9,441 matches
-
aici cazuri de divinație cledono-mantică propriu-zisă, în sensul unei rostiri instinctuale cu trimitere la fapte concrete. Dacă există, atunci ele funcționează, probabil, mai mult la nivelul experienței individuale, mai puțin cunoscută. 3.1.1.4. Divinația palmică sau după semnele fiziologice Spre deosebire de cazul precedent, acest tip divinatoriu este unul extrem de răspândit la români, mai cu seamă în mediul rural. Dat fiind că numește interpretarea fenomenelor fiziologice ce se sustrag controlului rațional al individului, credem că mai potrivită ar fi chiar denumirea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nivelul experienței individuale, mai puțin cunoscută. 3.1.1.4. Divinația palmică sau după semnele fiziologice Spre deosebire de cazul precedent, acest tip divinatoriu este unul extrem de răspândit la români, mai cu seamă în mediul rural. Dat fiind că numește interpretarea fenomenelor fiziologice ce se sustrag controlului rațional al individului, credem că mai potrivită ar fi chiar denumirea de divinație după semnele fiziologice ale persoanei. Ceea ce nu poate fi stăpânit și controlat este, firește, pus pe seama divinității. Palpitațiile, strănutul, sughițul, țiuiturile din urechi
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
tip divinatoriu este unul extrem de răspândit la români, mai cu seamă în mediul rural. Dat fiind că numește interpretarea fenomenelor fiziologice ce se sustrag controlului rațional al individului, credem că mai potrivită ar fi chiar denumirea de divinație după semnele fiziologice ale persoanei. Ceea ce nu poate fi stăpânit și controlat este, firește, pus pe seama divinității. Palpitațiile, strănutul, sughițul, țiuiturile din urechi, zbaterea unui ochi, fiorul etc. sunt tot atâtea semne care pot vesti întâmplări sau evenimente fericite sau nu. La fel
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a inspirat din plin din această știință a fiziognomoniei, alcătuind structuri caracteriale sau profiluri psihologice pe baza înfățișării individului. Roger Mucchielli 75 scria în 1963 o lucrare destinată în totalitate decriptării tipologiei umane pe baza măsurării științifice a unor aspecte fiziologice concrete. O abordare la fel de interesantă și provocatoare propune și Annick de Souzenelle în Simbolismul corpului uman76. Plecând de la arborele sefirotic și simbolismul numelor divine din ebraică, autoarea face analogii curajoase cu diferite părți ale corpului uman, atribuindu-le semnificații precise
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
că divinația matematică este și ea o ramură a astrologiei. Practic, procedeul divinatoriu recurge, pe baza unor observații amănunțite, la împărțirea perioadei vieții omului în cicluri de șapte sau de nouă ani. Aceasta, pentru că matematicienii au constatat apariția unor modificări fiziologice umane și sociale, intelectuale, la intervale regulate. Un alt procedeu constă în atribuirea unei valori numerice pentru fiecare literă a alfabetului. În ambele situații, după modele și grile de calcul complicate, matematicienii puteau emite unele previziuni cu privire la viața și evoluția
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unele din perspectivă filosofică, altele din perspectivă antropologică, psihologică și chiar medicală 156), cele de natură sociologică au avut destul de mare audiență. "Magia este un fenomen de ordin social, pentru că se modifică odată cu stadiul social. El nu corespunde unor funcții fiziologice, aceleași pentru toți oamenii, ci unor funcții psihologice colective care, dacă sunt comune unor grupuri particulare, nu pot fi însă raportate la întreaga umanitate. Dacă mediul social are o influență asupra modalităților magiei, baza ei depășește simplul fapt social, în măsura în care
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
noi o ființă definită ale cărei potențialități uluiesc imaginația. În ea se află sursa fenomenelor active și pasive atribuite magiei, al cărei rol social se explică. Ea nu este o urzeală de fabule, himere și minciuni. Ea are o bază fiziologică, o realitate fizică; se înțelege atunci de ce magia n-a produs decât un număr limitat de miracole, mereu aceleași, în toate timpurile și în toate țările"182. Raționamentul, seducător pentru cei mai mulți dintre noi, este, în cele din urmă, o reiterare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aduce în prim-plan problematica viețuirii în lume, a relaționării cu Celălalt. Boala, succesul, eșecul, invidia, dragostea, afacerile, justiția etc. reapar de această dată într-o lumină nouă. De pildă, boala nu mai este percepută ca fiind consecința unor disfuncții fiziologice, ci rezultatul unui dezechilibru psihosocial. Practic, accentul cade pe calitatea relației umane cu sine și cu lumea. Gestul, atitudinea, privirea, cuvântul etc. devin indicii importante în acest sens. Cunoașterea și stăpânirea acestora au ca efect controlul relației sociale. 5. Practicile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ca anatomia, fiziologia, igiena, biochimia, controlul medical la fundamentarea științifică a domeniului. Ele ne ajută să cunoaștem legile creșterii și ale dezvoltării, ale perfecționării omului. Anatomia contribuie, prin noțiunile sale, la înțelegerea complexității structurii corpului uman, fiziologia ne explică procesele fiziologice de formare a deprinderilor și priceperilor motrice, de educare a calităților motrice, mecanismele adaptării organismului la efort etc. Igiena oferă date importante legate de sănătate, de menținerea și întărirea ei, factori naturali de călire, igienă alimentară etc. Biochimia umană elucidează
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
acestea: * ansamblul de măsuri întreprinse pentru perfecționarea aptitudinilor motrice ale oamenilor (Șiclovan, 1979, p. 51); * sistem de acțiuni pedagogice astfel organizate încât să contribuie la dezvoltarea aptitudinilor fizice ale omului, precum și perfecționarea morfo-funcțională (Matveev și Novikov, 1980, p. 23); * activitatea fiziologică conștientă a omului, condusă prin metodele pedagogiei, prin care se dorește întreținerea sănătății și mărirea potențialului biologic al individului, în scopul creșterii randamentului său social (Kirițescu, 1964, p. 19); * (Dicționarul enciclopedic român, 1962-1966); * activitatea prin care se valorifică sistematic ansamblul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
biologic al indivizilor, în concordanță cu cerințele societății (Alexe și colab., 1974). Așadar, din multitudinea de definiții enunțate în legătură cu educația fizică, desprindem faptul că ea stă la baza tuturor activităților specifice domeniului nostru și vizează, în principal, optimizarea morfologică și fiziologică a organismului, prin utilizarea unei mari diversități de forme de practicare a exercițiilor fizice, în cadrul unor activități special concepute, de cele mai multe ori, în acest sens. Educația fizică face parte din noțiunea generală de educație, în sensul larg al cuvântului, alături de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
dezvoltare ale societății. Prin sistem de educație fizică înțelegem totalitatea bazelor și formelor fundamentale de organizare a educației fizice, depinzând de condițiile sociale concrete (Matveev și Novikov, 1980). Educația fizică reprezintă un proces cu multiple valențe asupra individului și societății: fiziologice, prin specificul exercițiilor utilizate, care permit angrenarea marilor funcțiuni ale organismului, ca răspuns la efortul prestat; pedagogice, datorate metodelor de instruire, cercetare și evaluare utilizate; biologice, prin efectele benefice asupra organismului uman; sociale, datorate modului de organizare și desfășurare (Cârstea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
dirijarea științifică a procesului de dezvoltare fizică în conformitate cu necesitățile impuse de societate. Când se vorbește despre dezvoltare fizică, se iau în considerare două categorii de indici: indici somatici (morfologici) - înălțime, greutate, lungimi ale segmentelor, diametre, perimetre (circumferințe) etc. indici funcționali (fiziologici) - frecvență cardiacă, tensiune arterială, capacitate vitală etc. În concordanță cu acești indici, dezvoltarea fizică, prin intermediul practicării exercițiilor fizice, urmărește în principal: proporționalitatea între indicii morfologici; proporționalitatea între indicii funcționali; armonia între indicii somatici (morfologici) și cei funcționali (fiziologici); formarea unei
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
indici funcționali (fiziologici) - frecvență cardiacă, tensiune arterială, capacitate vitală etc. În concordanță cu acești indici, dezvoltarea fizică, prin intermediul practicării exercițiilor fizice, urmărește în principal: proporționalitatea între indicii morfologici; proporționalitatea între indicii funcționali; armonia între indicii somatici (morfologici) și cei funcționali (fiziologici); formarea unei ținute corecte; îmbunătățirea tonicității și troficității musculare; prevenirea și corectarea atitudinilor și deficiențelor fizice. Legat de aceste obiective, trebuie să precizăm faptul că în general în educația fizică se acționează în mod profilactic și terapeutic asupra dezvoltării fizice
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
vizate și celelalte laturi ale personalității umane. Asupra tuturor acestora se acționează, cu ponderi variabile, în cadrul diferitelor activități motrice specifice domeniului. 3.1. Calitățile (aptitudinile) motrice După Manno (1996, p. 77), aptitudinea motrică este o acțiune conjugată a unor funcții fiziologice importante ale organismului, pentru efectuarea unei game largi de sarcini, cum ar fi: prestarea unui efort un timp mai îndelungat, realizarea unei tensiuni musculare ridicate, echilibru static și dinamic, viteză de execuție etc. Autorul consideră calitățile motrice ca fiind premisa
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de forță. * Capacitatea de reglare a funcțiilor vegetative de către sistemul nervos central Eficiența activității motrice este în directă legătură și cu buna funcționare a organelor interne. Cu cât aparatele și sistemele organismului își vor adapta mai eficient activitatea, prin modificări fiziologice și biochimice adecvate comandate de sistemul nervos central, cu atât va fi posibilă asigurarea de condiții optime necesare prestării unor eforturi de forță. * Capacitatea de sincronizare a cât mai multor unități motorii Se referă la calitatea sistemului nervos central ce
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
calitatea motrică viteza, trebuie să pornim de la faptul că aceasta presupune un ansamblu de elemente, și anume: timpul reacției motrice, viteza mișcării singulare, respectiv frecvența mișcărilor (Stoica, 2000, p. 15). Mișcările efectuate cu viteză maximă se deosebesc după caracteristicile lor fiziologice de mișcările lente. În timpul efectuării mișcărilor cu viteză maximă, corecțiile senzoriale care se fac în mod obișnuit după desfășurarea acțiunii, sunt mult îngreuiate, ciclul reflex nu reușește să se pună în acțiune (Bernstein, 2007, p. 62). Aceasta explică de fapt
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
anumită activitate, constată, după un timp, faptul că îi este din ce în ce mai dificil să o continue. Dacă îl privim, vom observa o serie de manifestări, ca: încordarea mușchilor mimicii, apariția transpirației și, bineînțeles, acestea sunt însoțite de modificări ale unor indici fiziologici, pe care nu putem să-i observăm cu ochiul liber. Totuși, omul continuă lucrul, menținându-l la același nivel sub raportul intensității, datorită eforturilor volitive, care sunt evident mai mari decât la începutul activității (faza de compensare a oboselii). Dacă
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
specificitate a stimulului este determinată de caracteristici proprii și de reacțiile pe care le provoacă. 6 - Simțul ritmului Perceperea ritmului presupune sesizarea alternării regulate în timp a anumitor grupe de stimuli și reliefarea unora prin accentuare. Ritmicitatea constituie un element fiziologic, fiind o expresie a unor proprietăți specifice celulei nervoase. Ritmul are un rol pozitiv în organizarea proceselor de excitație și inhibiție din scoarță, favorizând sistematizarea lor. 7 - Capacitatea de transformare a mișcărilor Marea plasticitate a scoarței cerebrale permite ca, în timpul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
componente ale activității voluntare umane care, având la bază perfecționarea prin exersare a indicilor de execuție a mișcărilor corpului și/sau segmentelor sale (coordonare, precizie, cursivitate, ușurință), ating un nivel înalt de manifestare (Dragnea și Bota, 1999, p. 159). Mecanismul fiziologic al deprinderilor constă în activitatea de ansamblu a sistemului nervos central, cu participarea coordonată a ariilor motorie suplimentară, premotorie și motorie din cortexul cerebral, precum și a cerebelului și ganglionilor bazali (Guyton, 1996, p. 380). Așadar deprinderile motrice reprezintă un nivel
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
o condiționează pe cea care urmează; se perfecționează treptat și neuniform; sunt grupate în familii de mișcări; se exprimă prin coordonare, precizie, ușurință și rapiditate în execuție; creează posibilitatea eliberării unei părți a conștiinței în vederea înfăptuirii proceselor nervoase superioare. Baza fiziologică a deprinderilor motrice La baza aplicării mecanismelor de formare, perfecționare și modificare a deprinderilor, stă teoria lui N.P.Pavlov cu privire la activitatea nervoasă superioară. Deprinderile motrice se bazează pe formarea noilor coordonate ale activității centrilor nervoși. Așadar, legile fundamentale ale formării
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
p. 66) împarte deprinderile în: deprinderi motrice de locomoție; deprinderi motrice de manipulare; deprinderi motrice de stabilitate. Etapele formării deprinderilor motrice Deprinderile se dezvoltă pe etape. Toți cercetătorii sunt de acord asupra acestui lucru. Clasificarea etapelor se face sub raport fiziologic, psihologic și metodic. Deprinderile motrice nu se formează dintr-o dată, pentru formarea lor este necesar un timp. Perioada de timp în care se formează deprinderile poate varia în funcție de o serie de factori, din rândul cărora amintim: complexitatea acțiunilor, capacitatea de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
în funcție de o serie de factori, din rândul cărora amintim: complexitatea acțiunilor, capacitatea de înțelegere, interesul manifestat, dispoziția momentană, condițiile de lucru, starea de sănătate etc. Vom prezenta etapele formării deprinderilor motrice, privite din cele trei unghiuri de vedere. Sub raport fiziologic Etapa I - actele izolate, care constituie părți componente le mișcării se reunesc într-o acțiune unitară. În această etapă apar o serie de mișcări inutile, fapt care conduce la acțiuni imperfect coordonate, cu o mare cheltuială de energie. Această etapă
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
o serie de mișcări inutile, fapt care conduce la acțiuni imperfect coordonate, cu o mare cheltuială de energie. Această etapă este denumită a mișcărilor inutile, a lipsei de coordonare (Krestovnicov, 1954, citat de Dragnea și Bota, 1999, p. 162). Mecanismele fiziologice din scoarța cerebrală se prezintă sub forma unor întinse zone de excitație, prin faptul că în sistemul nervos pătrund excitanți pe cale extero-, proprioși interoceptivă. Excitația la nivelul zonei de proiecție a mai multor analizatori iradiază, inhibiția fiind slabă. Prin urmare
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
ca rezultat o creștere a capacității de manifestare a deprinderilor motrice. Stereotipul dinamic este întărit, constituind de fapt baza deprinderilor motrice. Sub raport psihologic - Analiza formării deprinderilor motrice sub acest raport trebuie să fie făcută în strânsă concordanță cu procesele fiziologice. După Epuran (1994), din punct de vedere psihologic, formarea deprinderilor motrice parcurge trei etape: * etapa însușirii preliminare a execuției, în care executantul este familiarizat cu acțiunea; * etapa însușirii precizate a execuției, în care executantul se obișnuiește cu mișcarea, dar poate
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]