9,041 matches
-
eticismul ardelean, constituind o dată, istorică am putea spune, în procesul de obiectivare a literaturii noastre epice. Formula lui Ion este îngrămădirea unui fluviu curgător de fapte ce se perindă aproape fără început și fără sfârșit, fără o necesitate apreciabilă, fără finalitate. E, negreșit, o metodă lipsită de strălucire artistică și de stil, cu mari primejdii, dar care ne dă impresia vieții în toate dimensiunile ei, nu izolată pe planșe anatomice de studiu, ci curgătoare și naturală; formulă realizată rar în toate
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
beneficii adaptive directe și indirecte deopotrivă la nivel individual și social: de pildă, pe linia creativității, a găsirii de soluții nonconformiste, inedite, datorită conversiunii paratelic - telic, unele activități gratuite, personale, ca jocurile, devin constructive în activități cu scop și au finalitate pozitivă socială. Recurgând la un paradox - nu întru totul gratuit, credem -, e posibil de imaginat descoperirea bazei genetice a plasticității, a maximei deschideri axiologic-comportamentale a omului, deschidere care poate însemna câteodată inclusiv anularea a ceea ce noi în actualul stadiu de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
speaking”, presupune următoarele opt elemente: (1) cadrul - fizic și psihologic; (2) participanții - cuprinzând nu doar emițătorul și destinatarul, ci pe toți cei care sunt prezenți, participanți într-un fel sau altul la desfășurarea acțiunii, fie că vorbesc sau nu; (3) finalitățile - sunt definite dublu, pe de o parte, ca scop sau intenție, pe de altă parte, ca rezultat al activității de comunicare (scopul și rezultatul nu coincid întotdeauna); (4) actele - reprezintă atât conținutul mesajului, cât și forma acestuia; (5) tonalitatea - desemnează
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Astfel, după criteriul partenerilor, întâlnim o comunicare intrapersonală, o comunicare interpersonală, una în grup mic și, a patra, una publică; după statutul interlocutorilor, deosebim comunicarea verticală de comunicarea orizontală; după codul folosit, există comunicare verbală, paraverbală, nonverbală și mixtă; după finalitatea actului comunicativ, o comunicare accidentală, una subiectivă și o a treia, instrumentală; după capacitatea autoreglării, deosebim comunicarea lateralizată/unidirecțională de cea nelateralizată, iar după natura conținutului, putem cataloga comunicarea ca fiind referențială, operațional-metodologică și atitudinală. Însă putem, fără teama de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în această ordine de idei, ea poate fi - la un nivel primar - cel mai simplu mod de a comunica, iar - la un nivel secundar- atunci când ținem cont de toate influențele interpersonale, de grup și publice, cea mai complexă, incluzând referențialul finalităților. În acest mod, din perspectiva autoevaluării, este necesară utilizarea unor criterii care trebuie să conțină, pe de o parte, elemente obiective, de relevanță socială în raport cu individul și, pe de altă parte, mecanismele interne trebuie să se structureze într-o determinare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grup are sentimente sau emoții incompatibile cu ale altora; - conflictul comportamental, ce apare atunci când o persoană sau un grup face ceva care este de neacceptat pentru ceilalți. Conflictul-scop este observabil de multe ori între cadrul didactic și cursanții săi. Dacă finalitățile propuse de cadrul didactic nu sunt în acord cu cele pe care le au elevii/studenții, în mod natural poate apărea acest conflict. Am folosit acest exemplu pentru a putea observa cum punctele de demarcație între diferitele tipuri de conflict
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care te enervează merită să fie enervate - astfel că norma reciprocității crește posibilitatea escaladării conflictului. Cea de-a patra fază, cea de „dezescaladare”, presupune că membrii echipei recunosc că energia și timpul lor sunt pierdute într-o dezbatere continuă, fără finalitate; ultima fază, înainte ca grupurile să revină în rutina de interacțiune în grup (interacțiunile sunt echilibrate, nu produc conflicte) este cea de rezolvare, mai multe mecanisme concurănd lagestionarea conflictului: - negocierea; - construirea „adevărului”; - medierea. Este important să observăm că multe persoane
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
activitatea educațională. În lipsa unei asemenea perspective, folosirea conflictului educațional pentru sporirea eficienței învățării nu este completă (conflictul poate să rămână „prins” în interiorul uneia dintre etapele la care am făcut referire, ceea ce poate însemna efort și energie investite de cursanți fără finalitatea achizițiilor cerute de acest conflict) sau poate produce un impact negativ asupra relaționărilor dintre elevi/studenți, asupra climatului de lucru din clasă, asupra performanței celor implicați în el etc. (este vorba despre cazul în care conflictul poate ieși de sub controlul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai apropiată de cea corectă, totuși fără a-și contrazice total propriile raționalități inițiale (de remarcat faptul că subiectul nu știa că se află într-o situație experimentală propriu-zisă și, ca atare, acțiunea sa este una bazată pe mecanisme și finalități proprii modului său cotidian de acțiune). • O a doua cauză ține de dimensiunea publică a răspunsului (deci depășește faza internă a elaborării și consolidării acestuia) și este nuanțată de faptul că subiectul naiv trebuie să-și emită public percepțiile. Automat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lesne referi la rolul profesorului în crearea, menținerea și dezvoltarea/optimizarea climatului și motivației; este mai greu de distins în practică accentul pe modul în care membrii grupului ca atare pot dezvolta, sistemic și adaptat, atitudini care să aibă aceeași finalitate; - cei care spun „nu” îi contrabalansează pe cei ce se exprimă preponderent pozitiv fără să facă apel la situația de fapt; ei pot găsi oriunde greșeli parțiale sau totale în ceea ce privește stategia grupului de rezolvare a problemelor. Rolul lor este însă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Cel de-al doilea continuum îl vom gândi plecând de la categorizarea rolurilor în grup făcută de către Kenneth Benne și Paul Sheats - roluri ale activității și roluri de construcție și susținere a grupului - identificând la o extremă metodele ce au drept finalitate producția unor idei și rezolvarea unor probleme și la cealaltă pe cele care se centrează pe optimizarea relaționărilor în interiorul grupului. Este evident că avem de-a face cu un interval extrem de flexibil, anumite metode putând să se nuanțeze sensibil spre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
încerca să găsească soluții în cadrul științific prin demers personal, chestionează alți colegi care deja au identificat răspunsuri la problemele respective). 13.2.2.3. Tehnica Delphitc "13.2.2.3. Tehnica Delphi" Reprezintă o tehnică de chestionare progresivă având ca finalitate procesul de luare a deciziei în anumite situații. Pentru aceasta, în varianta propusă de Rand Corporation (apud Johns, 1998), se alcătuiește un grup de experți care nu intră niciodată în contact unii cu alții. Lor le este administrat la început
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și în proza de imaginație, tipul de creator vizionar. Considerat în raport cu generația sa, el este un solitar. Nu însă unul indiferent, ci definindu-se prin distanțare și diferențiere polemică. Încă de la romanul Vântul sau țipătul altuia scriitorul contestă statutul și finalitatea literaturii ca pură „aventură a limbajului”, ca „inginerie textuală”. „Tehnologia textului - spune un personaj - e la fel de rece și de precisă ca și cea a mașinii. Sunt mii și mii de autori care-și fac un titlu de glorie din a
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
textului - spune un personaj - e la fel de rece și de precisă ca și cea a mașinii. Sunt mii și mii de autori care-și fac un titlu de glorie din a se proclama «producători» de text. Nu contează ce scrii, ce finalitate dai acestui act. Contează să scrii bine”, iar aceasta înseamnă „a decădea în tehnică și virtuozitate” (tema revine, în alt roman, ironizându-se, de pildă, „scălâmbăielile textualiste”). În locul lumii insulare și lipsite de transcendență a postmodernilor, S. propune o lume
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
cărui „sectă” e învestită cu misiunea de „a recupera condiția primordială a omului” - descoperă că pomii înfloriți fac parte din același regn cu oamenii și că din cartea sa îngropată crește arborele primordial. Toate aceste viziuni și revelații au ca finalitate dobândirea libertății și a salvării - temele ultime ale scriitorului, care impun astfel și o lectură anagogică a romanelor. În această etapă a evoluției personajelor pătrunde în literatura lui S. fantasticul, al cărui specific este determinat de contextul în care apare
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
o livadă încep să se miște angrenând în „pulsația” lor deopotrivă regnul vegetal și pe cel uman etc. Romanele lui S. introduc fantasticul spiritual, a cărui țintă definitivă este „drumul spre spirit”, cum formulează un personaj central din Domnul clipei. Finalitatea acestui gen de fantastic reprezintă de fapt finalitatea întregului demers al romancierului, care este aceea de a oferi o soluție de salvare. Paralel cu genul de fantastic paradisiac și soteriologic, și la fel de bine reprezentat, este fantasticul dizolvant, sumbru și terifiant
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
pulsația” lor deopotrivă regnul vegetal și pe cel uman etc. Romanele lui S. introduc fantasticul spiritual, a cărui țintă definitivă este „drumul spre spirit”, cum formulează un personaj central din Domnul clipei. Finalitatea acestui gen de fantastic reprezintă de fapt finalitatea întregului demers al romancierului, care este aceea de a oferi o soluție de salvare. Paralel cu genul de fantastic paradisiac și soteriologic, și la fel de bine reprezentat, este fantasticul dizolvant, sumbru și terifiant: un măgar pătrunde în biserică și preotul vede
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
în cadrul acesteia, o direcție care, o dată abandonate marile teme liturgice și teologice din secolul al IV-lea, se orientează de preferință spre teme de actualitate tratate în mod mai liric și mai intimist; alți poeți, în schimb, se întorc la finalitățile didactice care caracterizaseră poezia creștină încă de la origini și care se manifestaseră, de exemplu, în compunerea unor parafraze poetice ale Bibliei. 1. Ciprian Galul Cel mai puțin cunoscut dintre acești poeți este cel mai vechi (a trăit probabil la începutul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
plăcere este, în ultimă instanță, needucativă. Reapare aici vechiul conflict dintre filozofie și poezie, dintre retorică și filozofie, ce data încă din vremea lui Platon și pe care scriitorii încercaseră să-l rezolve compunînd poeme didactice care să aibă și finalități literare. Bazîndu-se pe aceste două instrumente, al dialogului și al secvențelor poetice succesive lui, Consolatio se dezvoltă după o structură cu climax, adică trece progresiv de la subiectele cele mai simple și mai previzibile, ca acelea preluate din literatura consolatoare antică
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ne-au parvenit fragmente și unde se reia interpretarea alegorică tradițională. Aceeași intenție morală, de data aceasta accentuată în sens ascetic, stă și la baza celor patru cărți de Dialoguri (Dialogi de vita et miraculis patrum italicorum), care au o finalitate didactică precisă, deoarece, prezentînd într-un stil simplu și într-un limbaj foarte accesibil, potrivit cu înțelegerea oricui, viața multor personaje cunoscute pentru virtutea și sfințenia lor, constituie exemple pe care credincioșii trebuie să le urmeze. Dacă Regula pastorală era dedicată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Pentru respingerea mîndriei deșarte (Pro repellenda iactantia), Despre trufie (De superbia) sau îndemnul la umilință (Exhortatio humilitatis), scrieri care, deși nu sînt foarte elaborate, încearcă totuși să se mențină la un nivel acceptabil de corectitudine. O altă scriere, tot cu finalitate practică și morală, e mai interesantă nu atît pentru reflecțiile personale ale lui Martin, cît pentru grupul social căruia îi este destinată și care este reconstituit prin opera lui Martin. E vorba de Educarea celor neștiutori (De correctione rusticorum), o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la unirea celor două naturi în Cristos ceea ce unii platonicieni spuseseră despre unirea dintre suflet (de origine divină) și trupul material. Descendența ființei din Dumnezeu capătă o expresie precisă în ierarhia ordinelor îngerești și a ordinelor ecleziastice, care au ca finalitate unirea tuturor creaturilor cu Dumnezeu. Lumina dumnezeiască este transmisă celui mai înalt grad al ierarhiei angelice, adică serafimilor, care o transmit nivelurilor inferioare: fiecare o primește după capacitatea sa, direct proporțională cu gradul său ierarhic. Nu lumina dumnezeiască se schimbă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
copii. Predarea jocului de fotbal în lecția de educație fizică la clasele I-a și a II-a Curriculum-ul școlar de educație fizică pentru învățământul primar reflectă concepția care stă la baza reformei sistemului românesc de învățământ, urmărind realizarea finalităților stipulate în Legea Învățământului, referitoare la dezvoltarea complexă a personalității copiilor. Prin obiectivele specifice stabilite, sunt urmărite cu precădere: 1. întărirea stării de sănătate a copiilor; 2. dezvoltarea fizică armonioasă a acestora; 3. dezvoltarea capacităților psiho motrice; 4. educarea unor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ca și conținut cu cea pe care Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului o impune profesorilor de educație fizică. Curriculum-ul școlar de Educație fizică pentru învățământul primar reflectă concepția care stă la baza reformei sistemului românesc de învățământ, urmărind realizarea finalităților prezentate în Legea Învățământului, referitoare la dezvoltarea complexă a personalității copiilor. Prin obiectivele specifice stabilite, sunt urmărite cu precădere: întărirea stării de sănătate a copiilor, dezvoltarea fizică armonioasă a acestora, dezvoltarea capacităților psiho-motrice și educarea unor trăsături de comportament favorabile
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Predarea jocului de fotbal în lecția de educație fizică la clasele a V-a și a VI-a Curriculum-ul școlar de educație fizică pentru învățământul gimnazial reflectă concepția care stă la baza reformei sistemului românesc de învățământ, urmărind realizarea finalităților prevăzute de Legea Învățământului, referitoare la dezvoltarea complexă a personalității autonome și creative a elevilor. Prin obiectivele specifice disciplinei educație fizică sunt urmărite cu precădere: 1. întreținerea și îmbunătățirea stării de sănătate; 2. dezvoltarea fizică armonioasă; 3. dezvoltarea capacității motrice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]