12,214 matches
-
B.Fundoianu Eseu de Al.Florin ȚENE În concepția unora ca Jean Wahl și Jean Hyppolite “conștiința nefericită” ar fi adus izbăvitoare ritmuri de trezire a culturii europene moderne din inocenta amețire cu “teoria plată a fericirii”. În aceste condiții filosofii vremii i-au atribuit lui Hegel “inițiativa” de a fi creionat conștiința ca pe o Penelopă tristă și îndurerată care coase așteptarea pe pânza eternă , fără speranță, a înfrângerii umane . Prin Hegel, speranța perfecțiunii umane a iluminismului ducea, inevitabil, către
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL TRĂITĂ PRIN GÂNDIREA EPOCII DE B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355654_a_356983]
-
au atribuit lui Hegel “inițiativa” de a fi creionat conștiința ca pe o Penelopă tristă și îndurerată care coase așteptarea pe pânza eternă , fără speranță, a înfrângerii umane . Prin Hegel, speranța perfecțiunii umane a iluminismului ducea, inevitabil, către filosofia contemporană filosofului ; prin Nietzsche această speranță era amputată , iar nihilismul lui anunța ca „mal du siecle”al culturii timpului său . Evoluția „conștiinței de sine” din”Fenomenologia spiritului” a fost identificat arbitrar cu o „gândire asupra morții”, de către Jean Hyppolite în”Etudes sur
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL TRĂITĂ PRIN GÂNDIREA EPOCII DE B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355654_a_356983]
-
hegeliană proiectată pe un ecran freudian.(Herbert Marcuse,Eros and Civiliyation,A Philosophical Inquiry into Freud, New York,Vintage Books,1955, p.102-107). Mai realist decât gânditorii amintiți mai sus care au meditat și comentat conștiința nefericită a fost poetul și filosoful B.Fundoianu,pe numele său adevărat Benjamin Fondane.Până a comenta poziția acestuia față de conștiința nefericită hegeliană am să spun câteva cuvinte despre acest român de origine evreiască.Aflat în capitala Franței,odată cu Voronca și Cristian Tzara își anunță prietenii
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL TRĂITĂ PRIN GÂNDIREA EPOCII DE B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355654_a_356983]
-
de conflict.( Benjamin Fundane,La conscience malheureuse,Paris,1936,p.6.).Epoca sfâșiată de conflict,cangrenată de criză,în substratul social aflându-se lupta”enormă” ce” se angajează între tenebre”,cum subliniază el în cartea amintită mai sus. Poetul și filosoful Fundane care avea să sfârșească tragic în camerele de gazare de la Birkenau a relevat , cu luciditate, îmbinarea conștiinței nefericite cu situația de decădere și haos a societății omenești,cu condiția nefericită a omului impusă de ea.Criza înfiltrată în gândirea
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL TRĂITĂ PRIN GÂNDIREA EPOCII DE B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355654_a_356983]
-
situația de decădere și haos a societății omenești,cu condiția nefericită a omului impusă de ea.Criza înfiltrată în gândirea epocii era cuprinsă de derută și deznădejde, absorbind sensurile conștiinței nefericiote,ajungând să atribuie neantului verbul a exista . Deși printre filosofii analizați de Fondane nu figura Jean-Paul Sartre,această analiză i se potrivește anticipat și lui Sartre,care ,mai târziu,v-a afirma că”omul este existența prin care neantul vine pe lume”,înscriindu-se în coloana celor de sub „umbrela”cernită
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL TRĂITĂ PRIN GÂNDIREA EPOCII DE B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355654_a_356983]
-
Lumea, cunoscută, mai mult sau mai puțin, prin elementele familiare nouă, oricând se poate reorganiza pe coloana vertebrală a altui principiu prin intervenția unui maestu spiritual. Primul filon al inițierii este istoria, plecând de la Vlad Țepeș. Al doilea, literatura, prin filosoful, poetul și scriitorul Lucian Blaga, ca un descoperitor de uși închise în istoria antică, deschizându-le până la Zamolxe, prin descifrarea a trei tăblițe de aur din șase, rămase dintr-un tezaur dacic volatilizat în condiții dubioase. Pe conte, autorul l-
IUBIREA, ÎNTEMEIETOARE DE CIVIZAŢIE de TEO CABEL în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346061_a_347390]
-
timpului din fașă până moartea-l ia, omul esența o vizează cu mintea și cu inima, prin nesfârșite teorii despre cum este sau va fi, dar mai ales prin crez fierbinte că neștiutu-l va-mblînzi. Să fie omul, așadar, pios sau filosof ateu? De regulă-i încrucișarea dintre un demon și un zeu, el, singura ființă care, deși de moarte-ncătușată, distinge între rău și bine ca justul din păcat să-l scoată... Credeam că-n crezuri cel puțin - religii și mitologii - el
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
fi putut dori un student. Printre aceștia se numără Liviu și Emilia Petrescu, Octavian Schiau, Mircea Muthu și D. D. Drasoveanu, mari nume ale culturii române și internaționale. Dascăl i-a fost din 1983 până în 1987 și Constantin Noica, renumitul filosof. Cu aceeași plăcere, Cojocaru evocă și atmosfera de efervescenta culturaladin Clujul de atunci, dominată de personalități că Adrian Marino, Augustin Buzura, Grigore Zanc ori Ioan Bădica - creatorul unui prolific cenaclu autohton. Evoluând într-un asemenea mediu, Eugen Cojocaru are deja
SCRIITORUL EUGEN COJOCARU A SCRIS UN ROMAN POLIŢIST ŞTIINŢIFICO-FANTASTIC, ÎN CARE PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356051_a_357380]
-
pierdută. În imaginea vizionară emoția este anterioară înțelegerii, deci, implicit în înțelegere. Schimbarea copernicană pe care iraționalismul o aduce în artă constă în această condiționare a înțelegerii de către emoție. De fapt, înțelegerea este un termen- nu opus rațiunii, cum susțineau filosofii antipozitiviști din secolul XX, dar, mai cuprinzător și mai complex decât rațiunea. Înțelegerea care implică emoția, care presupune participare și nu detașare față de obiect. Raționalul îl indentificăm cu conceptualul, iar iraționalul cu emoționalul.Există un rațional implicit și ca atare
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356125_a_357454]
-
care presupune participare și nu detașare față de obiect. Raționalul îl indentificăm cu conceptualul, iar iraționalul cu emoționalul.Există un rațional implicit și ca atare neconceptual, după cum există emoții raționalizabile, și altele nu. Nu este neapărat nevoie să recurgem la contribuția filosofilor spre a justifica o asemenea distincție, dar, ne vine în minte definiția kantiană a frumosului:” ... ceea ce place universal fără concept “. Definiție care e departe de a afirma natura irațională a frumosului. Semnificația emoțională rămâne astfel să caracterizeze poezia de sugestii
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356125_a_357454]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CUGETĂRI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului CUGETĂRI Un filosof spunea cândva, Că viața e o piramidă, Dacă ar trăi l-aș întreba; Din ce fel de cărămidă? Un învățat a spus demult, Că viața este o luptă, Să te prinzi tu în tumult, Cu energie cât de multă! Timpul
CUGETĂRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356191_a_357520]
-
conceput că mișcarea poate naște din impuls decât că poate naște din voință?”. Hume a avut încă din timpul vieții admiratori și apărători de un mare prestigiu intelectual, cum a fost filozoful german Immanuel Kant (1724-1804). În lucrarea „Prolegomene”, ilustrul filosof german a recunoscut că Hume este adevăratul precursor al filosofiei critice a cunoașterii. Dar numai un precursor, s-a grăbit Kant să precizeze, fiindcă după opinia lui, soluția pe care Hume o dă problemei cunoașterii poartă „sigiliul neputinței și al
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
ieșit ca niște Luceferi. Au intrat simpli, cucernici, spirituali, curați sufletește și au ieșit adevărate Genii. Au intrat suspinând, lăcrimând și au ieșit revărsând miresmele de Aur ale Poeziei creștine. Au intrat batjocoriți, striviți, nedumeriți, sfârtecați și au ieșit mari Filosofi creștini. Au intrat firești, naturali, dâre de țărână, de glie străbună și au ieșit ilustri Artiști. Au intrat elite, personalități, oameni de cultură și au ieșit faimoși Dascăli și Pedagogi. Au intrat timorați, marginalizați, îngenunchiați și au ieșit mari Cucernici
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
și despre evlavia noastră ortodoxă. Neamul este constituția cerească și pământească a Bisericii naționale străbune. Pământul strămoșesc este Vatra Străbună a Neamului, Folclorului, Mitologiei, Precreștinismului, Creștinismului Ortodox, Tradiției, Doinelor, Legendelor, Poeziei, Artei, Culturii, Învățământului, comunității creștine, Voievozilor, Vlădicilor, Creatorilor, Geniilor, Filosofilor, Înțelepților, Eroilor, Martirilor, Mărturisitorilor, Cuvioșilor, Dascălilor, Sfinților. Fiii Daciei Mari, cei aleși, cei responsabili, cei jertfelnici, cei slujitori întru bine, adevăr și frumos n-au făcut niciodată deosebirea între dreapta credință și naționalism, cu singura remarcă poate că naționalismul-creștin este
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
lui, ce sentiment vă creează? Mihai LEONTE: Pe Emil CIORAN l-am descoperit destul de târziu și nu credeam că va avea un impact asupra mea și totuși am constatat că pot învăța multe. Am preluat un citat din opera acestui filosof; Rolul nostru este de a întoarce viața pe toate părțile, inspirând o veșnică ispită de a exista. Asta mi-a dat sentimentul că orice individ este obligat prin conștiință să nu abandoneze lupta cu viața. Geta NEDLECU: Scriitorul e conștient
INTERVIU CU POETUL MIHAI LEONTE...GEORGETA NEDELCU CRAIOVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370857_a_372186]
-
că și a le subordonă mecanic momentului, cum s-a procedat în perioada realismului socialist de la noi și a le judeca doar prin prisma ideologiei și a măsurii în care exprimă evenimentele sau ambianța concretă în care s-a născut. Filosoful grec Constantin Tsatsos spunea că este bine ca scriitorul să exprime epoca să, dar vai de acela care exprimă numai epoca lui. Una este să exprimi epoca, și alta să exprimi modă epocii în care te exprimi și trăiești. De
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
ale posturilor de radio fasciste. În 1945 el va fi arestat de aliați și va sfârși până la urmă prin a înnebuni. Nici criticii literări, eseiștii, foiletoniștii au căzut în capcana ideologică comunistă. În Ungaria, Gyorgy Lukacs, critic literar, estetician și filosof ungar, a fost reprezentantul de seamă al esteticii marxiste din secolul XX. El a fundamentat un sistem de estetică autonomă întemeiat pe principiile materialismului dialectic și istoric. Așa cum a făcut-o la noi Ovidiu S. Crohmălniceanu prin cursul de „Istoria
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
din Paris, Champs Elizees, plus numeroase vile superluxoase. Dar în Franța, măi intervine un factor suplimentar, elita intelectuală de stânga. Chiar din secolul 18, incepand cu celebrii Rousseau, Diderot, Voltaire (mai mult atei ), s-a desvol- țâț o elită de filosofi, scriitori cu concepții umaniste, liberale, alimentate de celebrul proces Dreyfuss din secolul 19,(Anatole France). Lista continuă, apoi cu Sartre, L.Aragon, Camus din secolul 20 susținători ai partidului comunist. Dar surprinzător, în Franța, în secolul 21, măi persistă o
FRANTA ...INCOTRO ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369903_a_371232]
-
alimentate de celebrul proces Dreyfuss din secolul 19,(Anatole France). Lista continuă, apoi cu Sartre, L.Aragon, Camus din secolul 20 susținători ai partidului comunist. Dar surprinzător, în Franța, în secolul 21, măi persistă o grupa mare de scriitori și filosofi nostalgici....după comunism. Cei interesați pot citi pe larg despre această situație inedită din Franța în cartea O Idee care ne sucește mințile, scrisă de A.Pleșu, Gabriel Liiceanu și H.Patapievici., Ed.Humanitas, 2014 . Acești factori enumerați au determinat
FRANTA ...INCOTRO ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369903_a_371232]
-
să-l pot vedea”. Efectul scontat însă de autor a fost invers, întrucât lucrarea a trezit și mai mult interesul pentru marele poet, sporind notorietatea acestuia. O a treia carte publicată tot la finele secolului al XIX-lea - Eminescu, poet, filosof pesimist si economist (Bucuresci, Tipografia Gazetei săteanului, 1899) de un anume I.S. Ordeanu - a trecut neobservată, deși ea punctează ideea enciclopedismul poetului pe care o vor susține ulterior Nicolae Iorga (,,expresia integrală a sufletului românesc”), Constantin Noica (,,omul deplin al
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
seninătatea, calmul, cinstirea și supracinstirea pe care le aduce Neamului și lui Dumnezeu, un Model, un Pedagog, o Icoană ortodoxă: „Iisus Hristos este eternitatea care punctează istoria.” (op. cit. p. 20) Vorbind despre Generația sa de Vârf, desprinsă din școala inegalabilului filosof creștin Nae Ionescu, la rândul lui țâșnit din profunda și multimilenară înțelepciune a poporului dacoromân, musceleanul de aur, Petre Țuțea se justifica liturgic: „ni s-a făcut onoarea de a muri pentru poporul român.” (ibid. p. 29) Petre Țuțea este
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
rămâne o flacără mistică ce arde filocalic și veșnic în Candela ortodoxiei dumnezeiești. Învățătura sa vie, profundă, brodată pe un caracter de autoritate, specific doar Adevărului, îi conferă genialitatea ortodoxă fără egal ca luminător al gândirii filosofice a Religiei creștine. Filosoful creștin-ortodox Petre Țuțea este gânditorul mistic și teologul fundamental prin excelență. Erudiția sa alimentată din seva Hristică, prin suferința mistică acumulată în închisori, actualizează Ethosul, reînnoindu-l și împlinindu-i ființa. Petre Țuțea este filosoful creștin fundamental al Culturii Ortodoxe
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
gândirii filosofice a Religiei creștine. Filosoful creștin-ortodox Petre Țuțea este gânditorul mistic și teologul fundamental prin excelență. Erudiția sa alimentată din seva Hristică, prin suferința mistică acumulată în închisori, actualizează Ethosul, reînnoindu-l și împlinindu-i ființa. Petre Țuțea este filosoful creștin fundamental al Culturii Ortodoxe a Duhului. Cultura sa pătrunzătoare îl situează într-o unitate de spirit, într-o sobornicitate ortodoxă, manifestată deplin și dăruită aproape tuturor. „Creștin, Țuțea realizează o punte de legătură între dialogul platonic și dialogul apologetic
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
Sofianică a Filocaliei românești. Premisele gândirii sale creștine, provoacă uimirea, declanșează lumina și devin atitudini răsfrânte în concluzii eminente. Cultura Duhului care sălășluiește în el, îi întregește Opera gândirii pe care o expune ca pe o simfonie de mare virtuozitate. Filosofii creștini de talia lui Țuțea sunt niște Vulcani ai gândirii ortodoxe, a căror erupție din plinătatea focului trăirii lor mistice, fascinează o lume care-i vede în magnifica lor strălucire. La rândul său, gânditorul creștin Petre Țuțea este fascinat de
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
din lăuntru al ființei noastre, ca persoane sau Neam, nu poate încolți nici o marginalizare ori profanare din afară. Lupta împotriva îngenuncherii ca nație și urcușul spiritual pentru devenirea ca ființă mistică a Neamului este stindardul sub care s-a înrolat filosoful Petre Țuțea și Generația sa de aur. Această înflăcărată luptă patriotică este anticipată și admirabil versificată de poetul britanico-indian Rudyard Kipling (1835-1936), care a primit în anul 1907, premiul Nobel, cu poezia <>, poezie în care se regăsește crezul mistic al
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]