pamfletul arghezian, considerăm oportună o analiză mai amănunțită. Mai întâi, trebuie remarcat că grotescul arghezian sancționează obiectul nu prin exces de devalorizare, ci prin metamorfozare șocantă, într-un spirit
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
grotescul (comicul absolut) se opune comicului obișnuit sau semnificativ. Comicul e din punct de vedere artistic o imitație; grotescul, o creație"262. În publicistica argheziană, imaginea grotescă pleacă de la o realitate minimală, pe care o conservă și în jurul căreia țese ficțiunea. Portretul, bunăoară, printr-un exces caricatural pare o mască de carnaval, executată după mulajul feței reale, fiecare trăsătură fiind pusă sub o lupă deformatoare și cercetată minuțios. Când personajul diform se autodezvăluie ingenuu, părând să-și asume, în mod narcisist
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
se întemeiază într-un context și o conjunctură evenimențială date și vizează un adversar concret, identificabil prin nume, statut etc., nu are un caracter dialectic și demonstrativ, nesupunându-se rigorilor raționamentului ad rem. Dimpotrivă, argumentul ad hominem, precum și raționamentul prin ficțiune sunt tehnici de prim rang ale lui refutatio în discursul polemic arghezian. De aceea, impresia pe care o creează lectura paralelă a textelor polemice ale celor doi aduce, prin sterilitatea dialectică, cu situația exemplificată de Benveniste pentru a ilustra simulacrul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în zona autonomă a pamfletului, în care "asasinatul simbolic" (M. Angenot) nu e doar permis, ci și dezirabil. Acest pasaj final, inconfundabil pentru ceea ce înseamnă spiritul polemic arghezian, se comportă, din nou, ca o evaziune gradată în spațiul liber al ficțiunii pamfletare. Să urmărim așadar glisarea in crescendo dinspre referențial spre imaginar: "Domnul Iorga insultă Fundațiile, care așteaptă manuscrise, și insultă pe fiecare autor în parte, invidios pe meritele, mai mici sau mai mari, ale fiecăruia, înflăcărat de aceeași pizmă ca
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
neoretorica, Editura Academiei, București, 1973. Foucault, Michel, Ordinea discursului, traducere de Ciprian Bucur, Editura Eurosong & Book, București, 1998. Friedrich, Hugo, Structura liricii moderne, traducere de Dieter Fuhrmann, prefață de Mircea Martin, Editura Univers, București, 1998. Genette Gerard, Introducere în arhitext. Ficțiune și dicțiune, traducere de Ion Pop, Editura Univers, București, 1994. Grupul µ, Retorica generală, traducere de Antonia Constantinescu și Ileana Littera, București, Editura Univers, 1974. Hangiu, Ion, Dicționar al presei literare românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Hegel, Friedrich
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
neoretorica, București, Editura Academiei, 1973. Foucault, Michel, Ordinea discursului, traducere de Ciprian Bucur, București, Ed. Eurosong & Book, 1998. Friedrich , Hugo, Structura liricii moderne, traducere de Dieter Fuhrmann, prefață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1998. Genette Gerard, Introducere în arhitext.Ficțiune și dicțiune, traducere de Ion Pop, București, Editura Univers, 1994. Grupul µ, Retorica generală, traducere de Antonia Constantinescu și Ileana Littera, București, Ed. Universității, 1974. Hangiu, Ion, Dicționar al presei literare românești, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987. Hegel, Friedrich
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Munteanu, op. cit., p. 117. 35 Cornel Munteanu, op. cit., p. 122. 36 Al. George, La sfârșitul lecturii, III, Editura Cartea Românească, București, 1980, pp. 259-275. 37 Cornel Munteanu, op. cit., pp. 35-36. 38 Ibid., p.13. 39 Gérard Genette, Introducere în arhitext. Ficțiune și dicțiune, trad. de Ion Pop, Editura Univers, București, 1994, p. 96. 40 Ibid., p. 102. 41 Vezi Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii, Polirom, Iași, 1998, pp. 48-57; autorul sintetizează concluziile lui Jakobson, M. Riffaterre, pe de o parte
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dar și ascultare a cuvântului Celuilalt, o deschidere către alteritate. Dorința de ospitalitate a textului se exprimă adesea în prefețe sau alte tipuri de text ce invită la lectură dar și prin interpelările adresate cititorului de a intra în jocul ficțiunii. Avem de a face, în același timp, cu ospitalitatea pe care cititorul o oferă cărții, dar și ospitalitatea pe care cartea o oferă cititorului. Literatura însăși este traversată, de la un capăt la celălalt, de chestiunea ospitalității și aceasta deoarece, crede
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
viața sa. Ospitalitatea sa păstrează demnitatea umană în fața barbariei războiului, violenței sale obligatorii. El face din coliba sa un loc de pace. Ospitalitatea devine un conflict tragic pentru acest cuplu realist, apărând cu toate acestea o imagine ideală a omenirii. Ficțiunea poetică ovidiană, impregnată de melancolie bucolică se degradează în realismul poeziei adevărului omenesc. Dorința de Itaca Itaca ultima oprire, visată de-a lungul timpului este locul în care timpul devine ospitalier. Fiindcă dacă Itaca este ținta, capătul călătoriei, locul care
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
analizele lui Claude Roy asupra acestei "extreme curtoazii narative", teatrul muzeu al culturii, nu spune doar saturația, el face act de prezentator de texte, invită la spectacolul scriiturii. Proliferarea detaliilor minuțioase, enumerarea și catalogul bogat exibă clișee, stereotipuri compunând artefactul ficțiunii până la acel punct orb, sexul căscat, gaura morții, vid suprem care trimite pe erou și pe cititorul său la esențiala sa vacuitate 274. Erotismul nu apare decât ca o înșelare a curiozității cititorului care îl conduce în așteptarea sa, în
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
câteva zile, nici mai târziu..." "Sub glugă el tace, știind că va merge". Fiindcă, dacă are mai multă minte decât un gândac-de-trandafiri, coleopteră ferventă amatoare de roze, el se va lăsa prins din nou și mereu, ca și cititorul, de ficțiunea dorinței și dorința ficțiunii. Doliul trandafirilor nu va aboli trandafirul... Un singur castel Despre un castel și despre un viol: Rousseau și ospitalitatea "Un singur castel era destul pentru ambiția mea". Rousseau Să vorbești despre ospitalitate la Rousseau este un
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
târziu..." "Sub glugă el tace, știind că va merge". Fiindcă, dacă are mai multă minte decât un gândac-de-trandafiri, coleopteră ferventă amatoare de roze, el se va lăsa prins din nou și mereu, ca și cititorul, de ficțiunea dorinței și dorința ficțiunii. Doliul trandafirilor nu va aboli trandafirul... Un singur castel Despre un castel și despre un viol: Rousseau și ospitalitatea "Un singur castel era destul pentru ambiția mea". Rousseau Să vorbești despre ospitalitate la Rousseau este un paradox. Puțini scriitori din
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de dorință de ospitalitate a textului vine să se exprime nu numai prin prefețele și șireteniile unei Captatio benevolențiae care ia formele cele mai diverse, dar și prin multiplele interpelări ale cititorului pentru a-l face să intre în jocul ficțiunii. A citi înseamnă și a intra în lumea imaginată datorită acestor relee amenajate, de o mare varietate și a participa la această mare conversație. Ospitalitate a cititorului față de cartea sa, ospitalitate a cărții față de cititorul său!640, prin ceea ce Genette
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
L'Imaginaire", 1965, p. 110. 4 Vezi pasionantele analize ale lui Julian Pitt-Rivers în Anthropologie de l'honneur (Hachette, 1997). Pe această temă precisă, Supplément au voyage de Bougainville de Diderot și Supplément au voyage de Cook de Girodoux oferă ficțiuni instructive și picante. 5 Publicat în Année sociologique în 1923-1924 (reeditat în Sociologie et anthropologie, PUF, Paris, 1960. 5 *Marcel Mauss, Eseu despre dar, traducere de Silvia Lupescu, studiu introductiv de Nicu Gavriluță, Editura Polirom, Iași, 1997 (nota trad.). 6
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
priori vid, banii se oferă privirii ca o matrice de condensări imaginare nelimitate și de învestiri simbolice care, prin definiție, încrucișează și coagulează câmpurile de inserție ale actorilor; piața este de asemenea un model abstract care, pretându-se concretizărilor și ficțiunilor celor mai diverse, este un operator deosebit de maleabil de configurare și de înmulțire a relațiilor agonistice, dar și unul de clasare și de supunere. Pe lângă aceasta, anumite întrebări ridicate de antropologia economică de exemplu, problematicile lui Meillassoux privind mișcările de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
articularea unor câmpuri amestecate în logicile și practicile de viață aflate în joc: imaginarul rudeniei ca pivot al unificării politice împotriva unui dușman exterior ale cărui conotații sunt acumulate în diferite perioade (colonialism, imperialism, capitalism etc.) se destramă sub efectul ficțiunii unei piețe a muncii monopolizate în endogamia politică care se îmbogățește fulgerător. Situația ivoriană și cea vietnameză oricât de îndepărtate ar părea unui observator care se oprește la definițiile "culturale" invită la reflecții încrucișate nu numai asupra "evidenței" economiei politice
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
poziție echivalează cu postularea autonomiei ireductibile a socialului sau a unui sector oarecare al acestuia (activitatea artistică sau culturală, de exemplu) față de sfera economică. Ea se condamnă în acest fel la rigidizarea dihotomiei clasice economie / social și la baricadarea în ficțiunea din ce în ce mai fragilă a unor universuri care ar fi izolate de piață, a cărei pregnanță este în mod paradoxal în același timp respinsă și radical ignorată. Se dovedește deci necesară încercarea de depășire a acestor atitudini intelectuale pentru a considera corelările
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în domenii foarte diverse în calitate de criteriu de control și evaluare 111, într-o optică hegemonică față de tipurile de activitate pe care le situează într-o relație de subordonare sau prezentată ca o alternativă de salvare în raport cu logicile de comercializare. Impunerea ficțiunii eficienței piețelor ca mod de reglare a schimburilor și producției care însoțește de douăzeci de ani progresul neoliberal se traduce mai ales prin forța prescrierii grilelor formale, adesea golite de conținut, de contabilizare a bogățiilor 112. Să observăm, pe de
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
competențelor în acțiunea "socială" față de logica pură a economiei. "Reciprocitatea" este într-adevăr enunțată de multă vreme ca o dorință, condensând și exprimând astfel contradicțiile din cadrul ajutorului pentru dezvoltare. Realizarea ei nu poate fi concepută astăzi decât în funcție de construirea unei ficțiuni a substituției între "problemele sociale", cauzele acestora, soluțiile care le pot remedia sau unitatea lor postulată prin termenul de dezvoltare locală, care își semnalează propriul eșec și / sau consecință a inserției pe piața globală. Această noțiune de dezvoltare locală, vagă
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Două microromane, CNT, 1976, 42; Ioana Crețulescu, Fantezie și rigoare, LCF, 1978, 12; Sorin Titel, Un roman de anticipație, RL, 1978, 22; Dan-Ion Vlad, Un Babel în viitor, R, 1978, 5; Anton Cosma, „Babel”, VTRA, 1978, 11; Sultana Craia, Timpul ficțiunii, LCF, 1979, 18; Titus Moraru, Istorie și adevăr romanesc, ST, 1979, 5; Radu Călin Cristea, „Timp cu călăreț și corb”, RL, 1979, 23; Vasile Andru, Sensuri ale retrăirii duratei, VR, 1979, 10; Adrian Rogoz, Un senior al fantasticului, RL, 1981
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
mizeria poetului. Apropierea desăvârșită de cuvântul năzuit și regăsirea cuvântului pierdut solicită, în fapt, inventarea unui "limbaj în limbaj" (dezideratul lui Paul Valéry și al lui Michel Foucault), prag semantic spre iluminări și fulguranțe. Ilarie Voronca era sedus de imprevizibilul ficțiunii: "E extraordinară lovirea cuvintelor într-un poem; sunetul pe care-l fac e asemeni aceluia al atomilor ciocnindu-se între ei în substanța lucrurilor; e zgomotul planetelor pe pleoapa cerului" (Despre poem și antologie, 1926). Drumul spre cuvântul-miraj, act de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
respins..." La Eminescu, în sute de conotații, se invocă ochii; la Nichita Stănescu privirea, aceasta viziune iar nu vedere (Respirări). La cerebralul Camil Petrescu, ca poet, vederea ducea net spre idei; la Nichita viziunea epurează concretul, lărgește și reconstruiește în ficțiune, violentând și dematerializând; viziunea e pârghia care înalță de la Argotice, din teluric, într-o zonă a esențelor, inițiind în supra-temporal, făcând ca gândul să vâslească liber în apele timpului pur. Poetului îi stau în preajmă, consiliindu-l, Rimbaud, un voyant
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Arta metafizică -, sintagmă lansată de Giorgio de Chirico se preconiza "relația structurală dintre elementele precis conturate și în sine banale și nesemnificative ale piesei care numai întreagă poate da efectul artistic". Marginalii la volume de versuri, pagini memorialistice ori de ficțiune (pe fundaluri felurite), monologuri și aforisme veritabile eșantioane de scriitură artistă constituie materia unei cărți de vădit rafinament: Zidirea (1978, reeditare întregită 2004). Eseistul cu imaginație glosează vioi despre "construcția" prin limbaj; termenul "zidire", străvechi, îi pare mai elocvent: "O
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
jigăniile codrului, indicatori ai elementarității arhaice, participă la impresia globală de auroral; orice rupere a pactului cu pădurea suscită mâhnire. Ruralul, naturistul Labiș, în esență un emotiv, "privind în amintire" spre "Carpații veșnici", ascultând depărtări unde "buciumă vise", își adună ficțiunile în reluate discursuri impresive; rămase întocmai ca la începuturi, izvoare, dihănii și celelalte sunt repere familiare, niște constante afective într-o geografie a sacrului arhetipal. Preludiul antologic, multicord al poemului Primele iubiri, un fel de cantată patetică și eșantion al
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
-ne-atât de sfioși de mână... Cânta un pian..." În context umil, Detectivul așteaptă vreun eveniment: "Poate într-o dimineață îmi va sosi prin poștă un colet uriaș / Cu albastre ștampile și timbre subțiri de mătasă..." Îndărătul acestor relatări lucrează ficțiunea, visul suprapune realului meschin vedenii compensatorii cu serafi și crini. În Testamentul Detectivului Arthur (11 secvențe în proză), un fantast ardent convertește spațiul concret într-un film absurd. Că l-a cunoscut pe Jarry, celebrul autor al lui Uburoi, e
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]